Zeci de echipaje de poliţie au fost trimise la locul atacului, iar şcoala a fost evacuată.
Presupusul autor al atacului a fost reţinut, a transmis poliţia regională.
Tag: atac
-
ATAC într-o şcoală din Germania! Bilanţul elevilor care sunt victime este URIAŞ
Doi elevi de 14 şi 15 ani sunt cercetaţi de poliţie după ce au utilizat spray cu piper într-o şcoală din localitatea Weyhe, situată la periferia oraşului Bremen, în nordul Germaniei.
Peste 30 de ambulanţe au fost trimise la instituţia de învăţământ, care a fost evacuată de poliţie.
-
Motivul pentru care această ţară a redus programul de lucru zilnic la 6 ore
Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oameni, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com
Oficial, Suedia a trecut la programul de lucru de la opt ore la cel de şase ore. În urmă cu un an, o companie care dezvoltă aplicaţii mobile a introdus acest program invoativ, directorii considerând că opt ore de lucru pe zi nu sunt deloc eficiente. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.
El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt
Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.
Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.
-
Cum arată criza din Orientul Mijlociu şi la ce pericole este supusă România
Nu doar lupta împotriva terorismului şi a grupărilor de acest fel, ci instabilitatea care domină întreaga regiune reprezintă un important motiv de îngrijorare pentru România.
„România a devenit, în urma evenimentelor recente, o zonă greu predictibilă din punctul de vedere al siguranţei pe termen mediu şi lung, o zonă care se prezintă din ce în ce mai mult ca o zonă victimă colaterală a conflictelor. Siguranţa şi stabilitatea sunt afectate în mod sigur şi nu facem niciun fel de efort pentru a demonstra că avem o politică activă care să contribuie la soluţionarea acestor probleme. Continuăm să avem o politică pasivă, recepţionăm tot ceea ce se întâmplă şi dăm răspunsuri de foarte multe ori incompetente sau superficiale“, crede analistul Mircea Coşea.
Lupta împotriva ISIS este, fără doar şi poate, cel mai important eveniment de anul acesta. Statul Islamic a ajuns în centrul atenţiei internaţionale în 2014, când a reuşit să ocupe mari teritorii în Siria şi Irak, şi a dobândit notorietate prin brutalitate, crime în masă, răpiri şi decapitări. În pofida atrocităţilor comise, gruparea a reuşit să atragă sprijin din întreaga lume musulmană, iar o coaliţie internaţională condusă de Statele Unite s-a angajat să o distrugă.
Se crede că Statul Islamic este cea mai bogată grupare de militanţi din lume. Iniţial s-a bazat pe donaţiile unor contribuitori bogaţi şi ale unor organizaţii de caritate islamice din Orientul Mijlociu, dornice să îl înlăture de la putere pe preşedintele sirian Assad. Cu toate că aceste surse sunt încă folosite pentru finanţarea călătoriilor luptătorilor străini în Siria şi Irak, în prezent gruparea se autofinanţează în mare parte.
Forţele ce luptă împotriva ISIS au început anul acesta să slăbească gruparea jihadistă, iar acest lucru a dus la represalii sub forma unor atentate; statele cel mai puternic lovite au fost Franţa, Germania şi cele din Orientul Mijlociu. În condiţiile intensificării luptelor din regiune şi ale replicilor date de ISIS, rolul ţării noastre devine din ce în ce mai important – în acelaşi timp, însă, siguranţa României este pusă sub semnul întrebării.
„România ar trebui să înţeleagă că a devenit extrem de importantă din punctul de vedere al raporturilor geopolitice şi ar trebui să îşi negocieze poziţia cu mai multă demnitate şi mai multă originalitate; cred că lăsarea viitorului României doar pe seama articolului 5 din Tratatul NATO este un lucru insuficient“, spune Mircea Coşea. Articolul 5, la care se referă analistul, impune ideea că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. Mircea Coşea subliniază că România ar trebui să aibă propria ei politică de siguranţă, respectând parteneriatele strategice pe care le are, dar încercând să îşi creeze o situaţie politică deschisă faţă de orice tip de negociere sau discuţie. Deocamdată România nu este prezentă în nicio discuţie la nivel înalt, spune Coşea, ci este întotdeauna prezentată ca un loc pe hartă, nu ca un loc de emanare a unor poziţii importante. „Gândiţi-vă la eşecul enorm pe care România l-a avut în negocierea cu Turcia la Marea Neagră şi cum se estompează acest eşec din motive politice; dar este un eşec care demonstrează că politica externă a României este departe de a înţelege situaţia în care ne aflăm şi departe de a promova idei sau concepţii care să ne pună într-o poziţie favorabilă. Am devenit o ţară care acceptă orice fel de lucruri şi care îşi pune speranţa doar într-o anumită orientare a aliaţilor noştri faţă de pericolele care sunt în zonă. Nu avem o politică proprie de prevenire a unor evenimente neplăcute, nu avem o armată pregătită, nu avem planuri sau proiecte în legătură cu dezvoltarea unor industrii sau structuri de apărare, nu putem lupta nici împotriva secetei sau a altor cataclisme naturale, ce să mai vorbim de o agresiune armată?“
Agresiunea armată nu ar trebui să fie, însă, singura noastră preocupare; criza refugiaţilor şi numărul mare de imigranţi care ajung în Europa sunt la rândul lor subiecte fierbinţi în cadrul blocului european. Cota obligatorie impusă fiecărei ţări a dus la numeroase mişcări de protest şi a ajutat la creşterea în popularitate a partidelor antisistem.
Dacă România ar trebui sau nu să accepte refugiaţi este una dintre cele mai controversate teme de discuţie din anul 2016. „Reclama proastă“ pe care o avem se întoarce în favoarea noastră, pentru că am fost ocoliţi de valul de refugiaţi şi problemele pe care aceştia le aduc cu ei, crede Cătălin Olteanu. „Oricât de miloşi şi afectaţi am fi faţă de oamenii aceia, să nu uităm că am avut şi noi revoluţia noastră cu toate belelele şi problemele ei, deci cei de acolo ar trebui să îşi rezolve problemele la ei. Oricât ar migra şi oriunde s-ar duce, problemele îi vor urmări pentru că le vor lua cu ei; în altă ordine de idei, nu prea îi văd uşor de integrat, nici dornici să muncească prin fabrici în locul celor emigraţi.“
-
TP-Link atacă piaţa smartphone-urilor din România
Compania chineză TP-Link intră în ringul terminalelor smartphone, prin lansarea a trei telefoane cu sistem de operare android. Gama de telefoane inteligente Neffos este prima încercare a producătorului chinez în acest segment.
CONTEXTUL:
TP-Link este unul dintre cei mai mari producători de echipamente de reţelistică şi liderul de piaţă pe acest segment în România, dar şi pe plan global. Compania chineză a început să-şi dezvolte şi divizia smart a companiei, care anterior avea alte două divizii, cea pentru pentru casă şi accesorii.
DECIZIA:
Compania chineză a decis să completeze divizia smart cu elementul definitoriu: smartphone-ul. Primele telefoane ale companiei produse sub numele de Neffos au fost anunţate la nivel global la începutul anului, iar recent chinezii şi-au anunţat dorinţa de a le vinde şi în România. Compania chineză are afaceri anuale de peste 30 milioane de lei pe plan local, România reprezentând 53% din afacerile lor raportat la ţările din regiune pe care le au în portofoliu (Bulgaria, Albania, Bosnia şi Kosovo).EFECTELE:
Dacă pe piaţa de reţelistică companiei îi este greu să mai realizeze creşteri semnificative, piaţa de smartphone‑uri reprezintă un segment unde TP-Link ar putea câştiga şi mai multă notorietate. Compania are în plan să vândă 15.000 de smartphone-uri în România până la finalul anului viitor, urmând să ajungă astfel la o cotă de 2% pe piaţa de telefoane inteligente comercializate în lanţurile tradiţionale de retail (fără abonament).TP-Link a împlinit recent 20 de ani de activitate şi pentru a sărbători această ocazie compania chinezească şi-a schimbat schimbat identitatea vizuală; pe piaţa locală a anunţat lansarea primei generaţii de telefoane inteligente a companiei, Neffos. Acestă primă gamă cuprinde trei modele cu sistem de operare Android – C5 Max (vârful de gamă), C5 şi C5L. Preţurile celor trei modele variază între 400 de lei şi 900 de lei, TP-Link atacând astfel segmentele entry şi mid-level ale pieţei de smartphone-uri, care generează în prezent cele mai mari volume de vânzări. Recent, la târgul de tehnologie IFA din Berlin, TP-Link a anunţat o nouă serie de smartphone-uri Neffos X din care fac parte modelele Neffos X1 şi Neffos X1 Max, care, potrivit producătorului, reprezintă o combinaţie între tehnologia de vârf şi designul premium. Acestea vor fi disponibile începând cu trimestrul al patrulea anul acesta, de la 199 de euro pentru modelul Neffos X1, respectiv 249 de euro pentru Neffos X1 Max.
„Ţintim o cotă de 2% din piaţa de smartphone-uri SIM free (fără abonament – n.r.) până la finalul lui 2017, ceea ce înseamnă circa 15.000 de terminale. Piaţa de telefoane inteligente SIM free se situează, potrivit estimărilor specialiştilor la circa un milion de terminale, în care sunt incluse însă toate tipurile de smartphone-uri – atât modele premium, cât şi din gamele mid şi entry-level”, declară Dragoş Jurcă, director de vânzări în cadrul TP-Link România.
Piaţa globală de telefoane inteligente creşte în continuare atât ca valoare, cât şi ca volum, chiar dacă nu la fel de mult ca în anii precedenţi. Dacă în 2010 se vindeau, pe plan global, 304 milioane de unităţi, în doar trei ani vânzările au ajuns la peste un miliard de unităţi, iar anul trecut s-au vândut 1,4 miliarde de unităţi, potrivit Statista. În plus, acest trend va continua până în 2018, apoi va înregistra o scădere de câteva zeci de milioane de unităţi, potrivit aceleaşi surse citate. Şi anul acesta creşterea a continuat în primul trimestru, înregistrându-se vânzări cu 3,6% mai mari în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, conform unei analize efectuate de Gartner. Iar piaţa locală se încadrează în acelaşi tipar: anul trecut livrările de smartphone-uri au ajuns la 3,6 milioane de unităţi în România, valoarea vânzărilor situându-se la circa 600 milioane de euro. Astfel, smartphone-urile au ajuns să genereze 90% din valoarea pieţei de telefoane mobile şi aproape 80% din volumul de vânzări, potrivit Ziarului Financiar.
Aşadar, mutarea chinezilor pare una firească, cu menţiunea că nu este primul producător de echipamente de reţelistică şi alte produse tehnologice (PC-uri, routere) care intră pe segmentul smartphone‑urilor, Asus făcând acest pas de anul trecut. Compania taiwaneză a reuşit să vândă pe plan local anul trecut 25.000 smartphone-uri, în condiţiile în care telefoanele au fost lansate în a doua jumătate a anului şi au fost comercializate doar pe piaţa de retail, potrivit datelor ZF.
Potrivit lui Jurcă, telefoanele Neffos se vor comercializa pe piaţa autohtonă începând cu semestrul IV, iar compania are în plan să vândă în jur de 15.000 de smartphone-uri în România (2% cotă de piaţă de telefoane inteligente comercializate în lanţurile tradiţionale de retail – fără abonament), către studenţi, în principal, care nu dispun de foarte mulţi bani, dar vor şi au nevoie să fie conectaţi la internet, să vorbească la telefon. „Nu ţintim un public de business, ci ne vom adresa mai cu seamă tinerilor, studenţilor activi, conectaţi.” Dacă în momentul de faţă produsele smart, inclusiv telefoanele, vizează doar consumatorili, Dragoş Jurcă nu exclude intrarea şi pe segmentul afacerilor mici şi mijlocii, unde compania îşi oferă produsele de reţelistică.
-
Cum arată acum această fată după ce a scăpat de un atac cu acid. A făcut furori pe podiumul din New York – FOTO
Anul trecut, Reshma Qureshi, în vârstă de 19 ani, a devenit cunoscută în mediul online datorită filmuleţelor în care transmitea un mesaj important femeilor de pretutindeni când încerca să aducă în atenţia publicului faptul că atacurile cu acid din India sunt mai frecvente decât se crede, scrie marieclaire.com.
Acum, are acelaşi mesaj puternic, dar îl transmite de pe podiumul de la Săptămâna Modei, care s-a deschis joi în New York.
-
FOCUS 9/11: Cetăţenii americani de origine română care au pierit în urma atacului din 11 septembrie
Cel mai mare atac terorist din Statele Unite, comis în urmă cu 15 ani, s-a soldat cu moartea a aproximativ 3.000 de oameni, printre ei numărându-se şi cinci cetăţeni americani de origine română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris.
Eugen Gabriel Lazar s-a născut în anul 1974 şi a emigrat în New York în anul 1985, împreună cu familia sa, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade. Copil curios, elev şi student merituos, acesta a absolvit Summa Cum Laude Universitatea Coper Union din statul New York, obţinând titlul de inginer. El era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, ce avea sediul într-unul din Turnurile Gemene.
În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 şi astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu.
Potrivit caracterizării realizate de cotidianul The New York Times, Eugen a fost o persoană curioasă. ”Mereu îşi punea întrebarea cum funcţionează lucrurile, era în mod continuu în căutarea cunoaşterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munţii Catskills.
Era fascinat de muzică şi de felul în care aceasta este percepută de către oameni. Bucătar şi brutar priceput, obişnuia să gătească mereu clătite împreună cu Siu. În ultimul weekend petrecut împreună, cei doi au fost la o cină la restaurantul lor preferat din cartierul Soho.
-
Opinie Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: Ransomware-ul, o afacere profitabilă; de ce nu ar trebui să plăteşti
Bogdan Pismicenco este Channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova la Kaspersky Lab
Cât de mult valorează datele tale? Pentru victimele unui atac ransomware, nu mai este o întrebare retorică, ci una cât se poate de reală. Programele ransomware blochează sau criptează datele de pe un dispozitiv, apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii care le-ar putea decripta. Este o afacere profitabilă pentru infractorii cibernetici: în timp ce majoritatea atacurilor tradiţionale presupun furtul datelor şi apoi găsirea unor modalităţi de a le valorifica, în cazul programelor ransomware pot câştiga banii dintr-o dată.
De aceea, în ultima perioadă, am văzut o creştere masivă atât a numărului de atacuri, cât şi a conştientizării fenomenului în rândul utilizatorilor. Cea mai recentă formă de ransomware a fost dezvoltată în 2014, iar numărul şi gama de atacuri au crescut semnificativ pe parcursul anului 2015. Analiştii noştri de securitate au anticipat că în 2016 vom vedea o creştere rapidă a acestor atacuri şi se pare că au avut dreptate. În primul trimestru al anului 2016 am văzut deja un număr uriaş de mostre de ransomware, deoarece a început să fie la modă printre autorii de malware. Cu toate acestea, programele ransomware încă reprezintă doar o mică parte din numărul total de mostre de malware pe care le detectăm.
Publicitatea masivă făcută în jurul programelor ransomware în ultimul timp dă naştere la o concepţie greşită, aceea că industria de securitate IT nu poate opri un astfel de program. În primul rând, ratele de detecţie pentru „cryptors“ sunt la fel de mari ca pentru orice alt tip de malware. Soluţiile moderne de securitate pot detecta chiar atacuri necunoscute, prin analiza comportamentului unui fişier lansat. În al doilea rând, marea majoritate a acestor atacuri se bazează pe o tehnologie malware mai degrabă clasică şi sunt, prin urmare, uşor de blocat. Doar o mică parte dintre mostre folosesc tehnici mai elaborate, încercând să evite detecţia de către software-ul de securitate. Deci, din punctul de vedere al securităţii, putem spune că ransomware-ul nu este diferit de alte programe malware.
Există o serie de motive în spatele popularităţii lor în creştere. Aşa cum am menţionat anterior, succesul se explică prin abordarea foarte directă. Din postura de infractor, infectezi un aparat şi obţii bani pentru a-l dezinfecta. E simplu, direct şi nu necesită un mare efort. Cu datele de card furate trebuie să găseşti o cale de a face bani, în timp ce cu un program ransomware doar aştepţi să vină banii.
Conştientizarea fenomenului ransomware de către utilizatori poate fi, de asemenea, explicată uşor. Victimele atacurilor ransomware resimt efectele mult mai direct şi mai serios decât în cazul altor tipuri de atacuri. Datele sunt blocate, iar dispozitivul e inutilizabil. Acest lucru este foarte neplăcut pentru utilizatorii individuali şi poate provoca pagube foarte mari pentru organizaţii: de exemplu, dacă un spital este lovit, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în ultima perioadă. În astfel de situaţii, tentaţia de a plăti răscumpărarea poate fi foarte mare. Dar noi le recomandăm utilizatorilor individuali şi organizaţiilor să nu facă acest lucru, pentru că decriptarea nu este garantată în niciun fel.
Pentru cei afectaţi, situaţia este dificilă. Algoritmii de criptare sunt de obicei greu de spart şi poate fi dificil sau chiar imposibil să obţii datele înapoi. De exemplu, proiectul No Ransom, iniţiat de Kaspersky Lab şi poliţia olandeză, colectează cheile de decriptare şi poate să ajute multe victime, dar nu pe toate.
Dar nu trebuie să se ajungă în acest punct. Vectorii de infectare sunt cei clasici: publicitate care conţine malware, site-uri în care a fost implantat un program malware, precum şi fişiere infectate trimise ca anexe la e-mailuri sau pe reţelele sociale. Însă tehnologiile moderne de securitate pot proteja utilizatorii individuali şi companiile de aceste atacuri. În prezent, software-ul de securitate pentru Internet include tehnologii cum ar fi protecţia împotriva exploit-urilor, filtrarea URL‑urilor sau tehnologii cloud care protejează utilizatorii împotriva ameninţărilor cunoscute şi necunoscute. Toate acestea ar trebui completate de măsuri care să diminueze efectele unui posibil atac, incluzând backup la intervale regulate şi actualizări de software. Utilizatorii ar trebui să fie, de asemenea, foarte atenţi la orice pare suspect şi să nu dea clic pe astfel de linkuri.
Ce va aduce viitorul? Greu de spus. Am văzut programe care criptează pe Android, OSX şi Linux, astfel încât, în teorie, ransomware-ul se poate răspândi pe diferite platforme şi dispozitive. Dar, în cele din urmă, întrebarea este: de unde se aşteaptă infractorii să câştige mai mulţi bani? Iar, în prezent, Windows şi Android sunt platformele cele mai profitabile.
-
Cel puţin nouă morţi, în urma unui atentat al SI în Bagdad
Cel puţin nouă persoane au decedat, iar alte 20 au fost rănite, în urma unui atentat revendicat de Stat Islamic care a avut loc luni seara în apropierea unui spital din zona centrală a capitalei irakiene Bagdad, relatează Reuters pe pagina electronică.
Atacul sinucigaş a vizat o adunare a musulmanilor şiiţi, în cartierul Karrada a capitalei irakiene Bagdad, se afirmă într-un comunicat al agenţiei de ştiri Amaq, care este afiliată cu reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic. În comunicat se mai precizează că atacul a fost efectuat cu succes în pofida măsurilor sporite de securitate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro