Tag: Ungaria

  • Ungaria provoacă furie în Uniunea Europeană: Anunţul stupefiant făcut de Guvernul ungar

    Guvernul Ungariei a luat marţi o decizie contrară prevederilor Uniunii Europene, care i-a determinat pe reprezentanţii Executivului UE să reacţioneze imediat.

    “Este necesară protejarea intereselor poporului ungar”, a explicat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, în interviuri acordate cotidianului austriac Die Presse şi site-ului ungar Index.

    “Comisia Europeană cere Ungariei să ofere imediat clarificări în legătură cu natura şi amploarea problemelor tehnice invocate, precum şi despre măsurile luate pentru remedierea situaţiei”, anunţă un reprezentant al Executivului UE citat de Reuters.

    CARE ESTE ANUNŢUL FĂCUT DE GUVERNUL UNGAR, CARE A PROVOCAT IMEDIAT O REACŢIE A EXECUTIVULUI UE

  • Ungaria: Interzicerea programului de duminică în comerţ a costat peste 2.000 de locuri de muncă

    În comerţul de retail şi cel en-gros, a avut loc o scădere de 2.200 de posturi în luna aprilie, comparativ cu luna februarie, potrivit datelor institutului ungar de statistică, citate de blokkk.com. În plus, numărul angajaţilor full time a scăzut cu peste 500 comparativ cu februarie.

    Iniţial, marile magazine au decis să prelungească programul de lucru în timpul săptămânii, pentru a compensa impactul opririi activităţiilor în zilele de duminică. Noua lege care a intrat în vigoare pe 15 martie restricţionează însă şi programul de lucru, la intervalul 6.00-22.00, în condiţiile în care unele magazine din Ungaria, precum Tesco, aveau program de lucru non-stop.

    În prezent, institutul de statistică din Ungaria monitorizează doar magazinele cu peste patru angajaţi, dar portalul blokkk.com remarcă faptul că nu doar marile hipermarketuri ar trebui monitorizate, ci şi magazinele mai mici. Portalul explică faptul că multe magazine mici, cu 1-4 angajaţi, au fost nevoite să concedieze angajaţi în urma limitării programului de lucru, atât în timpul săptămânii cât şi duminicile, când magazinele pot fi deschise doar dacă vânzător este proprietarul sau un membru al familiei sale.

    Cele mai recente date referitoare la concedierile făcute de retaileri contrazic datele şi declaraţiile anterioare ale oficialilor guvernamentali, care au susţinut că angajaţii din sectorul comercial nu îşi vor pierde locurile de muncă din cauza interzicerii programului de duminică.

  • Comisia Europeană critică dur decizia Ungariei de a construi un zid la frontiera cu Serbia

    Natasha Bertaud, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a anunţat că decizia Ungariei de a construi un zid de apărare în scopul reducerii numărului de imigranţi nu intră în contradicţie cu reglementările comunitare, dar că este important ca fiecare ţară să permită accesul persoanelor cu o solicitare legimită pe teritoriul ţării respective.

    “Comisia Europeană nu promovează construirea zidurilor de apărare şi încurajează statele membre să găsească măsuri alternative. Nu cu mult timp în urmă, am dărâmat ziduri în Europa. Nu ar trebui să le construim din nou”, a precizat Natasha Bertaud.

    Guvernul Ungariei a dat miercuri o hotărâre prin care s-a aprobat construirea unui zid înalt de patru metri pe o distanţă de 175 de kilometri, de-a lungul graniţei cu Serbia. Ambele ţări au devenit puncte de tranzit pentru imigranţi din Siria, Afganistan şi alte ţări, în încercarea lor de a ajunge în state cu un nivel de trai mai ridicat, din nordul şi vestul Europei.

    Natasha Bertaud a semnalat faptul că UE se concentreză asupra acestei probleme, în sensul că ar putea oferi Guvernului ungar aceeaşi soluţie la problema imigraţilor folosită în cazul Italiei sau al Greciei. UE încercă să pună la punct un mecanism automat pentru distribuirea imigraţilor, prin relocarea lor în alte ţări. Atât Ungaria, cât şi alte state membre au respins cu vehemenţă acest plan.

  • Un laptop cu documente secrete privind centrala nucleară Paks a fost furat la Budapesta

    Blikk a anunţat sâmbătă că unul dintre laptopurile managerului MVM Paks II Zrt şi câteva dispozitive de stocare au fost furate dintr-o maşină care a fost spartă. Datele se refereau la planurile de extindere a singurei centrale nucleare ungare.

    Poliţia din Budapesta a lansat o anchetă.

    Compania a precizat, duminică, într-un comunicat că nu va comenta până când poliţia nu îşi va încheia ancheta.

    Partidele LMP şi Egyutt au cerut comisiei parlamentare pentru securitate naţională să se reunească pentru a discuta acest subiect.

  • PE ameninţă Ungaria că îi suspendă dreptul de vot în Consiliu dacă reintroduce pedeapsa cu moartea

    Reinstaurarea pedepsei cu moartea în Ungaria ar încălca tratatele UE şi Carta Drepturilor Fundamentale, iar modul în care Guvernul de la Budapesta a formulat o consultare publică pe tema imigraţiei este “profund eronat, părtinitor şi dezechilibrat”, afirmă rezoluţia.

    Rezoluţia redactată după dezbaterea din 19 mai în şedinţă plenară în prezenţa premierului ungar Viktor Orban şi a prim-vicepreşedintelui CE Frans Timmermans, europarlamentarii au condamnat declaraţiile repetate ale lui Orban privind posibila reintroducere a pedepsei cu moartea în Ungaria şi au subliniat datoria premierului de a “conduce prin puterea exemplului”.

    Pedeapsa cu moartea ar atrage sancţiuni în conformitate cu Articolul 7 al Tratatului UE. Aceasta este “incompatibilă cu valori precum respectul faţă de demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectul faţă de drepturile omului, pe care se bazează Uniunea”, au subliniat ei, adăugând că orice stat membru care reintroduce pedeapsa cu moartea încalcă “tratatele şi Carta UE privind drepturile fundamentale”. Eurodeputaţii au subliniat, de asemenea, că o încălcare gravă de către un stat membru atrage după sine procedura Articolului 7 din Tratatul UE, care poate conduce la retragerea dreptului de vot în Consiliu.

    Europarlamentarii au denunţat, de asemenea, consultarea publică pe tema imigraţiei a Guvernului ungar. Deşi “consultarea publică poate fi un instrument important şi valoros pentru guverne pentru elaborarea politicilor”, “conţinutul şi limbajul folosit în această consultare este profund eronat, părtinitor şi dezechilibrat; stabilind o legătură subiectivă şi directă între fenomenul imigraţiei şi ameniţările privind securitatea”, au afirmat ei.

    Astfel că au cerut Comisiei să “iniţieze imediat un proces de monitorizare aprofundat pe tema situaţiei democraţiei, a statului de drept şi drepturilor fundamentale în Ungaria şi să raporteze Parlamentului European şi Consiliului până în septembrie 2015”.

    Comisiei i se cere, de asemenea, să prezinte o propunere de stabilire a unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale ca instrument care să permită stabilirea modului în care statele europene se conformează şi aplică principiile Cartei Drepturilor Fundamentale şi ale tratatelor UE. Europarlamentarii au cerut Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) să ajute la elaborarea acestei propuneri prin redactarea unei rezoluţii fără caracter coercitiv care să fie votată de Parlament până la sfârşitul anului.

    Rezoluţia de miercuri a fost adoptată cu 362 de voturi pentru, 247 împotrivă şi 88 de abţineri.

  • Consiliul Europei cere într-un raport combaterea rasismului şi intoleranţei în Ungaria

    Străinii care sosesc în Ungaria sunt avertizaţi prin panouri instalate în toată ţara să nu le ia locurile de muncă cetăţenilor ungari şi să respecte legislaţia, în conformitate cu o campanie antiimigraţie a Guvernului.

    “Avem îngrijorări mari legate de discursul urii, vizând toate grupurile vulnerabile: imigranţi, romi, evrei, homosexuali, transsexuali etc. Avem probleme privind violenţa şi integrarea romilor (…), cu copii romi care merg la şcoli segregate”, a declarat pentru Euronews Stephanos Stavros, membru al comisiei pentru combaterea rasismului din cadrul Consiliului Europei, care a ajutat la redactarea raportului.

    Raportul subliniază că antisemitismul este foarte răspândit în cadrul partidului ungar de extremă-dreapta Jobbik, care a atras alegători de la partidul Fidesz al premierului Viktor Orban.

    Raportul menţionează “materiale rasiste şi ură cibernetică” şi cere autorităţilor să pedepsească discursurile care promovează ura.

    Postul de televiziune Echo TV este citat în raport ca un “infractor” în serie. Criticii afirmă că postul este preferat de neofascişti, acesta promovându-l în mod regulat pe liderul Jobbik, Gabor Vona.

  • Problemele din România, menţionate în contextul unei rezoluţii PE privind statul de drept în Ungaria

    Parlamentul European urmează să voteze miercuri o rezoluţie privind Ungaria care, printre altele, menţionează pedeapsa cu moartea, imigraţia şi statul de drept.

    Europarlamentarul Monika Hohlmeier, purtătoarea de cuvânt a grupului PPE în Comisia de Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne a PE, a apreciat că “dezbaterile privind statul de drept nu ar trebui să se concentreze numai în jurul Ungariei”. “Ieri am fost de acord cu vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, care a afirmat că ne confruntăm cu câteva provocări pentru statul de drept în câteva state membre. Mă gândesc la România, Slovacia, Ungaria, au fost câteva probleme şi în Grecia şi chiar în Italia. Cred că UE trebuie să găsească un mod eficient de a consolida statul de drept şi să ajute statele membre să aibă un sistem judiciar bun, cu tratament corect pentru diferitele grupuri ale societăţii, cu reguli democratice corecte”, a precizat ea.

    “Prin urmare, sunt de acord cu metoda propusă de Timmermans, întâi să avem un cadru pentru statul de drept, apoi să ne implicăm într-un dialog structurat pe acel cadru cu fiecare stat membru care are o problemă cu statul de drept”, a adăugat Hohlmeier.

    În ceea ce priveşte pedeapsa cu moartea, europarlamentarul Esteban Gonzalez Pons a afirmat că “grupul PPE s-a opus ferm întotdeauna pedepsei cu moartea”. “În Ungaria, a fost doar o dezbatere naţională pe această temă şi nu înseamnă că vor accepta pedeapsa capitală. Premierul ungar a afirmat clar că acest subiect nu este pe masă. Prin urmare, nu avem nicio îndoială că Fidesz, ca un partid democratic şi membru al familiei PPE, va respecta Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi va interzice pedeapsa cu moartea, aşa cum a făcut întotdeauna”, a precizat vicepreşedintele grupului PPE.

    Referitor la imigraţie, Gonzalez Pons a subliniat că aceasta nu este o provocare doar pentru Ungaria. “Este o provocare pentru întreaga Europă şi împreună trebuie să găsim cea mai bună modalitate de a rezolva această problemă. Acest lucru înseamnă că grupul PPE şi Parlamentul European nu îşi pot permite să evite o dezbatere extinsă asupra imigraţiei în Ungaria şi în alte ţări în care ideile extremiste şi xenofobe sunt în creştere”, a subliniat el.

  • Viktor Orban: Statele UE ar trebui să aibă dreptul de a decide ce imigranţi să primească

    Orban a criticat politicile Uniunii Europene în materie de imigraţie. “Dacă nu ne-ar impune reguli nerealiste, nu ar fi refugiaţi în Ungaria, i-am fi repatriat pe toţi demult”, a spus Orban.

    Premierul Ungariei a propus ca deciziile în materie de imigraţie să ţină de competenţa statelor sau ca reglementările europene să fie “realiste”.

    “Imigranţii care vin din Grecia sau din Serbia nu mai sunt refugiaţi în momentul ajungerii în Ungaria pentru că nu mai vin direct din ţările din care fug”, a spus Orban.

    Referindu-se la cotele de imigraţie impuse de Comisia Europeană statelor membre UE, Orban a catalogat ideea drept un “eşec”, exprimând convingerea că planul va fi respins la summitul UE.

    Orban a notat că unele state europene au poziţii “chiar mai radicale” decât Ungaria în materie de imigraţie, oferind ca exemple Olanda şi Marea Britanie.

    Consultarea naţională din Ungaria în materie de imigraţie este “corectă şi deschisă”, a spus Orban, admiţând că întrebările nu sunt tocmai “favorabile imigranţilor”.

    “De ce ar trebui să iubim imigranţii când cetăţenii ungari îi consideră pericole sau ameninţări?!”, a adăugat Orban.

  • Juncker, despre introducerea pedepsei cu moartea în Ungaria: Nimeni care introduce pedeapsa capitală nu îşi are locul în Uniunea Europeană

    “Nimeni care introduce pedeapsa capitală nu îşi are locul în Uniunea Europeană”, a declarat el într-un interviu acordat luni Suddeutsche Zeitung.

    Juncker a afirmat că face parte din crezul politic elementar absenţa pedepsei cu moartea, aşa că va apărea un conflict în cazul în care premierul ungar Viktor Orban va contesta acest principiu.

    Comentând afirmaţiile lui Orban potrivit cărora planul de redistribuire a imigranţilor în cadrul UE este o “nebunie”, Juncker a declarat că premierul ungar “nu este în mod evident familiar cu termenii psihologiei şi neuroştiinţei dar acest lucru nu trebuie să îi fie imputat”.

    Orban a generat un val de nemulţumire în Europa la sfârşitul lui aprilie, când a afirmat că subiectul pedepsei cu moartea, care a fost abolită în 1990 în Ungaria după înlăturarea de la putere a regimului comunist, a fost “repus pe ordinea de zi”. Comisia Europeană a reamintit că abolirea pedepsei capitale este “o condiţie prealabilă pentru aderarea la UE” şi pentru a rămâne în cadrul blocului comunitar.

     

  • Ungaria, România, Bulgaria şi Slovacia vor semna un acord de conectare a reţelelor de gaze

    Acordul urmăreşte să sporească securitatea aprovizionării cu energie a tuturor celor patru ţări, a subliniat Szijjarto. Partenerii pot accesa atât fonduri europene, cât şi bani de la bugetele naţionale pentru finanţarea investiţiilor necesare, a adăugat el.

    În contextul renunţării la proiectele Nabucco şi South Stream, este necesar ca statele din regiune să caute noi oportunităţi şi soluţii pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, a spus ministrul.

    “Atât timp cât reţelele de gaze din regiune nu sunt conectate şi atât timp cât nu se investeşte într-o conductă strategică, nu putem vorbi despre securitate energetică în Europa Centrală”, a subliniat Szijjarto.

    Acordul urma să fie semnat la summitul Parteneriatului estic de la Riga, a anunţat el.

    Exploatarea comercială a unei interconexiuni între reţele din Ungaria şi Slovacia urmează să devină operaţională în această vară, iar Ungaria şi România lucrează să stabilească un flux invers între reţelelor lor de gaze.