Tag: sistem

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Misiunea de observatori OSCE şi APCE: Referendumul din Turcia s-a desfăşurat în condiţii inechitabile

    Observatorii şi-au exprimat temeri şi în legătură cu decizia autorităţii electorale turce de a permite numărarea buletinelor de vot neştampilate, informează site-ul Deutsche Welle.

    “Schimbările târzii ale procedurilor de numărare au eliminat o garanţie importantă”, a declarat europarlamentarul român Cezar Florin Preda, şeful delegaţiei APCE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Comisiei Electorale din Turcia afirmă că buletinele de vot neştampilate sunt valide

    Buletinele de vot oferite alegătorilor au fost produse de Înalta Comisie Electorală şi sunt valide, a declarat Guven, care a precizat că decizia instituţiei de a aproba folosirea buletinelor neştampilate nu este fără precedent pentru că o astfel de practică a mai fost anterior permisă de autorităţi.

    Oficialul turc a mai declarat că decizia a fost luată înainte de introducerea rezultatelor în sistem, adăugând că reprezentanţii partidului de guvernământ, dar şi ai formaţiunilor de opoziţie, au fost prezenţi la aproape toate secţiile de vot şi au semnat procesele verbale.

    Partidul Popular Republican (CHP), principalul partid de opoziţie din Turcia, a anunţat că va contesta rezultatul referendumului şi solicită renumărarea a peste 60% din voturi, criticând decizia de a număra şi buletinele care nu au fost ştampilate de oficialii turci.

  • Idee revoluţionară: ”busola cuantică” ar putea înlocui sistemele GPS actuale

    Actualmente, orientarea pe tot cuprinsul Pământului se realizează pe baza reţelei de sateliţi GPS (Global Positioning System) şi a antenelor radio, orice sistem de navigaţie utilizând această imensă reţea pentru a poziţiona un vehicul, de exemplu.

    IATĂ CE AR PUTEA ÎNLOCUI SISTEMELE GPS ACTUALE

  • Recep Tayyip Erdogan câştigă la limită referendumul privind sistemul prezidenţial – rezultate finale

    Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenţia de ştiri Anadolu.

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniuni BBP).

    “Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.

    Cititi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Aşa opresc americanii camioanele-bombă ale teroriştilor

    Americanii răspund cu „pace” în oricare discuţie sensibilă în care sunt implicaţi. De exemplu, uite cum dau ei cu pace în camionul ăsta de nu mai rămâne nimic din el.

    IATĂ AICI CUM OPRESC AMERICANII CAMIOANELE-BOMBĂ

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Principiile mecanicii în securitatea cibernetică

    Cristian Săndescu, fondatorul CODA Intelligence, a creat o soluţie alternativă pentru securizarea traficului informaţional al organizaţiilor. Produsul CODA Footprint realizează o analiză a reţelei şi îi alcătuieşte o amprentă dinamică de securitate, pornind de la configuraţiile hardware, software şi patternurile de trafic observate în fiecare zi.

    „Ideea a pornit de la nevoia clară a unor clienţi mari cu care am lucrat şi care îşi doresc să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care care poate fi pasul urmator spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice”, spune antreprenorul. El a sesizat oportunitatea unei astfel de soluţii, absentă, la acel moment, de pe piaţă, „iar costurile şi eforturile unui audit sau ale unui test de penetrare nu justifică executarea acestor proiecte la intervale scurte de timp”, crede Săndescu. De la idee până la dezvoltarea primului prototip au trecut aproximativ trei luni, dar lansarea primei versiuni comerciale s-a făcut după încă aproape un an. De la înfiinţare până în prezent, Săndescu estimează că a investit echivalentul a 135.000 de euro în dezvoltare şi se aşteaptă ca amortizarea investiţiei să se realizeze pe parcursul lui 2017.

    Cristian Săndescu are experienţă de peste zece ani în audit, teste de penetrare şi consultanţă în securitatea informaţiilor. El a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în cadrul Universităţii Bucureşti, are un master în securitatea reţelelor şi un doctorat în domeniul securităţii cibernetice. Spune că securitatea cibernetică l-a atras deoarece te provoacă să „te gândeşti la un lucru în cu totul altfel decât a fost el iniţial proiectat, de a pune toate cunoştinţele şi abilităţile tale pentru un scop bun”.

    Compania CODA Intelligence a fost înfiinţată după un an si jumatate de proiectare, dezvoltare şi testare a soluţiei, iar echipa numără acum 10 persoane: cinci dezvoltatori, doi ingineri de quality control, un CTO, un CEO şi un business development manager. Produsul dezvoltat de Săndescu colectează date din infrastructura clientului în mod continuu şi astfel informaţia este actualizată permanent, apoi este prezentată într-un mod „interactiv, personalizat şi extrem de uşor de înţeles pentru diverse profile de utilizatori, de la management la tehnic”.

    Platforma CODA Footprint deserveşte o nevoie punctuală a marilor organizaţii care vor să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care este pasul următor spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice. În fiecare moment, prin acumularea de date privind traficul din reţea, capacitatea detectării şi interpretării precise a anomaliilor creşte. Un al doilea avantaj, semnalat de Săndescu, constă în puterea retrospectivei: odată ce este semnalizat un risc, clientul va dispune de istoricul complet al atacului, ceea ce-i permite căutarea cauzelor şi diagnoza timpurie a acestuia.

    Săndescu spune că un prim obstacol în dezvoltarea companiei a fost neîncrederea oamenilor „că un asemenea produs poate fi dezvoltat, că el va funcţiona aşa cum ne imaginam noi şi ca datelor lor sunt în siguranţă”. Prin CODA Footprint, compania ţinteşte organizaţii mari, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an, explică Săndescu, care menţionează că firma are acum patru clienţi, cu activităţi în industria financiară, de servicii IT şi în educaţie. „Ne aflăm într-o dezvoltare accelerată atât a produsului cât şi a businessului şi lucrăm cu parteneri din afara ţării pentru a implementa soluţia în Europa de Vest şi în Statele Unite, unde avem în acest moment două proiecte pilot”, spune el. De fapt, pentru toţi clienţii actuali a fost realizat un proiect pilot care s-a terminat cu semnarea unui contract asta deoarece „am dorit să ne asigurăm că livrăm o soluţie care se integrează uşor în organizaţia clientului, corespunde aşteptărilor şi livrează un plus de valoare pe termen lung”.

    Modelul de business al companiei este unul de tip SaaS (software as a service) ce include costurile necesare funcţionării platformei pe durata subscripţiei adică licenţiere, mentenanţă, suport, instalare şi servicii cloud. „Veniturile sunt încă modeste, întrucât ne concentram pe deschiderea pieţei şi construirea referinţelor; cifra de afaceri din 2016 a fost de 60.000 de euro.”

    Produsul s-a dezvoltat în cadrul competiţiei Innovation Labs, despre care Săndescu spune că a fost o experienţă transformaţională. „Am înţeles că o idee bună nu valorează nimic fără o echipă care este capabilă să o livreze. De asemenea, am experimentat cum se construieşte un produs pornind de la o idee şi care este importanţa înţelegerii pieţei şi a clientului.”

    Implementarea sistemului Footprint variază în funcţie de dimensiunea şi de cerinţele clientului. Succesul implementarii constă în adaptarea soluţiei la cerinţele exacte ale fiecăruia dintre clienţi, iar preţul variază în strânsă legătură cu acestea. „Impactul asupra resurselor clientului este minim, soluţia putând rula atât în cloud, pe infrastructura locală a clientului sau în mod hibrid”, povesteşte Săndescu. El mai spune că utilizarea produsului său ajută companiile să-şi prioritizeze iniţiativele de protejare a sistemelor IT împotriva atacurilor, la o mai bună înţelegere a punctelor slabe.

    În peisajul actual cibernetic, dinamica ameninţărilor este uimitoare şi aproape zilnic apar noi viruşi şi vulnerabilităţi. Încă nu există un sistem de apărare perfect, dar asta nu înseamnă că utilizatorii de internet sau companiile nu trebuie să încerce să găsească soluţia perfectă de protecţie pentru ei însişi.

    Peste ocean, câţiva americani au gândit securitatea cibernetică altfel, sub forma realităţii virtuale. Într-o reţea complexă a unei companii este greu de identificat momentul unui atac. ProtectWise, startup din Denver, construieşte un software de realitate virtuală care transformă reţeaua abstractă într-o hartă, iar astfel departamentele unei companii devin cartiere, iar componentele de reţea devin clădiri. Software-ul permite vizualizarea traficului astfel încât, fără să se uite la cifre, un utilizator poate vedea iregularităţi în traficul de date; aşa, pot fi identificate mai repede posibilele atacuri.

    „Breşele de securitate au existat şi vor exista în continuare. Totuşi, modul în care fiecare dintre noi răspundem la ele este diferit. Ceea ce îi diferenţiază pe învinşi de învingători este atitudinea şi modul în care se pregătesc pentru luptă”, este de părere Cristian Săndescu.

  • După salarizare, ministrul Muncii anunţă MAREA FISCALIZARE. „E sistemul american, veţi ajunge să cereţi facturi de peste tot”

    „E foarte simplu. E sistemul american, dacă vreţi. Dacă vor citi programul de guvernare, vor înţelege. Ca să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. De unde încasăm ca să mărim salariile…păi o să fiscalizam totul.  Dacă dumneavoastră veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi aţi putea să deduceţi cheltuiala, o să cereţi chitanţă. Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi şi bonuri. Vă duceţi copilul la mediaţie şi cereţi chitanţă”, a declarat ministrul Muncii la RTV.

    Declaraţia vine în contextul în care Miinisterul Finanţelor a demarat o serie de discuţii cu mediul de afaceri privind unele modificări ale Codului Fiscal, cum ar fi elimarea cotei unice şi introducerea aşa-zisului impozit pe gospodărie.

    Discuţiile vin în contextul în care PSD a lansat în dezbatere publică proiectul salarizării bugetare care prevede o majorare semnificativă a veniturilor angajaţilor în sistemul de stat.

    Preşdintele Consiliului Fiscal şi-a exprimat îndoieli privind sustenabilitatea acestor măsuri.

    “Din primele estimări rezultă că impactul legii salarizării este mult mai mare decât s-a comunicat de guvern. Ce ni s-a spus până acum era un impact de circa 30 de miliarde, cumulat în patru ani. Din ce se vede acum, impactul este aproape dublu, în jur de 50-60 de miliarde. În acest moment, nu avem toate informaţiile pentru o estimare exactă. Iar, în 2018, impactul este foarte mare. În ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017″, a declarat,  preşedintele Consiliului Fiscal.

    Potrivit acestuia, “impactul bugetar pe 2018 ar putea ajunge la circa 25 de miliarde, adică 1,8% din PIB impact net”. În acest context,, Dumitru subliniază că va fi greu de identificat posibilele măsuri de compensare pentru reducerea deficitului bugetar.

    “Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro