Tag: revenire

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Consumul de bere s-a intors la nivelul din 2005-2006

    In urma cu mai bine de doi ani, consumul de bere in Romania
    ajunsese la 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand
    la acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. In
    2010, piata berii a pierdut 3,5% din volumul vanzarilor fata de cel
    inregistrat in anul anterior, ajungand la 17 milioane de
    hectolitri, conform datelor asociatiei Berarii Romaniei, care
    reuneste sase companii. In total, in ultimii doi ani, piata berii a
    suferit o contractie de 16% in volum fata de nivelul atins in
    2008.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
    de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Numarul de angajati
    al companiilor din asociatie ajunge la 4.100 de oameni, in
    conditiile in care in urma cu doi ani se plasa la circa 6.000 de
    angajati. Aceste companii au realizat anul trecut investitii totale
    de 51 de milioane de euro.

    “Cu toate ca in anul 2010 industria berii a intampinat o serie
    de schimbari datorate recului economic, puternic resimtite la
    nivelul investitiei si al fortei de munca, precum si in inchiderea
    unor fabrici de bere, ne dorim sa mentinem stabilitatea si totodata
    revenirea acestui sector cu o productie preponderent locala”,
    declara Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
    Romaniei.

  • CEO Metro Cash&Carry: Romania nu trece printr-o criza a consumului, e doar o revenire la normal

    “Nu cred ca avem o criza, cred ca am revenit la o situatie
    normala, pentru ca anterior a fost o perioada de cresteri mari,
    cand bancile au aruncat multi bani in piata. Atunci s-a creat un
    consum artificial, iar acum am revenit”, a declarat, joi,
    directorul executiv al Metro Cash&Carry Romania, in cadrul
    evenimentului Meet the CEO, organizat de
    revista Business Magazin.

    Astfel, potrivit oficialului Metro, in piata se observa o
    tendinta a consumatorilor de orientare catre produsele mai ieftine,
    trecand de la brandurile mari la produsele marca proprie ale
    retailerilor. El a adaugat ca un sector cu scaderi importante ale
    consumului este cel al produselor nealimentare.

    “Nu cred ca romanii economisesc la mancare sau la bautura.
    Reduceri ale cheltuielilor au fost facute de exemplu la
    electronice, televizoare, laptopuri, la mobila, in general la toate
    produsele neconsumabile. Mai mult, se simte o orientare catre
    produsele sanatoase”, a precizat Wilms.

    “Nivelul de pretentii se schimba dramatic. Cine va fi inovativ
    va rezista pe piata. Trebuie sa inventam si sa ne adaptam”, a
    afirmat Wilms, care a precizat ca unul dintre conceptele noi create
    de Metro este dezvoltarea de magazine Metro Punct, prin care
    vizeaza o apropiere de clienti.

    Potrivit
    Mediafax
    , vanzarile grupului german Metro in Europa de Est au
    crescut in primul semestru cu 5,5%, la 7,75 miliarde euro, datorita
    efectelor pozitive ale variatiilor valutare, iar trimestrul al
    doilea a fost afectat de conditiile dificile de piata.

    Cititi mai multe despre
    viziunea de business a lui Dusan Wilms, CEO al Metro Cash&Carry
    Romania
    pe www.businessmagazin.ro

  • Semne de revenire! Industria a crescut cu 5,9% in trimestrul doi!

    Comparativ cu trimestrul doi din 2009, cresteri usoare ale
    volumului de activitate s-au mai inregistrat in agricultura, vanat
    si silvicultura, pescuit si piscicultura (+0,7%) si in activitatile
    financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru
    intreprinderi (+0,8%).


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Romania da o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depaseste

    Reprezentantii Consiliului Fiscal (CS) – autoritate care va
    sprijini activitatea Guvernului si a Parlamentului in privinta
    politicilor fiscal-bugetare – considera ca problema sistemului de
    pensii ar trebui sa fie “prioritatea zero” a Romaniei pentru
    reducerea deficitului bugetar.

    Tara noastra aloca sume foarte mari pentru plata pensiilor fata
    de ce-si poate permite, ocupand un loc fruntas in randul tarilor
    europene din acest punct de vedere. Astfel, Romania se afla pe
    prima pozitie in randul noilor state membre in functie de
    cheltuielile cu pensiile in raport cu veniturile, alocand mai bine
    de o treime (36,8%) din ce incaseaza, si pe locul al doilea la
    nivelul Uniunii Europene, dupa Grecia, care cheltuie 40,5% din
    venituri, potrivit datelor Consiliului Fiscal.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Ambasadorul SUA: Majorarea TVA ar putea afecta orice incercare de revenire economica

    “Dar impactul real al cresterii TVA este legat de afectarea
    achizitionarii de produse de catre consumatori. Si, din cate stiti,
    multe din companiile noastre opereaza in domeniul tehnologiei, fie
    ca vand pe piata interna, fie pe alte piete. Nu mi-e clar daca vor
    avea un impact imediat”, a spus el, intr-o discuţie cu agentiile de
    presa, care a avut loc inaintea ceremoniei de 4 iulie.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Europa risca sa ramana afectata pe termen lung de criza

    Economia mondiala a inceput sa avanseze cu un ritm apropiat
    celui anterior crizei, noteaza Euler Hermes. Cresterea este, insa,
    limitata de retragerea masurilor guvernamentale de stimulare
    economica.

    In SUA, cea mai mare economie a lumii, acceleratia cresterii
    economice este aproape de maxim. Situatia este mai problematica,
    insa, in zona euro, avertizeaza Euler Hermes.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Franta nu va recupera niciodata integral terenul pierdut in timpul crizei economice

    “Criza reprezinta un soc macroeconomic major si poate avea un
    impact negativ de durata asupra pietei muncii, capitalului si
    productivitatii. Aceste probleme au tendinta de a afecta simultat
    atat cererea, cat si oferta”, explica institutul de statistica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenteaza cu Ioana si Catalin: Ar trebui ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?

    Pe de alta parte, la orizont nu se intrezareste nicio alta
    salvare pentru economia noastra, semn ca, atunci cand va veni,
    cresterea tot pe consum se va baza. Ar trebui sa ne facem
    griji?

    Ioana este de acord

    1. Inca de pe vremea cand economia Romaniei duduia, iar romanii
    se intreceau sa-si umple cosurile de cumparaturi dar si sa-si faca
    tot mai multe credite, existau semnale de alarma – date de diverse
    statistici – ca populatia carpatodanubianopontica producea mai
    putin decat consuma. Asta nu a impiedicat insa mii de companii sa
    faca profituri cat se poate de aratoase si de sanatoase ani in sir.
    S-au ingramadit peste Romania investitii straine care se gandeau
    mai degraba la cat de mult pot castiga aici, si mai putin la gradul
    scazut de productivitate. In fond, asta stie romanul cel mai bine
    (si mai cu placere) sa faca: sa consume. Si daca ar trebui sa
    pariez pe alegerea lui, cred ca intre consum si productivitate va
    alege prima varianta. Nu de mult, cel mai puternic executiv din
    comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro
    Cash & Carry, spunea ca “romanul va gasi intotdeauna bani
    pentru mici si bere”.

    2. Sunt iarasi de acord cu ideea ca revenirea economica ar
    trebui sa se bazeze pe consum, pentru ca nu vad nicio alta portita
    la orizont. Clasa politica este complet incapabila sa ia masuri
    ajutatoare. Bancherii dau semnale ca ar vrea sa umble la dobanzi ca
    sa compenseze pierderile provocate de noile reglementari in
    privinta reducerii comisioanelor pentru rambursarea anticipata a
    creditelor de consum. O data in plus, sperantele (subrede) de
    relaxare a creditarii se spulbera, iar mecanismul care ar fi pus in
    functiune (dezmortirea pietei imobiliare, a constructiilor,
    angajari in domeniu samd) ramane in continuare blocat.

    3. Pe langa faptul ca este la indemana, consumul are harul de a
    pune banii in miscare. In loc sa stea la ciorap, pe post de plasa
    de siguranta pentru vremuri si mai proaste, ajunge in casieriile
    vanzatorilor de tot felul, care la randul lor pot plati angajati,
    taxe si impozite, au bani de investitii. Angajatii, la randul lor,
    au cu ce sa cumpere mai departe. Care alt mecanism ar pune la fel
    de usor banii in miscare?

    4. Oricat de hazardat s-au aruncat romanii in consumul
    “excesiv”, la prea putine capitole (cum ar fi berea sau tutunul)
    suntem in linie cu media de consum europeana. Statisticile arata ca
    suntem mult in urma europenilor la tot felul de “consumabile” – de
    la metrul patrat de birou pe cap de angajat, numar de masini per
    capita, la suprafata locuita, cheltuieli pe vacante, ciocolata,
    inghetata sau sapun. Asadar, pentru a fi in graficul european cu
    care ne-am aliniat degraba accizele, pretul la energie sau (aproape
    si) la zahar, trebuie sa mai cheltuim mult.

    Catalin este impotriva. Iata de ce:

    1. Un principiu de baza: “nu produci, nu mananci”. Sau poate
    ceva ce deja a devenit un clasic: cresterea bazata pe credit este o
    crestere nesanatoasa, chiar intr-un context in care pe unele
    paliere ponderea creditelor din Produsul Intern Brut este mai mica
    decat statele dezvoltate – cum e cazul creditelor ipotecare. Nu
    cred ca dezvoltarea sau achizitiile realizate pe credit reprezinta
    o problema in sine insa ele trebuie corelate cu productivitatea.
    Unde nu stam bine. Si la nivel personal, veniturile multora erau
    date de o euforie generala de consum si mai putin de o
    productivitate reala a persoanei, nefiind deci justificate. Un
    exemplu bun este ceea ce spunea anul trecut un consultant despre
    concedierile din piata imobiliara: “Oricine putea sa vanda cateva
    apartamente pe luna, acum traiesc din asta doar cei care merita.”
    Iar acest principiu ar trebui sa fie valabil si in mediu privat si
    in companiile si institutiile statului.

    2. Ultimele date ale Institutului National de Statistica privind
    veniturile si cheltuielile gospodariilor populatiei, aferente
    trimestrului patru din 2009, arata ca, in medie, lunar, o familie
    cheltuieste aproape 90% din venituri. Transpus in lei, aceasta
    inseamna o medie de 85 de lei pentru fiecare persoana care nu sunt
    cheltuiti. Trecand peste faptul ca aceasta este o medie si exista
    nenumarate cazuri in care o familie nu pune nimic deoparte, chiar
    si o suma de 85 de lei in medie mi se pare mica. O aniversare ar
    scoate din buzunar 100-200 de lei; un buget (redus) de presupune
    cateva sute de lei; si ar mai fi si posibilitatea unor evenimente
    neprevazute. O crestere a consumului s-ar baza deci, inca o data,
    pe datorie; pe o speranta ca in viitor vei castiga mai bine, fara a
    avea argumente in acest sens.

    3. Crestere economica poate veni si din gropi asfaltate
    (eventual prost). Cresc afacerilor producatorilor de materiale de
    constructii, cele ale firmelor care fac lucrarile si eventual si
    afacerile service-urilor auto. Prefer o crestere din creare de
    valoare adaugata. Si nu cred ca o crestere a consumului poate
    reprezenta resortul principal pentru relansarea economica. Oricat
    de banal ar suna, mediul privat si-a facut, in mare parte,
    curatenia din propria curte si acum a venit randul statului, de la
    reducerea deficitului si plata datoriilor catre mediul privat –
    fapt care ar fi ca o gura de oxigen – pana la un program coerent de
    investitii publice. Investitiile vor crea locuri de munca, cresteri
    in lant pentru o serie de sectoare economice si intr-un final un
    impuls pozitiv pentru economie.

    4. Si inca un argument: s-a spus ca recesiunea a adus sau ar
    trebui sa aduca o filozofie mai cumpatata si o analizare in
    definitiv a valorii banului. Este normal ca pentru un apartament cu
    doua camere sa se plateasca si 130.000 de euro? Este normal sa te
    supraindatorezi pentru a conduce o masina premium sau un SUV? Unde
    ar trebui trasa linia intre “vrei” “meriti” si “trebuie sa ai”? O
    intrebare pe care ne-o putem pune fiecare, pentru o crestere
    sanatoasa. Altfel, dupa cum spunea recent
    pentru Gandul
    Adrian Vasilescu, poate ar fi mai bine sa ramanem
    in recesiune.

    CONCURS:

    Participa la debaterea din aceasta saptamana pe tema “Ar trebui
    ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?” si poti
    castiga una dintre cartile:

    Perioada de desfasurare a concursului: 14 – 18 iunie 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
    Magazin care va aparea in 21 iunie.

    Castigatorii editiei anterioare pe tema “Esti de acord cu
    suprataxarea bogatilor?” sunt:

    • Lucian
    • Florin Mihail
    • Irina KLS

    Ii felicitam si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
    marketing@businessmagazin.ro

  • Dezechilibrele economice aflate la originea crizei sunt pe cale sa reapara

    “Mecanismele care au alimentat fluxurile financiare
    destabilizatoare inaintea crizei sunt in curs de reaparitie”, a
    avertizat Smaghi, participant la Venetia la un consiliu privind
    relatiile dintre Statele Unite si Italia.

    Dezechilibrele economice excesive intre cele mai mari economii
    ale lumii, care s-au diminuat sub efectul recesiunii, se refac, a
    aratat el.

    Cititi mai mult pe
    www.mediafax.ro