BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Ponta anunţă că cifrele preliminare indică pentru trimestrul I o creştere economică de 3,2%

    Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%”, a spus Ponta la România TV.

    Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%.

    Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul majorează deficitul prin suplimentarea bugetului Apărării, în contextul crizei din Ucraina

     Acordul din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Comisiei Europene (CE) pentru majorarea plafonului de cheltuieli a fost obţinut în urma discuţiilor avute de ministrul Finanţelor şi ministrul Bugetului.

    Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru modernizarea capacităţilor militare, lucrări care vor fi efectuate în principal în fabricile româneşti.

    “Vom suplimenta cu 0,2% din PIB, în jur de 700 milioane, bugetul pe anul acesta al Ministerului Apărării Naţionale, în aşa fel încât investiţiile în modernizarea capacităţilor militare să fie făcute imediat. Armata română va avea echipament tehnologic îmbunătăţit, iar aceste lucrări vor fi făcute în special în fabricile din România”, a spus Ponta.

    El a precizat că această suplimentare de buget nu presupune tăieri de fonduri de la alte capitole bugetare, ci reprezintă acordul partenerilor financiari ca România să îşi crească nivelul de cheltuieli fără a tăia din altă parte, în contextul crizei din Ucraina, decizie care va fi formalizată în luna iulie, prin rectificarea bugetului de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze bune pe toată linia

    În februarie, vânzările cu amănuntul s-au majorat cu 7,5% faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce exporturile de mărfuri s-au majorat cu 12%. Analiştii BCR au revizuit recent estimarea de creştere economică de la 2,3% la 3% pentru 2014, în timp ce pentru următorii doi ani estimarea lor vizează o creştere a PIB de 3,3%, respectiv 3,5%.

    Pentru anul în curs, banca prevede un avans al exporturilor de 7%, o majorare a investiţiilor cu 5,4% şi o inflaţie medie de 3,4%, respectiv un curs mediu de 4,46 lei/euro.

  • Sărbătoare statistică pentru zona euro

    În acelaşi timp, ţările zonei euro n-au reuşit să-şi reducă şi datoria publică, ajunsă anul trecut la o medie de 92,6% din PIB, mult peste ţinta de 60% asumată prin Tratatul de la Maastricht.

    În privinţa economiei reale, indicele compozit Markit, realizat pe baza sondajului în rândul directorilor de achiziţii din industrie şi servicii din zona euro şi considerat cel mai relevant barometru al activităţii economice în timp real, a crescut în aprilie la 54%, de la 53,1% în martie, ceea ce înseamnă a zecea lună de creştere consecutiv şi cel mai bun rezultat din mai 2011 până acum.

    Problema care acum preocupă pieţele financiare nu mai e însă acum situaţia deficitului sau a datoriei publice, ci nivelul scăzut al inflaţiei, întrucât dacă Banca Centrală Europeană ar fi suficient de speriată de perspectiva unei perioade de deflaţie, atunci ar decide să lanseze un program de relaxare monetară cantitativă după exemplul Rezervei Federale a SUA, ale cărei programe de acest fel au reprezentat un adevărat paradis pentru investitorii speculativi. Aşa se explică numărul mare de articole din presa financiară, mai ales anglo-saxonă, unde analişti ai băncilor sau reprezentanţi ai unor fonduri de investiţii încearcă să convingă BCE să urmeze exemplul Fed, în ideea că numai aşa va putea fi evitată deflaţia. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut la 0,5% faţă de 1,7% cu un an în urmă, departe de obiecivul BCE de 2%, însă nu suficient pentru a determina BCE să acţioneze. Dincolo de interesele pieţelor financiare, există însă şi la vârful zonei euro îngrijorarea că o perioadă cu inflaţie foarte mică ar putea împiedica scăderea şomajului şi ar face mai dificil pentru ţări ca Grecia şi Italia să-şi reducă datoria publică.

  • Miraculosul PIB nigerian şi ascensiunea celei de-a 26-a economii a lumii. Va repeta Africa povestea de succes a Asiei?

    Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

    Rezultatele obţinute prin noua metodologie arată o creştere economică de 12,7% pentru anul 2013, iar actualul PIB depăşeşte previziunile firmei londoneze Renaissance Capital, care estimase în luna decembrie că rezultatele noului mod de calcul vor duce la o cifră cu aproximativ 60% mai mare.

    „Recalcularea nu schimbă ceea ce era deja aici„, a declarat Yemi Kale, preşedintele NBS. „Este vorba doar de o măsurătoare mai bună şi mai precisă. Nu înseamnă că un miracol s-a produs peste noapte.„

    Cu toate acestea, Nigeria este cotată acum ca a 26-a economie a lumii. Problema rămâne însă cea a venitului pe cap de locuitor, acolo unde Nigeria se situează pe locul 121. Un sondaj al NBS arată că numărul de nigerieni care trăiesc în sărăcie a crescut de la 52% în 2004 la 61% în 2010. În cadrul studiului, nivelul de sărăcie a fost determinat ca fiind traiul cu mai puţin de un dolar pe zi.
    Pentru recalcularea produsului intern brut, NBS a crescut numărul sectoarelor de la care se preiau date. Astfel, sistemul vechi lua în considerare 33 de sectoare, iar cel nou 46.

    În vechea formă de calcul al PIB-ului autorităţile nigeriene nu includeau sectoare în plină dezvoltare precum cel al filmului sau cel al telecomunicaţiilor. Industria cinematografică nigeriană, numită – cum altfel? – Nollywood, produce anual circa 600 milioane de dolari şi susţine peste un milion de locuri de muncă, fiind al doilea sector ca număr de angajaţi după agricultură.

    Cât despre zona telecom, este suficient de spus că, dintr-o populaţie de 170 de milioane de oameni, 120 de milioane sunt abonaţi la reţelele de telefonie mobilă. Nigeria şi Africa de Sud sunt cele mai mari pieţe din Africa pentru dispozitivele mobile, numărul utilizatorilor înregistrând o creştere uluitoare în ultimii şapte ani.

    Nigeria mai face parte şi din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi este cel mai mare producător de pe continent. Guvernul nigerian se aşteaptă ca încasările din petrol să atingă suma de 40 de miliarde dolari în 2014. „Această schimbare pozitivă care s-a produs este încă un exerciţiu în lucru. Indiferent de încercările de astăzi, această ţară are asigurat un loc la masa celor mari„, a declarat Jonathan Goodluck, preşedintele Nigeriei.

    Analiştii par a fi de acord cu liderul statului african. „Ne putem aştepta la politici care să încerce creşterea acestor rezultate economice în perioada următoare, fapt care ar trebui să aibă o influenţă pozitivă asupra creşterii produsului intern brut„, au declarat Chris Becker şi Catherine Bennet, specialişti în cadrul ETM Analytics din Johannesburg. „Anunţarea unui buget ce se concentrează pe expansiune nu ar trebui să deranjeze pieţele momentan.„

    Instituţiile financiare atrag însă atenţia asupra pericolului ce poate veni din efervescenţa acestor ştiri. „Trebuie să ne asigurăm că această creştere este una sustenabilă şi de asemenea inclusivă„, a subliniat Bertrand Badre, CFO al Băncii Mondiale.

  • Regatul Unit, pe drumul către anul de graţie 1948

    În acelaşi timp, şomajul a scăzut sub 7%, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani – 6,9%. Economia britanică este aşteptată de  cei mai mulţi analişti să crească în acest an cu 2,9%, peste estimarea oficială de 2,7%, care ia în calcul însă necesitatea unor noi tăieri de cheltuieli bugetare.

    În opinia guvernului, eforturile de austeritate sunt doar la jumătatea programului şi va mai dura câţiva ani până ce îşi vor atinge ţinta – tăierea consumului public de bunuri şi servicii până ce va atinge cea mai mică pondere în PIB din 1948 încoace.

  • Secretar de stat în MAE: România îndeplineşte pentru prima dată toate criteriile de aderare la zona euro

     Aderarea României la Uniunea Europeană şi transformările aduse de acest proces “au contribut în mod ireversibil la consolidarea proceselor de reformă, au contribuit la modernizarea societăţii, au contribuit esenţial la dezvoltarea economică”. “În 2004, PIB-ul României era 80 de miliarde de euro, anul trecut, când am avut cel mai bun PIB, ne-am dus la 140 (de miliarde de euro)”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul de Externe, George Ciamba, la conferinţa “După zece ani…”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, la 10 ani de la aderarea a zece state est-europene şi la şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei.

    În cei şapte ani de UE, România a avut “o contribuţie destul de importantă” la evoluţia Europei, a susţinut Ciamba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Câştigătorii şi perdanţii perioadei post-criză

    Pe de o parte, explică Fondul, o performanţă mai bună a economiilor dezvoltate stimulează exporturile dinspre cele emergente, însă în acelaşi timp, redresarea economiilor dezvoltate înseamnă migrarea capitalurilor volatile, care părăsesc astfel pieţele emergente în căutare de câştiguri mai mari.

    În ţările care au un comerţ mai intens cu economiile avansate (Malaezia, Mexic) predomină primul factor, cel pozitiv, dar pentru ţările mai deschise faţă de intrările şi ieşirile de capitaluri volatile (Chile, Thailanda), al doilea factor îl anihilează sau chiar întrece în importanţă pe primul.

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro