BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Preţul mic al terenului agricol din România, 6.000 euro/hectar, atrage apetitul investitorilor

    Media de preţ a unui hectar de teren agricol în România este de circa 6.000 euro, ceea ce atrage atenţia investitorilor români, dar şi străini, mai ales în contextul în care media europeană este mai mare, au susţinut invitaţii ediţiei din 13 septembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

    „În unele zone ale ţării şi pentru anumite tranzacţii preţul a sărit de 10.000 de euro, dar media naţională este sub această valoare. Credem că există o tendinţă naturală de creştere a preţului terenului agricol, deoarece este un activ stabil, dorit de mulţi investitori, dar nu vedem pentru perioada următoare o creştere accelerată“, a spus Robert Lisenche, director de investiţii al HoldeAgri Invest.  Punctul forte al terenurilor agricole din România este solul fertil, însă vechea problemă a lipsei unui sistem de irigaţii este un dezavantaj. De la începutul anului până în prezent au fost scoase la vânzare peste 20 de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, ce totalizează circa 1.000 de hectare, conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, care avizează aceste tranzacţii. Doar cinci s-au realizat efectiv.

  • Titlurile de stat pe 10 ani se tranzacţionează luni cu o dobândă de 4,13% pe piaţa secundară, în uşoară scădere faţă de vineri

    Investitorii care tranzacţionează titluri de stat pe 10 ani pe piaţa secundară au astăzi o dobândă de 4,13% la cumpărare, faţă de 4,14% la finele săptămânii trecute.

    Potrivit datelor BNR, vinerea trecută au fost tranzacţionate 63 titluri denominate în lei, cu un volum total de 752,4 milioane lei, şi 5 titluri în euro, cu o valoare de 13,9 milioane euo

    La titlurile de stat pe 6 luni dobânda era luni de 2,38%, similar cu nivelul de săptămâna trecută, iar la cele cu scadenţa la 3 ani rate de referinţă era de 3,27%, uşor mai sus decât dobânda de 3,26% cu care investitorii au cumpărat vineri.

    (sursa: BNR)

    În acelaşi timp, din 13 septembrie şi până pe 1 octombrie, Ministerul Finanţelor vinde titluri de stat Fidelis către investitorii persoane fizice într-o emisiune struc­tu­rată pe trei tranşe – două cu scadenţa în lei şi una în euro. Astfel statul român începe de luni subscrierea pentru titluri de stat deno­minate în lei cu scadenţa pe 1 an cu o dobândă de 3,25% pe an şi cu scadenţa pe 3 ani cu o dobândă de 3,75% pe an. De asemenea Ministerul Fi­nanţelor vinde şi bonduri în euro, pe cinci ani, şi o dobândă de 1,6% pe an.

     

  • Care sunt planurile unuia dintre cele mai mari grupuri hoteliere prezente pe piaţa locală. Vrea să se extindă până în 2024

    Accor, unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din lume, plănuieşte ca până în 2024 să mai adauge 9 unităţi la cele 15 pe care le deţine în România, planul de dezvoltare rezistând chiar şi după cea mai dificilă perioadă din industria ospitalităţii. Dar dacă înainte turiştii căutau o cazare bună, acum experienţa trăită într-un loc este cea mai importantă. Ce va urma de aici încolo într-o piaţă care s-a schimbat în trei ani cât în ultimii 30?

    Acum cinci ani discutam despre un produs bun, o acustică bună, un aer condiţionat şi un pat confortabil, dar acum oaspeţii se uită dincolo de aceste aspecte. Astăzi, turiştii vor să fie surprinşi, vor experienţe, atunci când se vor duce acasă să aibă despre ce povesti. Sunt de 30 de ani în această industrie, însă s-a schimbat mai mult în ultimii 3-4 ani decât în restul timpului de când sunt în ospitalitate”, spune Frank Reul, head of development pentru Europa de Est în cadrul grupului Accor.

    Astfel, nu va mai conta doar o cameră frumoasă, ci o cameră cu o experienţă, turiştii români fiind la fel în această privinţă cu orice alt călător, din orice alt colţ al lumii. Mai departe, apetitul pentru produse premium este întâmpinat de tot mai multe hoteluri care promovează acest concept, iar investitorii merg şi către alte zone din ţară în afară de Bucureşti. „Cheia succesului în viitorul ospitalităţii constă în experienţele de care vor avea parte turiştii, ce vor avea de povestit când vor ajunge acasă”, este de părere Frank Reul.

    Acesta fiind contextul, grupul franţuzesc Accor are în plan să mai deschidă încă nouă hoteluri până în 2024, aducând astfel pe piaţa locală noi branduri internaţionale precum Swissotel, Adagio şi Tribe. Proiectele care se vor deschide sub brandurile din portofoliul Accor vor ajunge la circa 100 mil. euro, bani investiţi de partenerii locali. Deşi principala piaţă la care se uită grupul franţuzesc este cea din Bucureşti, nu sunt scoase din vedere nici oraşele mari din ţară precum Braşov sau Sibiu.

    „Ceea ce încercăm să facem este ca indiferent de categoria de trei, patru sau cinci stele să aducem brandul, să aducem cel mai important produs care s-ar potrivi în piaţă. Spre exemplu, Bucureştiul este un oraş mare, putem avea hoteluri tradiţionale de cinci stele, dar şi hoteluri de tip lifestyle de cinci stele. Pentru fiecare locaţie, fiecare investitor şi fiecare piaţă încercăm să aducem un produs care se potriveşte acolo şi care se distinge de orice alte hoteluri care operează deja în zonă”, explică el.

    Partenerii locali ai Accor sunt foarte diverşi, de la companii de construcţii, până la companii medicale sau investitori în real estate, iar acest lucru reprezintă o provocare, mai spune Frank Reul. Această diversitate este pe de o parte interesantă, fiecare venind cu un bagaj de cunoştinţe antreprenoriale diferite.

    Frank Reul adaugă faptul că se uită la ceea ce îşi doreşte investitorul şi ce poate să facă pentru a primi sprijinul comunităţii şi a pieţei locale, ulterior cei de Accor aducând un produs care se potriveşte pieţei şi care oferă turiştilor facilităţi la standarde înalte. „Asta este ceea ce încercăm să facem cu Adagio”, spune Frank Reul. 

    Grupul Accor a anunţat recent că va aduce pe piaţa din România două noi branduri şi anume Tribe şi Adagio, completând astfel portofoliul de mărci ce acum cuprinde Pullman, Novotel, Mercure şi ibis Styles.

    Cele două hoteluri vor fi amplasate în aceeaşi clădire din zona Basarab a Capitalei şi vor avea un total de 200 de camere, piscină şi spaţiu de wellness. Cele două mărci vor fi integrate în acelaşi proiect ce ar trebui să fie gata până în 2024.

    Sub numele Adagio va fi deschis un aparthotel, acesta fiind un brand folosit pentru proiecte poziţionate pe segmentul mediu de preţ. În prezent există 113 astfel de aparthoteluri în 13 ţări, precum Franţa, Maroc, Belgia sau Italia, cu un total de 13.275 de apartamente, pe când Tribe este un brand hotelier care se adresează călătorului modern, tânăr. Până acum sunt doar trei astfel de unităţi, în Paris şi Carcassone în Franţa şi în Perth Australia, cu un total de
    288 de camere, potrivit aceleiaşi surse. Urmează însă alte deschideri în Amsterdam sau Varşovia.

    În prezent, grupul franţuzesc numără o reţea de 15 hoteluri în România, ceea ce înseamnă circa 1.700 de camere, care sunt operate în acord de management, având astfel 10 parteneri locali şi doar unul străin în oraşe precum Bucureşti, Arad, Sibiu, Galaţi şi Timişoara. Grupul hotelier are peste 5.000 de hoteluri în toată lumea, deci piaţa locală reprezintă un procent foarte mic în portofoliul Accor, însă, Frank Reul este de părere că România are un potenţial mare de a se dezvolta.

    „Piaţa din România are cel mai mare potenţial pe care l-a avut vreodată, însă este o chestiune de promovare, de infrastructură, de produsele potrivite. Există potenţial, România are mâncare bună şi oameni primitori, aveţi totul”, subliniază Frank Reul.

    În prezent, grupul Franţuzesc numără o reţea de 15 hoteluri în România, ceea ce înseamnă circa 1.700 de camere, care sunt operate în acord de management, având astfel 10 parteneri locali şi doar unul străin în oraşe precum Bucureşti, Arad, Sibiu, Galaţi şi Timişoara. Grupul hotelier are peste 5.000 de hoteluri în toată lumea.

    Cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră din România se află în Bucureşti, unde există cele mai multe hoteluri de cinci stele şi oraşul în care se află şi cele mai multe hoteluri sub brandurile din portofoliul Accor, restul ţării ducând lipsă şi de branduri internaţionale şi de hoteluri premium. Însă, Frank Reul spune că nu vor neapărat să dezvolte mai multe hoteluri de cinci stele, ci mai degrabă să se uite atent la nevoile pieţei şi ce se potriveşte în anumite zone ale ţării.

    „Ce este particular pieţei din România este faptul că turismul local se bazează în principal pe turiştii români, astfel că este o piaţă foarte sigură. Aveţi oraşe mari, nu doar Bucureştiul, dar şi în restul ţării sunt oraşe mari, mai mult de atât, aveţi litoral, munţi, zona de balneo. Avem un portofoliu de branduri suficient de versatil pentru a aduce soluţii în fiecare regiune a ţării“.

    Reţeaua Accor s-a extins chiar şi în plină pandemie, astfel că unii investitori nu au dat înapoi odată cu apariţia crizei, însă alţii au preferat să fie mai prudenţi şi să aştepte până când lucrurile pe piaţa turismului vor deveni mai certe. Accor numără în prezent 15 hoteluri, după ce hoteluri precum ibis Styles Galaţi, Mercure Galaţi, ibis Bucharest Politehnica sau ibis Timişoara City Center s-au deschis în ultimul an.

    „Criza a fost foarte dură, dar împreună cu partenerii noştri şi echipele din hoteluri am reuşit să trecem cu bine peste aceasta. Am văzut rezultatele din luna iulie a hotelurilor şi există o adevărată revenire a afacerilor. Ce ne face foarte încrezători este că oamenii îşi doresc să călătorească. Acum aeroporturile sunt pline, la fel şi avioanele. Va mai dura până vom reveni la nivelul din 2019, dar văd din partea consumatorilor o nerăbdare de a călători, ceea ce ne face încrezători”.

    Frank Reul mai spune că pentru prima dată de la începutul pandemiei observă o creştere a cererii, mai ales pentru perioada septembrie-octombrie, venită din partea turiştilor individuali care vor sosi în scopuri de business.

    „Există cerere de mult timp pentru diverse întâlniri, dar nu se ştie dacă şi cum le vor putea ţine. Dar ceea, ce pot să zic clar este că pentru prima dată oamenii sunt obosiţi de întâlnirile pe Zoom, iar acum vor să călătorească mai mult”.

    El mai adaugă faptul că revenirea turismului la nivelul din 2019 se va produce în circa 2-3 ani, însă cei care reuşesc să se reinventeze şi să răspundă nevoilor actuale şi viitoare ale turistului vor avea de câştigat.

  • Bursele globale înregistrează rezultate mixte pe măsură ce investitorii iau în vizor un declin al cazurilor de COVID-19 la nivel mondial şi ignoră scăderile din economia chineză

    Indicii bursieri globali au obţinut rezultate mixte marţi, 31 august în condiţiile în care investitorii se concentrează asupra noilor infecţii cu coronavirus, aflate în scădere de-a lungul planetei, ignorând între timp slabele date economice din China, conform Business Insider.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au crescut între 0,1% şi 0,3% , sugerând un început puternic pentru şedinţa de tranzacţionare de astăzi. Luni, indicele bursier S&P a ajuns la un nou maxim istoric.

    O parte din optimismul regăsit în piaţă îşi are originea în datele publicate de Universitatea Johns Hopkins, care arată că rata globală de creştere a infecţiilor cu Covid-19 a scăzut de la 9,4% la 0,01% în ultimele cinci săptămâni, spun strategii din cadrul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania. Statele Unite au înregistrat cea mai slabă rată de creştere din luna iunie, la sub 8% de la peste 50% luna trecută.

    Săptămâna aceasta, principala referinţă a pieţelor este reprezentată de noile date privind piaţa muncii din Statele Unite, care urmează să fie publicate vineri, 3 septembrie.

    Se estimează că va fi raportată o creştere de 700.000 de state de plată, suficient cât să îi permită Rezervei Federale să anunţe în noiembrie o reducere treptată a măsurilor aplicate în timpul crizei sanitare. Experţii Deutsche se mai aşteaptă ca rata şomajului din SUA să scadă la un nou minim post-pandemic de 5,2%, de la 5,4% în prezent.

    În Asia, sentimentul investitorilor au fost tulburat de o serie slabă de date din a doua economie a lumii. Indicele PMI referitor la intenţiile de achiziţie ale managerilor din ţară a scăzut în august din cauza impunerii unor restricţii de circulaţie, lansate pentru a controla răspândirea infecţiilor cu SARS-CoV-2, încetinind astfel exporturile şi generând o creştere a preţurilor materiilor prime.

    Totuşi. în ciuda represaliilor lansate de Beijing către sectorul tech din ţară, indicele Shanghai Composite a crescut cu 0,45%, iar Hang Seng din Hong Kong a înregistrat o creştere de 1,33%. Nikkei, indicele bursei din Tokyo, este pe plus cu 1%.

    75% din companiile incluse în S&P au raportat venituri peste cele obţinute în 2019. 20% din totalul societăţilor rămân sub nivelurile obţinute în urmă cu doi ani

    Totodată, Uniunea Europeană a recomandat eliminarea Statelor Unite din lista zonelor sigure pe timp de pandemie, iar SUA a sugerat evitarea mai multor ţări europene. Acţiunile firmelor din turism au reacţionat imediat. Lufthansa este pe minus cu 1,6%, în timp ce IAG (compania-mamă a British Airways) şi Air France au pierdut 3,7% şi, respectiv, 1,2% din valoarea acţiunilor.

    În Londra, FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, iar indicele Stoxx 50, care adună cele mai mare companii cu cele mai multe lichidităţi din zona euro, este pe zero până la această oră (14:45).  Indicele de referinţă al bursei din Madrid, IBEX 35, a scăzut cu 0,5%.

    DAX din Germania din şi CAC 40 din Franţa au scăzut cu 0,1% şi, respectiv, 0,3%. Indicele european de referinţă Stoxx 600 a suferit un declin de 0,33%.

     

  • Românii care au inventat un nou tip de Facebook. Ce face acesta şi cine se poate înscrie

    Fondatorii de start-up-uri şi investitorii au nevoie de o platformă specializată care să îi ajute să se identifice reciproc şi să găsească metode de colaborare. Aceasta este ideea de la care a pornit start-up-ul local Metabeta când a dezvoltat platforma cu acelaşi nume. Aceasta este practic un Facebook pentru ecosistemul de start-up-uri, dar care nu este bazat pe like-uri, ci pe date şi module de inteligenţă artificială. Platforma ajută la gestionarea investiţiilor în start-up-uri şi este axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte propriile instrumente. Vrem să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri“, a declarat în cadrul emisunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta. Bazele proiectului Metabeta au fost puse în 2019, iar în prezent pe platformă sunt înscrise aproximativ 5.000 de start-up-uri, majoritatea din regiune, şi 25 de investitori din toată lumea. La finalul acestui an, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de start-up-uri şi 100 de investitori înscrişi pe platformă la nivel internaţional.

    Ce face însă mai exact platforma Metabeta? Platforma face un matchmaking între start-up-uri şi investitori pe baza analizei de date. Mai exact, Metabeta procesează şi oferă în timp real date complexe de performanţă ale start-up-urilor din platformă, astfel încât fondatorii îşi eficientizează efortul şi procesul de strângere de capital, iar investitorii reduc timpul de analiză şi riscurile investiţiei.

    Practic, Metabeta foloseşte un sistem hibrid de inteligenţă, prin integrarea de date complexe, dar şi prin analiza realizată de către o echipă de specialişti, pentru a evalua şi selecta cât mai bine start-up-urile aflate într-o etapă incipientă de dezvoltare ce ajung să fie parte din platformă.

    „Platforma Metabeta îşi propune să simplifice tot procesul de investiţii într-un start-up. Acest proces de investiţie este foarte asemănător cu cel de acum 20 de ani din era dotcom. Adică găseşti contacte ale unor investitori, preferabil prin parteneri de afaceri, prin prieteni, cei care te pot recomanda – iei legătura cu ei, le trimiţi o prezentare, un pitch, după care ai o întâlnire faţă în faţă sau mai nou în Zoom call pentru a le prezenta ideea ta de afaceri. Ei spun «OK, mai discutăm», eventual dacă veştile sunt bune mai urmează două trei calluri, după care se primeşte un term sheet, un fel de preofertă de investiţie. Apoi durează încă câteva luni pentru a se închide acea investiţie şi pentru a ajunge banii în cont – în general durează cam şase luni. Investitorii încearcă să găsească prin tot felul de surse start-up-uri de calitate, se uită la ele, la acel pitch deck al lor, după care, pe baza experienţei pe care fiecare echipă de investitori o are, iau decizia dacă merg mai departe sau nu. Dacă merg mai departe, fac un proces de legal dilligence şi după şase luni, virează banii în contul start-up-ului. Este foarte ciudat să vedem că în 20 de ani procesul acesta s-a schimbat foarte puţin“, a explicat el.

    Cum funcţionează mai exact platforma Metabeta în prezent? „Pentru start-up-uri platforma este gratuită. Ei fac sign-up, îşi invită toată echipa, completează un profil foarte structurat asemănător cu un pitch deck, dar cu mult mai multă informaţie structurată, cu detalii despre cât vor să ia ca investiţie, cu detalii despre echipă şi despre modelul de business. De partea cealaltă, investitorii îşi creează un profil plătit – există un abonament lunar -, şi îşi creează ceea ce numim o teză de investiţii care este foarte structurată şi cu nişte parametri, astfel încât noi să putem face procesul acesta de matchmaking dintre start-up-uri şi investitori pe baza unor criterii cât mai precise. Iar apoi ei intră în legatură, pot comunica prin platforma noastră. Odată ce investiţia se încheie pot să îşi raporteze datele despre performanţa start-up-ului, respectiv performanţa portofoliului prin platforma noastră“, a detaliat Marius Ursache.

    În prezent, Metabeta funcţionează pe modelul de business de tip SaaS, astfel că pentru un investitor de tip accelerator, abonamentul costă 1.200 de euro pe an, iar pentru grupuri de angel investors sau firme de venture capital, subscripţia costă 2.400 de euro pe an.

    Recent, start-up-ul a obţinut o investiţie de tip seed în valoare totală de 500.000 de euro, runda de finanţare fiind condusă de Neogen Capital, fondul de investiţii al antreprenorului local Călin Fusu, şi completată de alţi 15 business angels. Cu ajutorul acestei investiţii, Metabeta îşi va schimba modelul de business, platforma urmând să se transforme într-un marketplace pentru investitori şi start-up-uri, bazat pe machine learning.

    „Finanţarea ne va ajunge pentru un an şi jumătate. Intenţia noastră este să începem să creştem cât mai repede şi să luăm o nouă investiţie la începutul anului viitor şi maximum într-un an să o avem ridicată“, a punctat el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat:  Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta

    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestionarea investiţiilor în start-up-uri, axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte, să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri.“

    2. Invitat:  Robert Preoteasa, cofondator şi CEO al Framey

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de socializare pentru pasionaţii de călătorii.

    „Aplicaţia o să o lansăm oficial acum în august – o să fie o lansare globală pe ambele platforme, iOS şi Android, şi o să fie accesibilă şi gratuită pentru a fi descărcată de către oricine. În continuare, în fiecare zi adăugăm noi profile, noi atracţii şi destinaţii din întreaga lume, aşa că în momentul lansării vor fi 60.000 de atracţii în aplicaţie şi peste 6.000 de destinaţii din întreaga lume astfel încât să existe deja această bază prin care utilizatorii să înceapă deja să preia partea asta de inspiraţie, dar să aibă acces şi la partea de planificare.“

    3. Invitat: Emanuel Mărcuş, fondator RaBit

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de tip ERP (Enterprise Resource Planning) pentru digitalizarea activităţilor şi proceselor de business din cadrul companiilor, care a fost folosită deja de peste 100 de companii.

    „Din perspectiva evaluării sau din perspectiva produsului, noi anul acesta l-am început cu o evaluare de un milion de euro şi ne dorim să ajungem ca valoare undeva între 2 şi 2,5 milioane de euro, fiind susţinuţi şi de cifre. Acum avem platforma lansată de 10 zile. O să ne dăm seama cam în 2-3 luni de fapt care este valoarea reală pe care putem să o ţintim şi să o promovăm către investitori.”

    4. Invitat: Oana Şerban, reprezentant al iSave

    Ce face? A lansat o aplicaţie mobilă care propune reduceri medii de 30% la peste 250 de localuri şi servicii din Bucureşti şi Ilfov, precum restaurante, saloane de înfrumuseţare, săli de fitness precum şi la activităţi precum lasertag sau karting.

    „Ţinând cont că aplicaţia abia a fost lansată ne apropiem uşor de un număr de 2.000 de descărcări atât pe iOS, cât şi pe Android. Este un proces organic la care lucrăm în fiecare zi într-un mod cât mai simplu, într-un mod cât mai sigur astfel încât să le putem oferi clienţilor noştri o aplicaţie fără probleme şi în care într-adevăr ei să găsească servicii şi produse care să le aducă un plus de valoare. Dacă ar fi să ne raportăm până la sfârşitul anului 2021 ţinta pe care o avem este de 20.000 de utilizatori activi în Bucureşti. Dacă ar fi să ne raportăm într-adevăr la un an de zile atunci cifra ar fi dublă, anume 40.000 de utilizatori pe care am dori să-i avem doar în Bucureşti şi Ilfov.”

    5. Invitat: Dragoş Duşe, fondator Synaptiq

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme (denumite Mediq) al cărei scop este să reducă considerabil analiza imaginilor medicale în cadrul procedurilor de tratare a cancerului.

    „Am început din resurse proprii o perioadă de timp şi acum, de curând, am obţinut o finanţare de 200.000 de euro, în două etape. Am primit prima jumătate din sumă şi urmează să primim şi cealaltă parte. A fost o finanţare cu participaţie multiplă din partea Cleverage VC un fond de investiţii din Bucureşti şi din partea antreprenorilor Daniel şi Ioan Istrate care au mai multe afaceri în oraşul meu natal Sebeş.“

    6. Invitat: Alexandru Vesa, fondator AIminded

    Ce face? Dezvoltă un sistem pentru diagnosticarea automată a tumorilor canceroase pulmonare, prin intermediul unui algoritm de inteligenţă artificială.

    „Ca să accelerăm foarte mult dezvoltarea avem nevoie de date şi de cât mai multă ghidare din punct de vedere medical. Dacă există cineva care poate este interesat de rezolvarea acestei probleme noi suntem dispuşi să discutăm şi să colaborăm. Avem nevoie şi de o finanţare, pe care o evaluăm la o sumă de undeva la 100.000 de euro.“

    Start-up Star

    Invitat:  Radu Hasan, CEO şi cofondator al SmartBill – companie care operează o soluţie de facturare şi gestiune pentru IMM-uri

    Cum vrea Smartbill să ajute companiile să elimine munca manuală prin soluţia sa digitală?

    „În câţiva ani vrem să nu mai existe muncă manuală în domeniul acesta financiar-contabil. Adică odată ce nişte date sunt introduse să meargă automat până în balanţă şi în declaraţiile contabile şi să scutim de munca manuală pe toţi cei care sunt pe lanţul ăsta, inclusiv contabilii. Acesta a fost un pas important la care am muncit cam o jumătate din pandemie, ca să ne asigurăm că nu există, că nu lăsăm breşe de securitate sau posibile vulnerabilităţi pe care le-ar putea exploata nişte experţi în phishing.“

    Sfatul expertului

    Invitat: Tiberius Popa, director ICT & key accounts în cadrul Telekom România

    În ce soluţii smart-city pot investi administraţiile locale. Cu ce beneficii vin acestea?

    „Un oraş smart este un oraş cu un ecosistem antreprenorial foarte efervescent, unde componenta de IT este destul de importantă şi vizibilă. Este un oraş în care comunitatea colaborează cu businessul şi administraţia pentru a implementa soluţii şi proiecte inteligente şi sustenabile pentru comunitate. În general, noţiunea de oraş smart este legată de durabilitate, despre comunităţi care reciclează şi gestionează deşeuri în mod inteligent.

    Până în prezent, am implementat foarte multe programe de tip IoT – smart city în zona următoarelor soluţii: eficienţă energetică, iluminat inteligent, generare energie electrică prin intermediul panourilor solare, siguranţă publică şi colectare de date – aici avem soluţia de supraveghere video inteligentă -, soluţii de mobilitate urbană, parcări inteligente, staţii de încărcare maşini electrice, managementul deşeurilor – soluţii de colectare inteligente, şi soluţii pentru revitalizarea zonelor urbane – aici noi oferim mobilier urban.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Volatilitatea violentă a bitcoinului i-ar putea trimite pe investitori înapoi la aur. Lipsa de predictibilitate a celei mai cunoscute criptomonede o face neatractivă pentru cei care vor să îşi ţină banii în siguranţă

    Volatilitatea violentă înregistrată de criptomonede i-ar putea împinge pe cei care investesc în bitcoin înapoi către investiţiile în aur, consideră preşedintele executiv al companiei miniere Evolution Mining, citat de CNBC.

    Jake Klein consideră că bitcoin are un drum lung de parcurs până când demonsrează „longevitatea şi siguranţa” pe care aurul a oferit-o investitorilor în ultimii 70 de ani.

    Piaţa criptomonedelor este inundată de sume mari de bani care vizează investiţii speculative, a declarat Jake Klein pentru televiziunea americană.

    „Cred că volatilitatea din spaţiul crypto i-ar putea determina pe oameni să se întoarcă eventual înapoi la aur”.

    Preţul aurului a scăzut săptămâna trecută, iar analiştii consideră că acesta ar putea continua să scadă. David Neuhauser, manager al unui fond de hedging, a declarat pentru CNBC că această evoluţie a preţului deschide „o oportunitate masivă de cumpărare” pentru investitori.

    Cu toate acestea, Jake Klein consideră că cele două tipuri de active ar putea coexista în ochii investitorilor, fără ca bitcoin să reprezinte o ameninţare la adresa metalelor preţioase.

    Entuziaştii criptomonedelor văd bitcoin drept un soi de aur digital, care poate proteja investiţiile în faţa inflaţiei, întrucât se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să meargă doar în sus pe termen lung.

    Tyler Winklevoss, care a fondat fondul Winklevoss Capital Management şi exchange-ul de criptomonede Gemini, a declarat anul trecut că „bitcoin este aur 2.0” şi că va perturba piaţa aurului. Pentru context, gemenii Winklevoss au devenit cunoscuţi după ce l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că a furat ideea platformei Facebook de la ei. Totodată, gemenii ar fi fost primii miliardari în bitcoin, câştigând acest statut în timpul raliului bitcoin din urmă cu 3-4 ani.

    Alţi investitori din piaţa criptomonedelor consideră că bitcoin poate deveni următorul aur, aşa cum ethereum poate deveni următorul argint.

    De cealaltă parte, alţi investitori cunoscuţi nu sunt de acord. Celebrul Ray Dalio deţine bitcoin, însă a declarat luna aceasta că ar alege aur dacă cineva i-ar pune o armă la tâmplă şi l-ar pune să aleagă între bitcoin şi aur.

    Bitcoin a trecut de pragul de 48.000 de dolari în weekend, pentru prima dată din luna mai, însă joi dimineaţă datele CoinDesk arătau că se tranzacţionează în jurul valorii de 44.000 de doari.

    Creşterea de la finalul săptămânii trecute a venit după o serie de vânzări masive care s-au înregistrat în piaţă în perioada iunie-iulie. Acele vânzări au trimis preţul sub pragul de 30.000 de dolari într-un timp foarte scurt.

    Pe de altă parte, preţul aurului a fluctuat de la 1.900 de dolari în ianuarie la 1.700 de dolari în luna martie. În iunie, preţul a urcat din nou la 1.900 de dolari, înainte de a ajunge la 1.700 de dolari în luna august.

  • De la o extremă la alta. Robinhood pierde 27% din valoarea de piaţă după ce unii dintre investitorii iniţiali au început să îşi vândă din acţiuni: „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD”

    Acţiunile Robinhood Markets (simbol bursier HOOD) au scăzut joi cu 28% la 50,97 dolari după ce unii dintre primii investitori ai companiei au vândut 97,88 de milioane de acţiuni din Clasa A, la mai puţin de o săptămâna de la oferta publică iniţială (IPO), conform Bloomberg.

    Mişcarea nu a direcţionat niciun dolar către Robinhood, spune Securities and Exchange Commission, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din Statele Unite.

    Vânzătorii fac parte dintr-un grup de investitori care au luat parte în februarie la o vânzare de datorii convertibile de 3,55 miliarde de dolari, în contextul în care ascensiunea aşa-ziselor meme stocks a ameninţat platforma de brokeraj cu un potenţial apel în marjă. Astfel, ziua de joi, 5 august, le-a permis celor implicaţi în datoriile convertibile să îşi vândă 50% din acţiuni, cealaltă jumătate trebuind să fie deţinută până în data de 25 august.

    Unul dintre principalii investitori, New Enterprise Associates, şi-ar putea reduce participaţia de 10% cu aproximativ 3,9%, sau 2,9 milioane de acţiuni.

    Vânzările subliniază un alt aspect neobişnuit al listării Robinhood. În timp ce majoritatea IPO-urilor sunt acompaniate de o perioadă de lockup de şase luni în care persoanele din interiorul companiei nu îşi pot atinge deţinerile, angajaţii şi directorii din cadrul Robinhood au putut să îşi vândă o parte din acţiuni încă din prima zi de tranzacţionare.

    Rezultatele vin după ce platforma de trading a înregistrat un plus de 50% pe acţiuni, alimentat de susţinerea investitoarei Cathie Wood şi interesul micilor investitori din retail.

    Doar miercuri, investitorii din retail au făcut schimb de 467 de milioane de dolari în acţiuni, la achiziţii nete de 50,5 milioane de dolari.

    „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD, indiferent că vorbim de o perioadă scurtă sau lungă de timp”, spune Steve Chubak, analist la firma de cercetare Wolfe Research, adăugând că target-ul de preţ pentru acţiunile Robinhood este de 45 de dolari.

     

  • Start-up-ul românesc devenit o vedetă incontestabilă din tehnologie, cu un nume la fel de des menţionat precum UiPath

    Un start-up născut în urmă cu mai puţin de doi ani a reuşit să devină o vedetă incontestabilă a ecosistemului local de tehnologie, numele lui ajungând să fie menţionat poate chiar mai des decât al UiPath – cel mai de succes proiect născut vreodată în industria locală de tehnologie. Este vorba de SeedBlink.

    Platforma a reuşit în acelaşi timp să accelereze din două perspective evoluţia ecosistemului local de start-up-uri: pe de-o parte democratizând accesul micilor investitori la spectaculoasa lume a potenţialilor unicorni, iar pe de altă parte oferindu-le antreprenorilor care vor să cucerească lumea acces la un bazin de finanţare neatins până acum. Nu este de mirare că platforma a explodat pur şi simplu, ajungând la un număr de aproximativ 50 de campanii de finanţare derulate pentru diferite companii, şi o comunitate de 6.000 de investitori din 15 ţări. Astfel că investiţia de peste 3 mil. euro atrasă de SeedBlink, de la fondul Catalyst România II şi alţi investitori ca parte a unui plan ambiţios de expansiune la nivel global, nu a mirat pe nimeni.

    Marius Ghenea - managing partner, Catalyst România„Am văzut multe tipuri de antreprenori care îşi construiesc accesarea de investiţii după diverse criterii. Unii antreprenori spun să dăm cât mai puţin din firmă. Alţi antreprenori spun să luăm cât mai mulţi bani şi amândouă sunt motive pertinente. Noi ce facem este să gândim traseul de investiţie al companiei. Ne uităm că peste trei – cinci ani compania trebuie să ajungă la o valoare de – să zicem – un miliard, ca să dăm o sumă rotundă. Pentru a ajunge acolo, traseul de investiţie, care include evaluări, care include bani luaţi, care include nume de fonduri de investiţii, trebuie gândit nu trebuie lăsat din mână. Combinaţia de evaluare sumă şi nume al fondului este o combinaţie gândită pentru acest moment. Noi am fi putut lua banii aceştia, poate mai mulţi la o evaluare mai mare. Chestia asta ne-ar fi stricat în viitor abilitatea de creştere. De multe ori lăcomia – între ghilimele zic – de a avea o evaluare extrem de mare la un moment, chiar dacă piaţa ţi-o oferă, îţi poate strica traseul final. Noi ne uităm la obiectivul final, nu la succese de etapă“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Radu Georgescu, chairman of board of advisors, SeedBlink.

    De ce Catalyst? „Mi se pare că a fost o tranzacţie absolut firească, fără să ignorăm mediul, care include mai multe mai multe fonduri de investiţii, fiecare cu abilităţile şi cu beneficiile pe care le aduce – Catalyst cumva a venit atât prin relaţiile de lungă durată pe care le avem, cât şi prin poziţionarea lor – ei sunt de fapt fondul cel mai orientat către finanţări de tip serie A şi de asemenea către piaţa internaţională“, a adăugat Georgescu.

    Marius Ghenea, managing partner, Catalyst România a explicat la rândul său de ce prima investiţie a noului fond a fost direcţionată către SeedBlink. „Să nu uităm că SeedBlink însuşi este un start-up şi este un start-up într-o verticală generic subsumată ideii de fintech, pentru că este un fintech. Este o verticală foarte interesantă în momentul de faţă la nivel global. Am analizat piaţa atât din Europa, cât şi din afara Europei – evident că interesul nostru şi cred că şi cel al SeedBlink în momentul de faţă şi într-un viitor rezonabil este pentru Europa – pentru zona Uniunii Europene să spunem în particular. Analizând această piaţă ne-am dat seama că pe de o parte există un potenţial foarte bun de creştere pentru acest tip de businessuri, văzute ele însele ca şi start-up-uri. Cu alte cuvinte credem că există un potenţial uriaş şi există posibilitatea unei creşteri exponenţiale la SeedBlink ceea ce evident că va valoriza foarte mult campania în viitor. Şi în acelaşi timp revenind la discuţia de mai înainte legată de Radu, nu doar el ci şi colegii lui, Andrei Dudoiu, Ionuţ Pătrăhău sau Carmen Sebe, toată echipa de acolo este formată din oameni pe care-i cunoaştem de mult timp şi pentru noi orice investiţie înseamnă de fapt o investiţie în primul rând într-o echipă, într-un grup de oameni valoroşi, cu experienţă şi care pot să ducă mai departe compania. Noi suntem acolo să ajutăm, nu să să conducem operaţional companii. În general teza noastră de investiţie este bazată pe investiţii minoritare astfel încât să putem să susţinem creşterea prin injecţie de capital aşa cum am făcut şi la şi la SeedBlink.“

    Silviu Stratulat - managing partner al Stratulat AlbulescuGhenea a insistat asupra faptului că SeedBlink nu este o platformă obişnuită de crowdfunding unde orice utilizator poate contribui la finanţarea unui proiect, cu aproape orice sumă – precum Kickstarter sau Indiegogo. „Primul motiv important pentru care am ales să investim: este ceea ce am văzut ca potenţial pentru această zonă de piaţă fintech, platforme de investiţii să spunem; aş merge mai departe decât să vorbim pur şi simplu despre equity crowdfunding sau crowdfunding în general şi aş vorbi mai curând despre platforme de investiţii. Pentru că SeedBlink nu este un Kickstarter, nu e un Indiegogo, este o platformă de investiţii. Şi în această zonă potenţialul este uriaş. În plus ne place această idee pentru că suntem un ecosistem, un investitor, un fond de investiţii care atrage alţi investitori în fondurile sale. Ne place această idee că investiţiile la acest nivel dar şi la alte niveluri încep să se democratizeze şi SeedBlink este e o componentă importantă a acestui proces de democratizare care este absolut necesar pentru investiţii. Aici  vorbim, pe de o parte, despre ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene şi despre ce se va întâmpla la nivelul Uniunii Europene, cu o legislaţie potrivită care a fost deja reglementată la Bruxelles şi va fi implementată în anii următori în ţările membre. Cred că suntem pe o direcţie foarte bună şi SeedBlink e la momentul potrivit, la locul potrivit, cu oamenii potriviţi şi cu planul potrivit.“

    Tranzacţia a fost una complexă, care s-a derulat fără probleme, a spus Silviu Stratulat – managing partner al Stratulat Albulescu, casa de avocatură implicată în tranzacţie. „Cu siguranţă este o tranzacţie foarte importantă fiind prima a celui de-al doilea fond Catalyst. Şi cu siguranţă pentru noi în primul rând este o semiconfirmare a rolului pe care societatea noastră de avocatură şi grupul de lucru dedicat zonei de tehnologie îl are în piaţa de tehnologie, în ecosistemul de start-up-uri şi aşa mai departe.  A fost o tranzacţie complexă, dar care s-a derulat fără niciun fel de probleme. A fost una dintre tranzacţiile în care a existat o implicare fantastică din partea ambelor echipe. Pot să spun că totul a decurs foarte bine, a fost foarte proactiv. Am fost nu neapărat surprinşi, dar în mod cert am fost plăcut impresionaţi de modul în care era deja structurată organizarea juridică a societăţii şi setul de documente, proiecte de documente, create de ei.“

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Liviu Şerbănoiu şi Octavian Belu, cofondatori ai CardiOnline

    Ce fac? Dezvoltă o aplicaţie mobilă destinată pacienţilor cu probleme cardiovasculare

    „Noi vrem să ajutăm cât mai multe persoane care au probleme cardiovasculare să se recupereze şi să nu mai aibă un al doilea eveniment acut, care le poate fi fatal. Per ansamblu, noi vrem să ajutăm aceste persoane cu ajutorul telemedicinei pentru că este ceva inovativ să facă exerciţii fizice, să aibă o dietă personală, să aibă o medicaţie personalizată, să aibă la îndemână un psiholog. Totul începe după ce evenimentul acut se termină, prin eveniment acut înţelegând un infarct miocardic, o angioplastie sau o operaţie pe cord deschis pentru bypass. Ulterior, pacienţii trebuie să urmeze un program de recuperare medicală. Acesta este un proces supervizat medical, cu medic cardiolog, cu kinetoterapeut şi aşa mai departe. Noi vrem să aplicăm tot ce ţine de acest proces într-o aplicaţie online pentru a putea realiza pacienţii aceste lucruri de acasă, din sânul familiei, să nu se mai deplaseze până la spital, să nu mai aibă alte cheltuieli cu transportul, să nu irosească timpul.“

    2. Invitat: Andrei-Fredy Crăciun, fondator al Simmmple

    Ce face? Dezvoltă soluţii pentru web design„Produsele Simmmple sunt folosite de freelanceri, designeri web, cât şi de programatori. Am atins recent numărul de 7.000 de utilizatori care folosesc zilnic produsele Simmmple. Programatorii care folosesc Simmmple sunt persoane care lucrează pentru companii precum Google, Microsoft, CloudData, iar acest lucru ne ţine motivaţi şi ne validează ideea, produsul. Avem 6 produse dezvoltate până acum şi sunt dedicate mai mult zonei de design web. Primul produs Simmmple lansat este Uranus Wireframe Kit – un set de componente şi de secţiuni web gata făcute pe tehnologie Figma care ajută designerul sau programatorul care nu cunoaşte neapărat bazele web designului să dezvolte mai repede o structură de website.“

    3. Invitat: Gheorghe Şandru, fondator SPE Digital Wizard

    Ce face? A lansat o soluţie de administrare digitală a afacerilor mici numită AiAll, care se bazează pe tehnologia inteligenţei artificiale.

    „Platforma şi serviciile pe care le oferă platforma o fac de nerefuzat în multe situaţii şi atunci cred că va fi uşor să ajungă la mintea şi inima utilizatorilor şi potenţialilor beneficiari ai platformei. Funcţionalităţile platformei pot fi dezvoltate astfel încât adresabilitatea ei să crească, să nu ne oprim la nivelul de zero şi un angajat, adică în zona în care este acum – companii mici şi foarte mici. Ar putea creşte astfel încât să acopere şi segmentul de piaţă al micro întreprinderilor cu până în 10 angajaţi şi care rămân în zona de un milion de euro ca şi venituri anuale.”

    4. Invitat: Philip Choban, fondator şi CEO al Telios Care

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă servicii de telemedicină către angajaţi. Recent, start-up-ul a luat o finanţare de peste 1 mil. euro

    „Planul este ca această ultimă rundă de finanţare să ne ajute pentru partea de îngrijire cronică, îngrijire la domiciliu şi expansiune. Nu cred că vom mai accesa o altă rundă de finanţare în viitor. Obiectivul nostru este să ne listăm la Bursă ori aici, ori în străinătate, vom decide acest aspect în timp. Aş prefera însă să ne listăm aici la Bursă pentru că am înfiinţat compania aici, cred în România şiîntr-un viitor aici.“

    Investor Watch

    1. Invitat: Valentin Filip, managing director product investments în cadrul Fortech – companie locală, specializată în dezvoltarea de soluţii software în regim outsourcing, care anul acesta a înfiinţat o divizie nouă dedicată zonei de investiţii

    Ce strategie de investiţii are?

    „Avem patru direcţii în care vrem să mergem cu investiţiile pe care le facem – de la o implicare semnificativă în progresul pe care îl va avea start-up-ul respectiv, până la o implicare mai puţin activă. Ne dorim pe de-o parte să creăm produse, aşa cum este şi cazul Investory (start-up pornit în cadrul Fortech anul trecut – n. red.), iar în acelaşi timp ne dorim să facem parteneriate cu alte businessuri şi să creăm produse pentru domeniile în care activează businessurile respective – aici ar fi vorba de un fel de joint-venture. În următorii 2-3 ani ne-am dori să trecem de un nivel de peste 15 investiţii semnificative în zona de capital, să avem cel puţin 3-4 proiecte de tip joint-venture şi în acelaşi timp să ne asigurăm că avem în fiecare an cel puţin un produs propriu pe care îl pornim şi pe care îl punem în piaţă.“

    2. Invitat: Ciprian Man, cofondator al Growceanu – grup de business angels din Timişoara

    Care este bugetul de investiţii pentru 2021? 1 milion euro, din care în prezent mai avem circa 700.000 de euro pentru investiţii în 10-20 start-up-uri.

    „În primele şase luni din acest an am investit mai puţin de jumătate din suma ţintită, ceea ce înseamnă că avem mult de lucru în a doua jumătate a anului. Suntem în zona a 300.000 de euro investiţi până acum, ceea ce înseamnă că atât numărul de start-up-uri la care ne uităm, cât şi numărul de potenţiali colegi este în creştere.”

    3. Invitat: Mălin Ştefănescu, preşedinte al TechAngels – grup de business angels axat pe investiţii în start-up-uri tech

    La cât se vor situa investiţiile celor peste 100 de membri ai TechAngels la finalul lui 2021?

    „Anul trecut în totalitate cred că am investit în jur pe la 4 milioane euro, iar anul acesta suntem deja la 3 milioane euro investite în prima jumătate deci e clar că lucrurile merg mai bine. Apetitul pentru investiţii a crescut. Cu siguranţă mă aştept să depăşim anul trecut şi e posibil să depăşim şi 2019 când am investit ca grup undeva pe la 6 milioane. Dar nu există o sumă ţintă tocmai din cauză că suntem indivizi şi nimeni nu poate să îmi spună nici mie şi nici eu nu pot să spun cuiva trebuie să investeşti atâţia bani până la sfârşitul anului.“

    4. Invitaţi: Radu Georgescu – chairman of board of advisors, SeedBlink. Marius Ghenea – managing partner, Catalyst România, Silviu Stratulat – managing partner al casei de avocatură Stratulat Albulescu

    O platformă în plin boom

    Ne uităm că peste trei – cinci ani compania trebuie să ajungă la o valoare de – să zicem – un miliard ca să dăm o sumă rotundă. Pentru a ajunge acolo traseul de investiţie care include evaluări, care include bani luaţi, care include nume de fonduri de investiţii. Este un traseu care trebuie gândit şi care nu trebuie lăsat din mână aşa cum se întâmplă. Combinaţia de evaluare sumă şi nume al fondului este o combinaţie gândită pentru acest moment. Noi am fi putut lua banii aceştia, poate mai mulţi la o evaluare mai mare. Chestia asta ne-ar fi stricat în viitor abilitatea de creştere. De multe ori lăcomia – între ghilimele zic – de a avea o evaluare extrem de mare la un moment, chiar dacă piaţa ţi-o oferă, îţi poate strica traseul final. Noi ne uităm la obiectivul final nu la succese de etapă“, a spus Radu Georgescu – chairman of board of advisors, SeedBlink.

    Start-up Update

    Invitaţi: Raluca Jianu şi Mihai Bârsan, fondatori ai Epic Visits – platformă online pentru pachete turistice inedite

    Ce e nou? În prezent, start-up-ul este listat pe platforma locală de equity crowdfunding SeedBlink, campania având ca ţintă atragerea sumei de
    150.000 de euro.

    „La începutul acestui an am luat decizia de a ridica o rundă de finanţare care să ne ajute să accelerăm. Am accesat această rundă de finanţare cu un target de 150.000 de euro, din care 100.000 de euro sunt deja alocaţi, pentru că s-au alăturat deja o serie de investitori şi avem şi un grup de aliaţi care ne va ajuta să accelerăm proiectul şi să îl aducem la noi etape de accelerare. Finanţarea aceasta ne va ajunge să ne atingem ţinta de autosustenabilitate, dar vom avea nevoie de un venit de aproximativ 200.000 de euro pe an, iar asta este ţinta pe care o avem în plan, odată cu atragerea celor 10.000 de clienţi activi şi 1.000 de proprietăţi listate.“

    Start-up Boost

    Invitat: Cristian Dascălu, cofondator, Techcelerator

    Cum pot lua antreprenorii primul milion de euro de la investitori? Techcelerator a lansat un program intensiv prin care antreprenorii să fie învăţaţi ce să facă pentru a reuşi să ia noi bani.

    „Sunt foarte multe companii care sunt blocate în zona aceasta – au reuşit mai repede sau mai greu să ridice prima rundă, să obţină prima validare, au acei bani ca să facă următorii paşi şi s-au blocat în partea aceasta, cum să ia a doua rundă. Poate indicatorii cu care vin în faţa investitorilor nu sunt suficient de ampli, poate că dimensionarea rundei este prea mare faţă de aşteptările investitorilor şi se pierde foarte mult timp în etapa aceasta în care trebuie să-şi dea seama că trebuie să perfecteze ceva şi programul vine să-i ajute din acest punct de vedere.“

    Sfatul expertului

    1. Invitat: Grigoriada Stroe, chief human resources officer, Funcom

    Sfat pentru antreprenori: Start-up-urile sau companiile care încă nu au propriul departament sau consultant de HR ar trebui să pună în prim-plan în contextul dificil creat de pandemie calitatea liderilor, a managerilor care conduc echipele, pentru că de modul de lucru al acestora depinde în primul rând dacă oamenii vor rămâne sau vor veni în cadrul unei echipe, chiar mai mult decât nivelul pachetului salarial.

    „A fost o perioadă dificilă în care a trebuit să ne adaptăm. Mai ales pentru cei care încep acum, pentru start-up-uri sau pentru companiile mai mici sfatul meu este să se uite la tipul de lideri pe care îl angajează, managementul este foarte important într-o companie mai mică. Companiile mari îşi permit departamente de HR, eu văd departamentul ca un partener de business nu doar cu un rol operaţional, că procesează salariile şi dă nişte adeverinţe.  Când nu ai consultantul lângă tine, intern sau extern, atunci cel mai important este să ai lideri foarte buni.”

    2. Tiberius Popa, director ICT & key accounts în cadrul Telekom România

    Câte atacuri cibernetice sunt într-o zi în România şi cum se pot apăra companiile de ele?

    „Ca şi cifră foarte interesantă în România în fiecare zi sunt în jur între două sute de mii şi opt sute de mii de atacuri conform datelor de pe CERT.ro. Aceste atacuri sunt de toate tipurile. Deci suntem o ţară destul de atacată din punctul ăsta de din punctul ăsta de vedere. Dau doar două exemple ca să înţelegem cât de reală este ameninţarea aceasta cibernetică. 9 din 10 companii au fost atacate în 2020. 3,8 milioane de dolari este costul mediu al unui atac cu succes pe zi
    9 din 10 companii au fost atacate în 2020 multe dintre ele poate în jur de 80 la sută nici nu ştiu că au fost atacate.“

  • Dacă văd că fondatorii îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, nu ştiu dacă aş investi în ideea lor

    Piaţa românească de start-up-uri în tehnologie a început să crească vizibil şi tot mai mulţi antreprenori în IT, mai mici sau mai mari, scot capul la suprafaţă şi se uită în jur după finanţare, pentru a încerca să iasă cu produsul sau serviciul creat din apartamentul în care stau.

    Pe acest trend au apărut incubatoare – TechAngels, InnovX al BCR, fonduri de investiţii de început, Gapminder, Early Game Ventures, Catalyst, de exemplu, platforme de crowdfunding, SeedBlink şi în final piaţa AeRO de la Bursa de Valori, care s-a deschis acum 6 ani prin listarea Bittnet, iar acum se listează săptămânal câte o companie de tehnologie, prin vânzarea de obligaţiuni sau acţiuni.

    De asemenea, pe piaţă au apărut investitori individuali, mai mari sau mai mici, dispuşi să rişte mii, zeci de mii, sute de mii şi mai rar, milioane de euro.

    Fiecare dintre părţi încearcă să dea lovitura şi să găsească start-up-ul care să le multiplice banii de mii de ori.

    Deja piaţa românească de start-up-uri în IT a trecut de 100 de milioane de euro prin tot ecosistemul de acum şi se îndreaptă spre 200 de milioane de euro.

    Problema acestei pieţe de start-up-uri în IT nu este legată de bani, există destui, ci cum să găsească fiecare, chiar de la început, fondatorul, antreprenorul, ideea, start-up-ul care va da lovitura, astfel încât o investiţie cât mai mică să se transforme într-un câştig foarte mare din perspectiva randamentului, dar şi a banilor câştigaţi.

    Există mulţi investitori care sunt dispuşi să rişte mii şi zeci de mii de euro, mai puţini cei care riscă sute de mii de euro şi destul de puţini cei care, individual, sunt dispuşi să rişte milioane de euro.

    În lumea întreagă, în fiecare zi, apar milioane de start-up-uri în IT, cu milioane de idei, din care, într-un final, pot fi numărate pe degete companiile care reuşesc să treacă de evaluări de zeci de milioane de euro.

    UiPath, FintechOS, TypingDNA, ca să dau doar trei exemple, sunt excepţiile şi nu regula.

    Cu excepţia fondurilor specializate, nu avem investitori români care sunt dispuşi să rişte mai mult de câteva sute de mii de euro în companiile din tehnologie care sunt la început de drum şi care nu au decât o idee.

    Toată lumea se uită, analizează, citeşte şi încearcă să găsească start-up-ul, ideea, produsul sau serviciul care ar putea să treacă de la stadiul de PowerPoint şi Pitch la stadiul de execuţie, la obţinerea produsului şi, într-un final, în varianta cea mai fericită, scalarea lui, dincolo de pereţii unui apartament unde a fost creat.

    Companiile din tehnologie care au ceva cifre, care reuşesc să vândă un produs sau un serviciu, testează piaţa bursieră, iar până acum interesul, evaluarea şi creşterea acţiunilor au fost destul de ridicate.

    Acum să ne uităm spre piaţa de început, acolo unde investiţiile sunt mult mai mici şi unde rata de succes este destul de mică.

    Mihai Guran a lucrat la IBM, Dell, HP, BitDefender, acum este vicepreşedinte TechAngels şi încearcă să fie şi investitor în mai multe start-up-uri din tehnologie care sunt la început de drum. Are câteva investiţii de mii şi zeci de mii de euro, una dintre ele fiind RepsMate.

    La ZF Live, l-am întrebat la ce se uită atunci când primeşte dosarul unui start-up. Dincolo de idee, scalabilitate, potenţial de creştere etc., se uită la echipă, dacă poate să treacă proiectul din faza de idee la execuţie şi apoi vânzare. Un criteriu extrem de interesant la care se uită este legat de salariile care sunt în acel start-up care încearcă să atragă bani de la diverşi investitori. Fiind la început de drum, fondatorii unui start-up trebuie să muncească pe gratis sau pe salarii foarte foarte mici, ca şi echipa lor.

    Dacă văd că îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, acesta este un lucru care mă face să nu investesc, spune Mihai Goran.

    Foarte mulţi dintre cei care încearcă să-şi facă o companie vin din multinaţionale, acolo unde au avut venituri de mii de euro pe lună. Nu pot avea acelaşi pachet salarial în propria companie, atâta timp cât nu reuşesc să înceapă să aibă încasări.

    La început, pentru a se realiza produsul sau serviciul imaginat, se investesc zeci, sute sau milioane de euro fără a produce nimic, niciun venit, ca să nu mai vorbim de profit. Aşa că, la început, cei care cred în acea idee trebuie să moară cu ea de gât şi fără să încaseze vreun ban ca salariu. Acest lucru este valabil şi pentru echipă.

    Tu nu poţi să ceri de la investitori zeci, sute şi chiar 1 milion de euro şi să ai o organigramă şi pachete salariale ca într-o multinaţională.

    Daniel Dines, de la UiPath, a spus într-un interviu pentru un produs la Financial Times că, timp de 10 ani, de când s-a reîntors în România de la Microsoft şi până când a dat lovitura cu UiPath, a trăit cu 2.000 de euro pe lună, mai puţin decât încasa de la Microsoft, în Seattle.

    Repet, UiPath este o excepţie atât pentru România, cât şi pentru Europa.

    UiPath a ajuns unde a ajuns după ce a strâns 2 miliarde de dolari de la investitori, din 2017 încoace, fără să simtă până acum gustul vreunui profit.

    Acum, piaţa start-up-urilor româneşti din tehnlogie este la început, iar investitorii, cei care pun banii încearcă să-şi formeze un sistem de criterii de evaluare, astfel încât să dea lovitura.

    Eu spun că dacă din 10 investiţii una trece la nivelul următor, este foarte bine.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ziua şi listarea se vede şi în numărul de investitori la Bursa de la Bucureşti: 70.800, maximul ultimilor cinci ani

    ♦  16 companii listate cu acţiuni de la începutul anului 2021 şi 17 runde de finanţare cu obligaţii  ♦  Noi sectoare de activitate la Bursă  ♦  BET, plus 21%.

    Circa 71.000 de investitori tranzacţionează la bursa de la Bucureşti la iunie 2021, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi lună din 2020, evoluţie susţinută în principal de număr ridicat de companii listate, dar şi de randamentele substanţiale în contextul revenirii burselor.

    Potrivit statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor, circa 5.000 de investitori au intrat la tranzacţionare în primele şase luni din 2021.

    „Am ales bursa deoarece, comparativ cu imobiliarele, lucrurile sunt mult mai simple şi mai rapide, durează o zi să îţi deschid un cont de tranzacţionare, iar suma iniţială trebuie să fie foarte mare. Am ales Bursa de la Bucureşti şi nu pieţe externe datorită randamentelor mari, dar şi pentru că mi se pare că, pentru un început, riscul este mai mic atunci când cunoaşte contextul local, legislaţia şi regimul fiscal, poate interacţiona cu companiile în care investeşte “, spune Emilia Bocăneţ, 26 de ani, investitor de anul acesta la bursă prin intermediul Tradeville.

    Pe fondul celei mai dinamice perioade din istoria posdecembristă a bursei româneşti, prin prisma numărului de companii intrate la tranzacţionare, dar şi în contextul unor randamente semnificative, numărul de investitori a ajuns în iunie 2021 la maximul ultimilor cinci ani.

    „Banii trebuie puşi la muncă. Iar singu­rul mod în care putem face asta este prin in­ves­tiţia pe piaţa de capital. Desigur, trebuie să fim atenţi la riscuri şi să nu investim niciodată în acţiuni mai mult decât putem pier­de“, spune A.G, absolvent al Politeh­ni­cii care a „descoperit“ bursa odată cu lista­rea SafeTech la începutul anului.

    De la începutul anului 2021 şi până la fi­nal de iulie, la Bucureşti s-au listat 17 emi­siuni de obligaţiuni corporative şi două emisiuni de titluri de stat, cu o valoare cu­mu­la­tă de 1,07 mld. euro. Pe de altă parte, 16 com­panii au început tranzacţionarea cu acţiuni în urma unor oferte prin care au atras 137 mil. euro. Aceste com­panii au o capitalizare de circa 1 mld. euro.

    „Se continuă tendinţa de creştere a conturilor începute anul trecut. Aceasta a fost determinată atât de creşterea indicilor bursieri, cât şi de mărirea numărului de liste de noi societăţi “, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

    Pe de altă parte, prin prisma indicelui principal BET, cel care reflectă dinamica celor mai tranzacţionate 17 acţiuni, bursa românească a urcat în primele şapte luni cu aproximativ 21%. Cu tot cu dividende, investitorii au un randament de 25%.