Tag: fabrica

  • Ford România angajează circa 900 de persoane anul acesta. Ce posturi sunt disponibile

    Majoritatea posturilor ar fi pentru muncitori necalificaţi, ce vor fi pregătiţi în uzină ca operatori pe banda de producţie. De asemenea, constructorul american caută şi oameni ultracalificaţi pentru posturi de electricieni şi electronişti, potrivit aceleaşi surse citate.

    Noii angajaţi ar contribui la producţia noului model EcoSport care va începe la Craiova către finalul anului. Ecosport, SUV-ul de clasă mică, va fi comercializat la nivel european. Astfel modelul va duce uzina la peste 150.000 de unităţi anual, triplu faţă de nivelul actual.

    Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în 2016 s-au vândut 38.849 unităţi Ford B-Max, cu 19,0% mai puţin decât în 2015.

  • O fabrică ce va furniza componente auto în Germania va fi deschisă în România

    Firma care va deschide fabrica de componente auto a fost recent înfiinţată în Calafat şi va avea parteneri din industria de profil din Germania. Pentru realizarea investiţiei, societatea a achiziţionat cinci hale ale unei foste fabrici de cupe de excavatoate, plătind pentru acestea circa 300.000 euro.
     
    „Estimăm că fabrica va fi deschisă în luna martie. În momentul dezvoltării afacerii vor fi angajaţi circa o sută de muncitori. Producţia va consta în producţia de piese interior pentru autoturisme, obiecte din plastic, componente de bord, feţe de uşi de interior”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihail Ţenescu, reprezentantul firmei.
     
    El a mai afirmat că o parte din utilajele necesare funcţionării fabricii au fost achiziţonate şi urmează să fie aduse la Calafat. Fabrica din oraşul de la Dunăre va produce piese pentru parteneri din industria auto din Germania. Ţenescu nu a precizat, deocamdată, despre ce companii auto este vorba.
     
  • Toyota Motor va crea 400 de locuri de muncă la o fabrică din Statele Unite

    Producătorul japonez de maşini susţine că locurile de muncă fac parte din planul de îmbunătăţire a fabricii din Princeton, Indiana şi au fost incluse în planurile anunţate la începutul lunii ianuarie care vizează investiţii de 10 miliarde de dolari în operaţiunile din Statele Unite în următorii cinci ani.

    Anunţul vine după ce Trump s-a axat în prima săptămână de când a preluat adiministraţia pe politici protecţioniste, remarcându-se retragerea Statelor Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TPP).

    Mai mult, preşedintele Donald Trump a spus că va aplica o taxă de 35% maşinilor din import, susţinând că va renegocia Acordul comercial nord-american cu Mexic şi Canada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BMW va investi un miliard de dolari pentru o fabrică din Mexic

    Producătorul BMW este pregătit să investească un miliard de dolari pentru o nouă fabrică în Mexic, în contextul în care Donald Trump ameninţă că va taxa suplimentar maşinile importate, anunţă BBC.

    BMW va cheltui un miliard de dolari pentru o fabrică în Mexic, în timp ce alte firme investesc în Statele Unite sau mută producţia înapoi în ţară în contextul în care preşedintele ales, Donald Trump, ameninţă că va impune o taxă la graniţă firmelor care produc maşini în Mexic pentru piaţa din Statele Unite.

    Ian Robertson, directorul de marketing şi vânzări al BMW, a declarat că firma va investi un miliard de dolari în fabrica din Carolina de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenoarea din România cu afaceri de 120 de milioane de lei şi 1.200 de angajaţi: ”Vindem în 50 de ţări şi nu mai facem faţă cererii”

    „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro“, descrie Doina Cepalis, director general al grupului de firme Te-Rox, câteva dintre calităţile feminine care au ajutat-o în afaceri.

    După revoluţie, la doar 29 de ani, a participat la înfiinţarea a patru societăţi pe acţiuni, iar apoi un prag important pentru Doina Cepalis a fost în 2000, când a cumpărat o fabrică de in din Paşcani cu 600 de angajaţi şi o tehnologie din anii ’50. Şase ani mai târziu, odată cu intrarea chinezilor pe piaţa europeană a textilelor, fabrica a dat faliment, iar ea s-a văzut nevoită să se „redefinească“.

    Cu un capital de plecare de 10.000 de euro, a construit compania Te-Rox Prod, care a început să funcţioneze în aprilie 2007. Nişa pe care a găsit-o – producţia de scaune auto pentru copii – a condus-o la creşteri constante ale afacerii, care a ajuns astăzi la un grup cu cinci fabrici şi peste 1.100 de salariaţi, ale căror produse ajung la clienţi din circa 50 de ţări.

  • Cifra de afaceri a Lemet ajunge la 312 milioane de lei

    Lemet, producător român de mobilier pentru români, înfiinţat în urmă cu un sfert de secol, ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 312 milioane de lei.

    Înfiinţată în 1991 de inginerul Alexandru Rizea, fabrica Lemet a ajuns în prezent la peste 40.000 de mp de hale de producţie şi depozitare, cu linii de producţie complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial. Pe poarta fabricii ies anual peste 250.000 module de mobilă care ajung în casele românilor şi nu numai.

    Din 2005, Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale care cuprinde acum 76 showroomuri în ţară. Acestea sunt amenajate pentru a da sentimentul de “acasă”.

    La 25 de ani distanţă de la primele activităţi de producţie, Lemet are în portofoliu sute de produse, corpuri de mobilier, configuraţii complexe, iar reţeaua de magazine a fabricii Lemet – Lem’s – reuneşte aproximativ 70.000 mp de showroom; cifra de afaceri este estimată la aproximativ 312 milioane de lei pe întreg anul 2016.

     „Astăzi, în fabrică şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s lucrează peste 1650 de angajaţi, iar activitatea de pregătire şi perfecţionare este continuă. Cei mai importanţi pentru noi sunt oamenii pentru că oamenii dau valoare lucrurilor” a încheiat Alexandru Rizea.

  • Încă o fabrică se deschide în România

    Producătorul de sisteme de siguranţă auto Autoliv România, al optulea cel mai mare exportator din economia locală, cu cinci fabrici în Transilvania şi Banat, va deschide anul viitor o nouă unitate de producţie pe piaţa locală, în localitatea Oneşti, judeţul Bacău, aceasta fiiind una dintre puţinele investiţii ale unui producător de componente auto în regiunea Moldovei.

    „Am reuşit să atragem în zona noastră compania Autoliv, fiindcă am fost deschişi să-i ajutăm cu ceea ce au avut nevoie şi le-am pus la dispoziţie ceea ce ne-au cerut. Pe lângă asta, a fost vorba şi de noroc“, a spus Nicolae Gnatiuc primarul din Oneşti.

    Încă o fabrică se deschide în România

  • Implementarea Kaizenului în fabrică

    Inspiraţi de eficienţa proceselor unor firme celebre precum Toyota, cei din managementul Ana Pan au introdus în 2015 programul japonez Kaizen.  „Alături de institutul Kaizen am implementat acest sistem de management centrat pe operatori, care identifică şi rezolvă problemele de care se lovesc la muncă”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Aplicarea sistemului Kaizen într-o fabrică de patiserie pe plan local.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Cu o echipă de o singură persoană dedicată Kaizenului şi alte două implicate part-time în acest program, a fost redus cu 50% costul cu ambalajele, ca urmare a unui număr mai mic de ambalaje de carton folosite. Productivitatea în laboratorul de patiserie a crescut cu 20%. În plus, a fost redus la jumătate timpul mediu de servire a clienţilor în perioada sărbătorilor: de la 3 minute la 1,5 minute. Conform estimărilor companiei, economiile cumulate ca urmare a acestui program depăşesc 150.000 de euro în 2016.
    DESCRIERE:

    Kaizen nu implică mari costuri, oricând se poate reveni la situaţia anterioară dacă ceva nu funcţionează la parametri, iar îmbunătăţirile sunt mici şi graduale, reducând rezistenţa (naturală) la schimbare.

    Cei trei piloni Kaizen urmăriţi la Ana Pan sunt: 5S, Sistemul de propuneri şi Standardizarea. Alexandra Copos de Prada spune că Şantierele 5S înseamnă să faci ordine în GEMBA (acea zonă unde se adaugă valoare), pentru a face problemele mai vizibile şi pentru a începe rezolvarea lor. Sistemul de propuneri implică operatorii în rezolvarea problemelor identificate, „făcându-i pe aceştia mai responsabili, entuziaşti şi ducând la creşterea numărului celor care se gândesc la soluţii”. Astfel, o problemă nu este lăsată doar în seama unui manager, care este de altfel limitat la propriile cunoştinţe şi experinţe, ci implică toţi operatorii.

    Standardizarea este cea care aduce cele mai multe beneficii, ajutând la eliminarea tuturor categoriilor de pierderi sau acţiuni care nu aduc valoare adăugată, sau MUDA.

    Principalul obiectiv Kaizen în 2016 la Ana Pan este, conform Alexandrei Copos, instruirea tuturor departamentelor în această metodă de lucru, urmând să fie identificate rezultatele acestei decizii. „Astfel, am făcut numeroase şantiere 5S care au atins zonele de producţie din Laboratorul Central, din magazinele Ana Pan şi Ana Baking Co. În spiritul Kaizen, am implicat operatorii în multiple concursuri şi competiţii între secţii.” Rolul competiţiilor este de a identifica problemele din diferite zone ale Laboratorului Central, de a oferi soluţii, dar şi de a motiva operatorii pentru a se dezvolta continuu. „Cu ajutorul Sistemului de Propuneri, am reuşit să identificăm problemele cu care se confruntă operatorii în activitatea zilnică, primind astfel feedback referitor la procese ce se pot îmbunătăţi prin standardizare.”

  • Antreprenoarea care îşi lasă angajaţii să vină şi să plece de la muncă la ce ore vor ei

    Diana Nedea are 32 de ani, a renunţat în urmă cu patru ani la statutul de angajată în corporaţie şi a pornit o afacere cu pantofi pentru femei. Acum are 17 angajaţi care produc 1.000 de perechi de încălţări pe lună, iar vânzările din 2015 au înregistrat un avans de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Antreprenoarea povesteşte ce a făcut-o să renunţe la multinaţională, cum a ajuns Diane Marie, firma care îi poartă numele, la vânzări de 1,5 milioane de lei pe an şi ce planuri are.
     

    Se trezeşte în fiecare dimineaţă la 5.30, iar la 7 îşi începe programul la atelier (şi nu e prima care ajunge, sunt doi angajaţi care preferă să înceapă lucrul înainte de ora 6), nu pentru că ar avea vreo constrângere anume, ci pentru că este o persoană matinală, povesteşte Diana Nedea, care din când în când însoţeşte cuvintele de gesturi enegice, pentru a sublinia parcă ideile. Spune că îi place să poarte cel mai mult sandale şi cizme  (dovadă că a potrivit la blugi şi cămaşă albă sandale argintii), că nu are multe perechi de încălţări, „doar vreo 40“, şi ştie asta pentru că le-a numărat recent, a mai întrebat-o cineva.

    Nici n-ar avea unde să ţină mai multe perechi, pentru că spaţiul este limitat; locuieşte într-o garsonieră şi nu păstrează încălţările mai mult de doi ani. Are câteva perechi preferate pentru fiecare anotimp, iar cel mai adesea alege încălţări fără toc, deşi e minionă, pentru că merge foarte mult pe jos. „Am un telefon nou şi am instalat o aplicaţie care spune că merg pe jos, doar în fabrică, 8 km pe zi. Poate nu este foarte precisă măsurătoarea, dar 5 or fi!“ În primele luni ca antreprenoare, mergea la atelier pe pantofi cu toc şi îmbrăcată în deux pieces, până când a alunecat pe scări şi a decis că e mai bine să îşi adapteze ţinuta la mediu. În fond, nu mai era într-o corporaţie.

    Aşezată la terasa din Centrul Vechi al Capitalei, la doar o aruncătură de băţ de magazinul Diane Marie pe care l-a deschis în 2012, pare mai degrabă o studentă decât o antreprenoare care la patru ani de la înfiinţarea afacerii a ajuns la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei. Urmăreşte din priviri trecătorii şi identifică lejer un grup de englezi care, în mod surprinzător, pentru că era o zi însorită, nu aveau şlapi, ci încălţăminte sport. Pesemne este efectul mediului, pentru că a fost înconjurată mai mereu de încălţări; părinţii ei, ingineri de profesie, au absolvit o facultate cu profil de prelucrare a pielăriei, lucrează în domeniu „de o viaţă“ şi au o fabrică pentru export, în sistem lohn, cu 60 de angajaţi.

    Diana Nedea nu are diplomă de inginer, ci este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996. În momentul de apogeu al afacerii fabrica părinţilor avea 400 de angajaţi. „Cochetau cu ideea de a face ceva pentru piaţa internă, însă sunt foarte încărcaţi, ca volum de muncă, şi au renunţat la idee.“

    Povesteşte că la întoarcerea din concediu s-a aşezat la birou şi nu şi-a mai găsit locul, a fost un moment în care şi-a dat seama că nu mai rezonează cu multinaţionala. Se implicase mult în proiectul afacerii, avea multe idei – a studiat şi pictura ani de zile, pentru că „părinţii au investit în mine şi sora mea destul de mult“; spune că în întreaga familie se regăseşte un pic de spirit artistic, dar ea se pricepe şi la cifre, statistici şi matematici. Îşi aminteşte că în vacanţele de vară mergea în fabrica părinţilor şi împreună cu sora sa căutau resturi de piele din producţie ca să facă botoşei pentru păpuşi. Începutul afacerii n-a fost însă o joacă de copil, chiar dacăa avut o întreagă serie de avantaje.
    Unul dintre avantaje a fost sprijinul părinţilor, care i-au împrumutat utilajele cu care a pornit producţia şi i-au pus la dispoziţie şi un spaţiu. Aşa că investiţia de pornire, în 2011, a fost de 8.000 de euro, bani proprii.

    Ulterior, a schimbat utilajele, iar bugetul de investiţii a ajuns până la 20.000 de euro în 2012, când a deschis şi primul magazin, la o aruncătură de băţ de Lipscani. Un alt avantaj au fost toate informaţiile la care a avut acces de-a lungul vieţii, pentru că fabricarea pantofilor are dichisul său; pielea, de pildă, se întinde pe o direcţie, motiv pentru care este dublată la interior cu o pânză care contracarează acest efect, altminteri încălţările „se fac bărcuţă“. De mare folos a fost şi girul pe care l-a avut în faţa furnizorilor, care lucrau de ani buni cu părinţii săi. „Au fost probleme financiare, inclusiv cu sume neîncasate pe mărfuri pe care le-am livrat la magazine, pe care le-am depăşit tot mulţumită furnizorilor. Istoria familiei m-a ajutat mult, ar fi fost mult mai greu şi la început, şi pe parcurs.“ Un moment hotărâtor în existenţa firmei a fost cel în care a marcat o pierdere de 80.000 de lei de la un singur client, care pur şi simplu nu a plătit marfa. „Cadrul legislativ este groaznic, este foarte greu să recuperezi banii din piaţă.

     

  • Startup-ul românesc Tracia a câştigat marele premiu de 70.000 de euro la Startarium Pitch Day

    „Startarium îmi oferă ocazia ca acest proiect să meargă mai departe şi România să fie pusă pe harta vehiculelor recreative în Europa”, a declarat Gabriel Bugnar, fondatorul startup-ului Tracia.

    Locul 2, în valoare de 20.000 de euro, a fost adjudecat de Re.Flex, companie ce creează un set de senzori care ajută pacienţii în partea finală a recuperării. Startup-ul a fost fondat de Camil Moldoveanu şi Andrei Kluger.

    Locul 3, în valoare de 10.000 de euro, a fost acordat Clinicii de Pediatrie Anastasia din Piatra Neamţ, singura de acest tip din regiune. Clinica, prezentată de Ilinca Nicolae, a fost recompensată şi cu o menţiune specială de 5.000 de euro din partea juriului competiţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro