BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Proprietatea cel mai puţin protejată

    Un demers lung şi costisitor s-a soldat cu un câştig în 2007 pentru Cris-Tim, în procesul intentat de Campofrio; mai mulţi procesatori aveau în producţie salam săsesc, produs bine vândut pe piaţă, dar înregistrarea mărcii a permis companiei româneşti să deţină dreptul exclusiv de a produce acest sortiment. Un război pentru proprietatea mărcii s-a dus şi în cazul Gerovital: până în 2008, atât producătorul Farmec Cluj, cât şi Gerovital Cosmetics (fosta Miraj Bucureşti), fabricau produse marca Gerovital, dar cu ingrediente diferite.

    După mai mulţi ani de procese, Farmec Cluj-Napoca a cumpărat drepturile de utilizare a mărcii Gerovital Cosmetics, iar Farmec a plătit 1,1 milioane de euro pentru brandul cu o istorie de peste 60 de ani. O neînţelegere legată de numele mărcii l-a costat şi pe Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender; deznodământul a dus la apariţia numelui folosit acum de producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică: „Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, povestea Florin Talpeş într‑un interviu acordat anterior şi care se lega de începuturile mărcii româneşti de soluţii de securitate.

    O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul fondat de Florin Talpeş s-a văzut cheltuind peste 100.000 de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care altminteri ar fi folosit la dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar antreprenorul evaluează că decizia a fost una potrivită: „Este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond”.

    S-au scurs mai bine de 15 ani de atunci, iar protejarea mărcii la nivel internaţional nu reprezintă încă o prioritate pentru cei mai mulţi proprietari români de afaceri. Potrivit site-ului World Intellectual Property Office, care se referă la înregistrări internaţionale de mărci ce desemnează teritoriul României pentru protecţie, ţara noastră se află la coada clasamentului mondial din punctul de vedere al protejării proprietăţii intelectuale. În 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii disponibile pentru întreg anul, în ţara noastră s-au înregistrat 79 de mărci.

    În acelaşi an, Statele Unite ale Americii conduceau clasamentul internaţional din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, cu 7.492 mărci înregistrate; în clasament urmează Germania, cu 4.466 de mărci înregistrate, şi  Franţa, cu 2.938 noi mărci înregistrate. Potrivit aceleiaşi surse, dacă în primele cinci luni ale anului trecut erau înregistrate 11 noi mărci în România, în perioada similară, în SUA, numărul acestora ajunsese la 1.279, în Germania, la 758, iar în Franţa la 667. „România ultimilor 27 de ani s-a dezvoltat pe o gândire de business de tip «bişniţă»… Cei mai mulţi antreprenori ai anilor ’90 au început aşa, doreau să facă bani mulţi şi repede, iar drumul de la ideea de afacere până la rezultatul final nu era prea bine analizat, se dorea realizarea unor venituri mari cât mai repede”, explică Paul Cosmovici, proprietar şi fondator al casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property, specializată pe dreptul de proprietate intelectuală.

    El consideră că atitudinea faţă de proprietatea intelectuală nu poate fi gândită în funcţie de aşezarea pe hartă, ci mai degrabă în funcţie de cât de dezvoltată este economia unui stat şi de rădăcinile gândirii de business din ţara respectivă. El a fondat compania care îi poartă numele în 2009; unul dintre predecesorii săi, George Cosmovici (1857-1920), a fost inventatorul a numeroase sisteme patentate pentru trenuri, folosite îndeosebi pentru reţelele de cale ferată din numeroase ţări europene. Astfel că nu e de mirare că a ales să-şi concentreze activitatea în direcţia dreptului de protejare a  proprietăţii intelectuale.

    După doi ani de activitate în România, firma şi-a stabilit sediul în Geneva. De acolo, Cosmovici a dezvoltat activitatea firmei în special în direcţia proprietăţii intelectuale în ţări precum Elveţia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din 2012, spune avocatul român, firma este capabilă să reprezinte companii mari şi să se ocupe de managementul unor portofolii de proprietate intelectuală, pentru clienţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Paul Cosmovici a observat că, în urmă cu şapte ani, când a deschis prima firmă în România, subiectul protejării proprietăţii intelectuale era aproape necunoscut pentru companiile locale. „Practic, cei mai importanţi clienţi erau companii multinaţionale din domenii ca farma şi FMCG, care intrau pe piaţa din România şi voiau să se pună la punct cu portofoliul de mărci pe această piaţă nouă”, a remarcat Cosmovici.

    A apărut apoi şi interes din partea companiilor româneşti care erau destul de mari cât să vândă şi afară şi care erau familiarizate cu subiectul, pentru că se loviseră de tot felul de probleme în încercarea de a intra pe pieţe noi. „Segmentul cel mai puţin activ în domeniul proprietăţii intelectuale era reprezentat de antreprenori care îşi puneau prea puţin problema protejării ideilor şi a muncii lor şi nici nu considerau acest demers ca fiind un avantaj strategic care le-ar putea aduce investiţii mai sigure.” În prezent însă, lucrurile s-au schimbat, potrivit lui Cosmovici, şi antreprenorii români fiind atenţi la protejarea mărcilor proprii, în contextul în care îşi gândesc businessurile la nivel global. „Acum vorbim despre cu totul alte orizonturi pentru această piaţă.

    În România încep deja să apară antreprenori care îşi gândesc businessurile global, care ştiu din start ce vor să facă peste cinci ani şi care conştientizează importanţa pregătirii unei baze solide pentru afacerea lor”, spune Cosmovici, subliniind importanta capitalului, de diferite feluri, inclusiv de proprietate intelectuală. Pe piaţa locală, domeniile cu cele mai multe mărci cu protecţie sunt cele farma şi industria bunurilor de larg consum, în special cele din domeniul alimentar. Avocatul spune că în IT sunt puţine mărci, dar produsele se actualizează cu o viteză extraordinar de mare şi fiecare update are nevoie de un anumit tip de protecţie înainte de a ieşi pe piaţă, indiferent că vorbim, de pildă, despre codul sursă sau despre numele produsului.

  • Românii o duc mai bine, dar sunt încă departe de ţările din vestul Europei

    Cu alte cuvinte, deşi România a evoluat mai repede decât alte state din Europa Centrală şi de Est, diferenţele deja existente la începutul anilor ’90 faţă de state precum Germania se menţin şi în ziua de azi.

    Mai bogaţi? Mai educaţi? Mai mulţumiţi? Opiniile pe această temă acoperă o gamă largă de răspunsuri. Cifrele concrete arată că PIB-ul de anul trecut a fost mai mare decât valorile înregistrate înainte de revoluţie, că mortalitatea infantilă a scăzut, iar speranţa de viaţă a crescut. Cu toate acestea, ca întotdeauna, contează termenii de comparaţie.

    Raportul Evoluţia bunăstării în România în perioada 1990-2014, realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG, a analizat serii de date din mai multe state din Europa Centrală şi de Est pentru a determina gradul de creştere a bunăstării generale. Astfel, studiul face distincţie între trei perioade: cea dintre anii 1990 şi 2000, care corespunde primei decade de tranziţie la economia de piaţă în ţările din Europa Centrală şi de Est, asociate cu un declin al performanţei economice şi cu o lărgire a decalajelor. A doua etapă, între anii 2000 şi 2008, a însemnat o creştere economică susţinută în ţările CEE şi, în consecinţă, o tendinţă de reducere a decalajelor faţă de vestul Europei. În fine, în cea de-a treia etapă (2008-2014) asistăm din nou la o uşoară adâncire a decalajelor, a explicat Şerban Toader, senior partner în cadrul KPMG România, la lansarea raportului.

    Autorii analizei spun că au vrut să studieze, comparativ, modul în care au evoluat diferiţi indicatori ai bunăstării din cinci ţări central şi est-europene (CEE) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia –, alături de o ţară vest-europeană dezvoltată – Germania – pentru comparaţii, în ultimele două decenii şi jumătate, mai precis în perioada 1990–2014. Anul ales drept bază în analiza dinamicii bunăstării a fost 1990 deoarece constituie un punct de cotitură în evoluţia economică a statelor din CEE: momentul de trecere de la sistemul centralizat la economia de piaţă.

    Un prim indice folosit de compania de consultanţă a fost Human Development Index (HDI), elaborat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), începând cu anul 1990. Indicele se concentrează pe aspecte considerate semnificative pentru bunăstarea umană şi pentru dezvoltare, aşa cum sunt sănătatea, educaţia şi nivelul de trai (evaluat prin intermediul venitului naţional brut pe cap de locuitor).

    În clasamentul după HDI, România ocupă locul 52 din cele 188 de ţări analizate şi este poziţionată în categoria „dezvoltare umană ridicată”, depăşind Bulgaria dar aflându-se în urma altor ţări precum Ungaria, Polonia şi Republica Cehă. Prin comparaţie, scorurile obţinute de aceste ţări le plasează în categoria „dezvoltare umană foarte ridicată”. Totuşi, este important de remarcat evoluţia României, cu un salt impresionant înregistrat între anii 2000 şi 2010 şi o dezvoltare lentă, dar ascendentă, până în 2014, notează studiul KPGM.

    Un alt indice este cel extras din World Happiness Report, care ia în calcul factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă la naştere, asistenţa socială, libertatea de a face alegeri în viaţă, generozitatea sau percepţia asupra corupţiei. „Cu un scor de 5,528, România prezintă o situaţie superioară în comparaţie cu Ungaria şi Bulgaria, în timp ce scorul mare din dreptul Republicii Cehe o plasează pe aceasta din urmă mai aproape de Germania decât de vecinii din zona CEE”, arată studiul.

    De remarcat sunt rezultatele obţinute de România în clasamentul bazat pe indicele HPI (Happy Planet Index), care se referă la modul în care locuitorii diferitelor ţări utilizează în mod eficient resursele de mediu. În Raportul HPI din 2016 (cele mai recent) România ocupă locul 55 dintr‑un total de 140 de ţări: „în comparaţie cu celelalte ţări utilizate în analiza noastră, poziţia României este destul de surprinzătoare (mai ales dacă luăm în considerare rezultatele indicilor prezentaţi anterior). Ca atare, cu un scor total de 28,8 suntem poziţionaţi destul de aproape de Germania şi mult mai bine clasaţi în comparaţie cu Bulgaria sau Ungaria.

    În cadrul acestui indice, ţările dezvoltate economic (cum ar fi Germania), obţin scoruri semnificativ mai mici comparativ cu state mai puţin dezvoltate (de exemplu, Luxemburg ocupă locul 139 din 140 de ţări analizate). Una dintre principalele explicaţii este faptul că, deşi susţin o speranţa de viaţă ridicată, clasându-se foarte bine în ceea ce priveşte nivelul de trai, ţările active economic au o amprentă ecologică corespunzătoare mare, ceea ce le afectează în cele din urmă scorul final”, arată reprezentanţii KPMG.

    Evoluţia PIB-ului per capita în România pe parcursul a 60 de ani: datele arată că perioada ulterioară celui de-al doilea război mondial a adus o revigorare puternică a PIB în termeni reali, înregistrând un vârf în 1987. Astfel, declinul PIB a survenit înainte de schimbările economice începute în 1989. Această inflexiune poate fi interpretată ca o inflexiune a ciclului economic, dar şi ca un semnal că performanţa economiei centralizate româneşti ajunsese la un moment critic, iar un argument în acest sens este faptul că existase deja un punct de inflexiune în anul 1984, arată studiul. 

  • Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

    În 2016, BMW Group a obţinut cele mai bune vânzări ale sale din istoria companiei, al şaselea an consecutiv în care compania stabileşte un nou record al livrărilor, astfel că datorită celor trei mărci – BMW, MINI şi Rolls-Royce – îşi păstrează poziţia de lider global al constructorilor auto premium. După ce a înregistrat o creştere constantă a livrărilor de-a lungul anului, 2.367.603 automobile ale BMW Group au fost vândute în 2016, o creştere de 5,3% în comparaţie cu anul anterior. Creşterea internaţională se vede şi în România, explică Cristian Vlaşin, sales and business development manager, BMW Group România. „În mod tradiţional, România avea o evoluţie diferită şi un mix total diferit faţă de alte pieţe. Diferenţele în cauză tind să scadă, devenim din ce în ce mai vizibili, o piaţă matură în achiziţii. Oamenii sunt la a treia, a cincea maşină, sunt mult mai pregătiţi să înţeleagă ce înseamnă automobilul sau ce probleme să îşi pună la achiziţie, ce întrebări trebuie puse înainte să fie prea târziu. Ştim cu toţii, acum câţiva ani nimeni nu întreba unde îşi face service-ul, cât îl costă sau la ce preţ poate revinde maşina. Acum, nimeni nu mai cumpără dacă nu ştie aceste lucruri sau până nu apare un orizont pentru valoarea reziduală.”

    La modul general, managerul spune că piaţa a mers puţin mai bine decât se aştepta. „Era destul de greu să anticipăm creşteri atât de mari; BMW nu doar că a ţinut pasul cu creşterea, a mai şi câştigat din cota de piaţă”, spune Vlaşin. Adaugă că există un interes din ce în ce mai mare pe noile tehnologii, mai ales pe I-uri. Şi modelele hibrid câştigă teren din nou, nu neapărat ca şi volume absolute foarte mari dar ca şi pondere în totalul vânzărilor. „Evident, şi maşinile SAV (sports activity vehicles) sunt în continuare extrem de căutate. Ca surpriză ar fi zona de sedan – Seria 3 şi Seria 5, în special Seria 5, care, chiar fiind pe finalul ciclului de viaţă, a fost numărul unu pe segment. Nu în ultimul rând, la capitolul performanţă peste medie au fost Seria 1 şi Seria 2. Este primul contact cu zona premium de la subpremium, reprezintă practic un upgrade.”

    Potrivit estimărilor ZF, piaţa auto locală a revenit oficial la peste 100.000 de autoturisme noi livrate într-un an, iar anul 2016 s-a încheiat cu un volum de cel puţin 110.000 de maşini; Dacia a fost în continuare cel mai vândul brand, cu peste 30.000 de unităţi livrate. Vânzările către persoane fizice, care au reprezentat în 2016 circa 20% din piaţă, au fost susţinute de programul Rabla, care deşi a demarat târziu a fost extins treptat de la 17.000 la 25.000 de tichete a 1.500 de euro fiecare, ajungând astfel la volumul din anul anterior. Astfel, românii au cheltuit anul trecut pe maşini noi 1,7 miliarde de euro, în vreme ce piaţa maşinilor vechi importate din vest s-a ridicat la 2 miliarde de euro.

    La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 unităţi (10,6% cotă de piaţă, volume în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).

    Cu cele 14.000 unităţi livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale anului trecut, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 unităţi (+19,9%), Dacia Duster cu 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 unitaţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV cu 3.117 unităţi (+6,5%).

    În funcţie de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor diesel a înregistrat la nivelul lui 2016 o scădere de 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%. „Au fost câteva creşteri semnificative în toată Europa, în general cred că vorbim de 8% la nivel european per ansamblu. Toate pieţele mari au crescut, au fost şi unele care au avut creşteri fantastice, precum Slovacia sau Spania; sunt foarte multe efecte pozitive la nivel european din zone care sunt deja renumite ca fiind pieţe cu probleme. Încep să se redreseze, să crească, să ajungă la potenţialul lor de acum câţiva ani”, remarcă Vlaşin. Dincolo de creşterea totală de piaţă, spune el, a fost cota de piaţă a segmentului premium în total vânzări. Spre exemplu, în Germania, producătorii sunt aceeaşi şi în top 3 la vânzări de vehicule premium, dar şi în top 3 la volume; în România, această situaţie nu se va regăsi prea curând, dar segmentul premium a depăşit 10%, după câţiva ani în care s-a situat în jurul valorii de 8%. „Asta înseamnă nu doar o creştere cantitativă, ci şi un alt mix: nu doar că se cumpără mai mult, dar se cumpără mult mai multe produse premium. Trebuie remarcat însă că acest procentaj, raportat la pieţele mature, nu este unul senzaţional. Este infim dacă îl raportăm la Germania, Marea Britanie sau pieţele nordice.” Modelul BMW cu cel mai mare suuces în România a rămas, şi în 2016, SUV-ul X5. Iar 2018 va fi un an extrem de important în ceea ce priveşte clasa SUV. Compania va lansa două segmente noi: X2, care a fost prezentat sub formă de concept la Paris şi va fi lansat în vara lui 2018, şi X7, un model de lux peste X5 ca dimensiuni şi preţ. Tot pentru 2018 este anunţat şi SUV-ul Rolls Royce, brand ce face parte din portofoliul producătorului german.

    Cât de mult vor mai fi însă oamenii interesaţi de clasa SUV? „Gândiţi‑vă că tehnologiile verzi sunt din ce în ce mai dezvoltate: o maşină care avea deja două tone şi ceva, dacă o mai echipai şi cu baterie ar fi ajuns pe la vreo trei tone, fizic nu mai erau compatibile. Acum toate aceste neajunsuri sunt deja depăşite şi eu cred că performanţa bateriilor va creşte, vedem şi în cazul altor categorii de produse ce ritm de evoluţie au. Şi trebuie să avem în vedere că pot deveni chiar şi mai eficiente, şi mai prietenoase cu mediul, având în continuare atuurile care există la o maşină de genul acesta, de la siguranţă la ţinută de drum şi altele. Ai multe argumente ca să alegi raţional un SUV”, remarcă Cristian Vlaşin.

    Dana Popescu, manager BMWi, este de părere că SUV-urile se vând atât de bine la noi pentru că românii fac drumuri foarte lungi cu maşina. „Dacă se pune problema de mers la Viena, cred că 90% preferăm să luăm maşina; dacă întrebi lucrul ăsta în Germania, cred că toată lumea ia avionul, nimeni nu mai foloseşte maşina pe drumuri mai lungi de 300‑400 de kilometri.”

    Pe lângă segmentul de autovehicule, cei de la BMW spun că urmăresc cu atenţie şi alte zone de business, care au un fel de rol de barometru: piaţa de camioane şi cea de real estate, unde există o creştere peste prognoză în ceea ce priveşte segmentul de birouri. Iar zona de birouri, spune Cristina Vlaşin, înseamnă şi investiţii străine, care pot constitui primul pas către investiţiile publice.

  • Bogăţie vs sărăcie în Africa de Sud. Vezi diferenţele stridente în imaginile surprinse de acest fotograf – GALERIE FOTO

    În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.

    Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.

    Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.

    Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.

    Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.  

  • Românii trăiesc mai bine decât în 1990, dar bunăstarea economiei este în urma Cehiei, Poloniei şi Ungaria

    România a avut a doua cea mai bună dinamică a evoluţiei bunăstării economice din 1990 încoace după Polonia, arată un raport al firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG România, care a analizat situaţia din şase state (România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Germania).

    „Conform rezultatelor analizei KPMG, în perioada 1990-2014, dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una susţinută şi robustă. Dacă luăm în considerare dinamica globală a indicatorilor bunăstării consideraţi, România ocupă locul doi dintre cele şase state analizate în cadrul studiului, după Polonia. În cifre absolute însă, România continuă să se claseze în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar pentru unii indicatori, decalajele absolute faţă de anumite ţări au crescut. Pentru alţi indicatori însă, evoluţiile superioare înregistrate indică o tendinţă de convergenţă cu ţări mai bine poziţionate”, se arată  în raportul KPMG.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Producătorul românesc de carne Vascar a ajuns anul trecut la afaceri de peste 15 milioane de euro

    Vascar, unul dintre principalii producători de preparate de carne şi conserve din România, anunţă o creştere de 12% a cifrei de afaceri în 2016, până la aproximativ 68 milioane de lei (cca. 15,2 milioane de euro).  

    Cea mai semnificativă evoluţie se referă la segmentul preparatelor din carne, unde vânzările au crescut cu 16% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Vânzările la conserve au înregistrat o creştere de 10% în 2016, faţă de anul trecut.  

    „Anul trecut a fost anul cu cea mai mare creştere a indicatorilor de business, în contextul investiţiilor importante în extinderea canalelor de vânzare la nivel naţional, dar şi în marketing şi comunicare. 2016 este şi un an important pentru evoluţia brandului premium Moldova în Bucate, lansat la finalul lui 2015. Astăzi, este cel mai apreciat brand din portofoliul Vascar,” spune Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar.  

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, vânzările Vascar la preparatele de carne s-au dublat faţă de o zi obişnuită din an, cea mai mare creştere fiind la specialităţile ţărăneşti şi de sezon – tobă de casă, lebervurşti – de la Moldova în Bucate.

    „În 2017 vom continua să investim în extinderea parteneriatelor din retail, dar şi în creşterea numărului de magazine proprii şi a ponderii exporturilor în cifra de afaceri a companiei”, adaugă Vlad Ciuburciu, director de marketing Vascar. Înfiinţată în 1984 la Vaslui, Vascar este o companie cu capital 100% românesc cu o evoluţie organică pe o piaţă extrem de competitivă. Astăzi, Vascar este unul dintre principalii producători de preparate din carne şi conserve din România, oferind produse nu doar gustoase, ci şi sănătoase, sub mărcile Vascar şi Moldova în Bucate.

    Pentru Vascar lucrează mai mult de 300 de angajaţi, iar compania deţine o fabrică de procesare la Vaslui şi 20 de magazine proprii în regiunea Moldovei, fiind unul dintre principalii angajatori din Moldova.

     

     

  • Descoperirea Secolului: separarea omului de maimuţă, punctul culminant de pe axa evoluţiei, a fost elucidată

    Antropologii şi geneticienii au încercat în ultimii ani să dateze divergenţele privind evoluţia omului de la neanderthalieni la maimuţe şi alte primate. Problema principală a fost reprezentată de faptul că diferenţele rezultate din cele două metode erau mari.

    În cadrul unei estimări, oamenii s-au separat de neanderthalieni acum 300.000 de ani. Însă în urma altor cercetări, experţii au găsit marele răspuns pe care îl căutau de ani de zile.

    Vezi aici descoperirea Secolului: separarea omului de maimuţă, punctul culminant de pe AXA EVOLUŢIEI, a fost elucidată

  • Cinci semne care ne arată că specia umană continuă să evolueze. O dovadă a fost descoperită chiar în apropierea Mării Negre

    Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern.

    Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. “Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor”, explică Dr. Virpi Lummaa de la Universitatea din Sheffield.

    Vezi aici cinci semne care ne arată că specia umană continuă să evolueze. O dovadă a fost descoperită chiar în apropierea Mării Negre

  • Piaţa media din România a crescut cu 10% în 2016 faţă de 2015, până la valoarea de 366 milioane euro

    Evoluţia depăşeşte estimările raportului lansat în luna mai, care indicau un avans de 6% anul acesta, similar cu cel din 2015, potrivit datelor actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenţia Initiative.

    „Cea de-a doua parte a anului a adus o creştere peste aşteptări a pieţei de media, care a fost determinată în special de investiţiile impresionante în publicitatea TV, în timp ce evoluţia celorlalte canale a fost în linie cu estimările noastre din Media Fact Book-ul lansat în luna mai. Aceste rezultate pozitive vor fi susţinute şi anul viitor, când estimăm că piaţa va creşte cu 6%, până la valoarea de 389 milioane de euro”, afirmă Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa media din România a crescut cu 10% în 2016 faţă de 2015, până la valoarea de 366 milioane euro

    Evoluţia depăşeşte estimările raportului lansat în luna mai, care indicau un avans de 6% anul acesta, similar cu cel din 2015, potrivit datelor actualizate ale raportului Media Fact Book, realizat de agenţia Initiative.

    „Cea de-a doua parte a anului a adus o creştere peste aşteptări a pieţei de media, care a fost determinată în special de investiţiile impresionante în publicitatea TV, în timp ce evoluţia celorlalte canale a fost în linie cu estimările noastre din Media Fact Book-ul lansat în luna mai. Aceste rezultate pozitive vor fi susţinute şi anul viitor, când estimăm că piaţa va creşte cu 6%, până la valoarea de 389 milioane de euro”, afirmă Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro