Tag: estimare

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Apple a devenit prima companie evaluată la peste 700 de miliarde de dolari

    Acţiunile Apple au crescut cu 1.9% până la 122 de dolari, devenind prima companie care termină o zi de tranzacţionare cu o valoare de peste 700 de miliarde de dolari. Apple era evaluată, la finalul zilei de marţi, la 710 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată de o companie. Luând însă şi inflaţia în calcul, recordul rămâne cel stabilit de Microsoft în 1999, atunci când compania condusă de Bill Gates a fost evaluată, estimând valoarea de astăzi a dolarului, la peste 870 de miliarde de dolari.

    Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.

  • Povestea afaceristului care “a spart” Banca Angliei

    Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.

    În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.

    Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.

    Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.

    Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.

    George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.

  • Un antreprenor s-a aliat cu o multinaţională şi vrea să câştige peste 10.000 de euro pe lună

    CONTEXTUL: Lagermax este o companie austriacă, prezentă pe piaţa românească de 11 ani, cu birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Compania căuta variante de creştere pe o piaţă care stagnează. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an, un antreprenor român cu cetăţenie germană, Robert Hrabal, cu o experienţă de 12 ani în domeniul logistic, înfiinţa Beyond Logistic.

    DECIZIA: Lagermax AED România a iniţiat un parteneriat unic pe piaţa românească cu firma Beyond. Astfel, prin intermediul Lagermax se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond, fiind preluate în acest fel riscurile legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare şi acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii.

    EFECTELE: Lagermax şi Beyond estimează pentru primul an de parteneriat o creştere a veniturilor cu 3-5%, urmând ca în al doilea an să ajungă la un plus de 8-10%. La venituri estimate de 1 milion de euro, cu o marjă de profit de 10%, avantajul net al Beyond, prin taxarea prin parteneriatul cu Lagermax, este de 156.000 de euro pe an.



    Antreprenorul român Robert Hrabal, cu experienţă de peste 12 ani în domeniul logistic pe piaţa românească şi germană, s-a gândit că a venit momentul să-şi schimbe rolul de angajat cu cel de antreprenor. Mărturiseşte însă că provocările şi barierele unui start-up l-au determinat să-şi amâne decizia. „Pentru a le depăşi, ne-am consultat şi am decis să intrăm într-o formă inedită de colaborare in piaţa românească“, spune Rareş Măcinică, managing director al Lagermax, companie cu o istorie de 11 ani de activitate pe piaţa românească de logistică.

    Măcinică explică felul în care se derulează acest parteneriat: „Cele mai mari provocări ca antreprenor sunt legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare, acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii“. Or toate aceste riscuri au fost preluate de Lagermax, prin intermediul căreia se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond. Clienţii acesteia sunt facturaţi direct de Lagermax, iar la finalul lunii profitul obţinut este plătit către Beyond. Astfel Beyond are acces la infrastuctura Lagermax, cu aproape zero investiţii şi zero risc în derularea afacerii.

    Mai mult, „partenerul are posibilitatea de a accesa clienţi unde nu ar fi acceptat ca furnizor din cauza istoricului inexistent, precum şi avantaje fiscale datorită opţiunii impozitului pe venit“, explică Măcinică. Concret, la venituri de 1 milion de euro pe lună, cu marjă de 10%, profitul net al Beyond se plasează la 84.000 de euro. La aceleaşi venituri, dacă facturarea se derulează prin Lagermax, la o marjă de 10%, 100.000 de euro sunt venitul Beyond, la care se aplică un impozit de 3%. Astfel, profitul net se plasează la 97.000 de euro. Una peste alta, pe parcursul unui an întreg, câştigul suplimentar al Beyond este de 156.000 de euro.

    Cu peste 800 de camioane proprii, Lagermax are servicii de transport de marfă în regim rutier, aerian şi maritim, intern şi internaţional, operaţiuni vamale şi transporturi vamale. Compania a înregistrat în ultimii doi ani o cifră de afaceri ce s-a plasat în jurul a 4,5 milioane de euro, cu o profitabilitate negativă, din pricina strategiei de investiţii, argumentează Măcinică. „Anul acesta înregistrăm profit, iar cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de 2013“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Înfiinţată în urmă cu doar şapte luni, Beyond are acum doi angajaţi şi şapte clienţi, dintre care pentru unul volumele de marfă transportate către reţelele de bricolaj ar urma să ajungă la 7.000 de paleţi pe an. „Sunt însă şi clienţi din industria telecom, unde nu vorbim despre volume, ci despre valori foarte mari. Un transport de telefoane şi tablete poate să depăşească 3 milioane de euro“, explică Măcinică. El crede că acest tip de parteneriat, de a lua sub „umbrela“ unei multinaţionale un antreprenor român până la momentul în care se poate susţine singur şi are loc desprinderea, are aplicabilitate atât în piaţa de transport şi logistică, cât şi în alte industrii. „Acest tip de susţinere din partea multinaţionalelor facilitează tinerilor antreprenori români înfiinţarea unui start-up fără a fi necesar un capital iniţial. Sunt create locuri de muncă, sunt puse în valoare talentele şi iniţiativele şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de competitivitate pe piaţă.“

    Conform înţelegerii, această formulă de parteneriat este viabilă până în momentul în care Beyond va avea capitalul propriu necesar pentru a se susţine, iar Măcinică estimează că această perioadă ar putea dura trei ani. „Nu am luat în calcul o fuziune, dar pe viitor, în funcţie de anumiţi indicatori financiari, nu excludem această variantă“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, pentru că producătorii îşi folosesc propriile maşinile pentru marfă şi nu se poate şti cât costă, atâta vreme cât maşinile de
    1,5 tone nu sunt licenţiate şi nu se ştie câte sunt şi la ce sunt folosite. Or pentru dimensionarea pieţei ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice.

    Conform unui raport al Coface, transportatorii rutieri de mărfuri au încheiat anul 2013 pe profit. Creşterea cifrei de afaceri pe sector a fost temperată, în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu 2012, când creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din 2012, mai arată raportul Coface. Conform situaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor, peste 27.000 de firme au ca obiect de activitate „transportul rutier de mărfuri“ şi au generat anul trecut o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2012. Din totalul firmelor, doar 1.010 firme au cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, mai arată Coface.

  • Povestea lui Jorge Paulo Lemann, cel mai bogat om din Brazilia

    Aceasta se datorează acţiunilor pe care Lemann le deţine în cadrul Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, dar şi altor companii achiziţionate prin fondul său privat de investiţii, 3G Capital, precum producătorul de sosuri H.J. Heinz Company şi Burger King.

    Jorge Paulo Lemann s-a născut în 1939, în Rio de Janeiro. Tatăl său, om de afaceri, emigrase din Elveţia, iar mama sa avea origine braziliană. Lemann a studiat la Harvard, de unde a absolvit cu o licenţă în economie în 1961. Imediat după absolvire, în 1961 şi 1962, a lucrat ca stagiar la Credit Suisse în Geneva. După stagiu, s-a angajat ca ziarist economic la Jornal do Brasil, dar a renunţat la gazetărie şi, la scurt timp după aceesa, a cumpărat o firmă de brokeraj.

    În 1971 a fondat împreună cu doi parteneri de afaceri Banco Garantia, care a fost construită după modelul de afaceri american şi a devenit una dintre cele mai mari bănci de investiţii din Brazilia, un „Goldman Sachs al Braziliei“, potrivit Forbes. În 1998, Lemann a vândut Banco Garantia către Credit Suisse, într-o tranzacţie evaluată la 675 de milioane de dolari. Anterior, el şi partenerii săi, alături de care a pus bazele fondului de investiţii GP Investimentos, au făcut o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă a fost preluarea producătorului de bere Cia Cervejaria Brahma, în 1989.

    11 ani mai târziu, cei trei au cumpărat un alt jucător de pe piaţa berii, Antarctia. S-a născut astfel AmBev, care s-a transformat în 2004, după fuziunea cu belgianul InterBrew, în InBev. Patru ani mai târziu, cei trei au achiziţionat fabricantul de băuturi Anheuser-Busch într-o tranzacţie controversată, de 46 milioane de dolari, devenind cel mai mare producător de bere la nivel mondial, Anheuser-Busch InBev (AB InBev). În acelaşi an, cei trei miliardari au înfiinţat compania de investiţii 3G Capital prin care au preluat, în 2010, reţeaua de fast food Burger King în schimbul a 3,8 miliarde de dolari.

    Trei ani mai târziu, sprijiniţi de patronul Berkshire Hathaway, Warren Buffett, 3G Capital a preluat şi producatorul de sosuri Heinz pentru 28 de miliarde de dolari. Anul trecut, guvernul canadian a aprobat şi o tranzacţie prin care Burger King Worldwide va cumpăra lanţul de cafenele şi gogoşi Tim Hortons Inc. pentru suma de 11,10 miliarde dolari. Jorge Paulo Lemann este de asemenea membru al consiliului director al lanţului de retail Lojas Americanas, fost membru al consiliului director al companiei Gillette, preşedinte al Consiliului Consultativ Americo-Latin al Bursei din New York, membru fondator al consiliului director al Fundação Estudar, fundaţie prin care oferă burse pentru studenţii  brazilieni, membru al Consiliilor Internaţionale Consultative ale Credit Suisse Group şi Daimler Chrysler.

    Afacerile nu reprezintă singurul domeniu în care Lemann a excelat: pasionat de sport, a fost de cinci ori campionul Braziliei la tenis, iar, în 1962, datorită dublei sale cetăţenii, a evoluat în Cupa Davis pentru Brazilia şi Elveţia. Din 1999, locuieşte în Elveţia împreună cu familia sa, după o încercare de răpire a copiilor săi.

  • Un tânăr inginer poate câştiga şi 9.000 de dolari pe lună la Facebook

    Facebook, cea mai valoroasă reţea socială din lume, are o valoare de piaţă estimată la peste 200 de miliarde de dolari. Salariile angajaţilor reflectă acest lucru, noi cifre arătând că inginerii au un salariu de pornire de peste 100.000 de dolari pe an.

    Un cercetător poate câştiga până la 172.000 de dolari pe an, iar inginerii de reţea au salariul mediu de 160.000 de dolari, sumă care include atât renumeraţia de bază cât şi bonusurile. Un inginer ce ocupă o poziţie de management poate câştiga şi 380.000 de dolari pe an, în vreme ce un inginer de software poate obţine la angajare un salariu de 106.000 dolari.

    Fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, are o avere estimată la 33 miliarde de dolari, ocupând locul 16 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Reţeaua socială atrage lunar 1,35 miliarde de utilizatori activi.

    Cele mai mari şanse de a obţine un job la Facebook le au absolvenţii Universităţii Stanford, cei au Universităţii din California şi cei ai Universităţii Berkeley. Aceste instituţii au cel mai mare număr de absolvenţi angajaţi la compania lui Zuckerberg.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, numărul utilizatorilor activi în fiecare lună reprezentând aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial.

    Numărul de utilizatori din România ai reţelei de socializare Facebook a ajuns în prezent la 7,6 milioane, cu 600.000 mai mult faţă de luna ianuarie a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de Facebrands.ro, serviciul care monitorizează şi analizează activitatea locală a companiei americane. Cea mai mare creştere a numărului de conturi de Facebook din România s-a înregistrat în ianuarie 2012, când aproape s-a dublat numărul de utilizatori la  peste 4,4 milioane, conform datelor din ultimii patru ani.

  • Electric Plus a investit 750.000 de euro într-o nouă linie de producţie

    Producătorul de tâmplărie termoizolantă din PVC  Electric Plus din Bacău  a lansat divizia de producţie a uşilor pentru garaj, în urma unei investiţii de 750.000 de euro,  proces care vine in completarea portofoliului existent de produse destinate inchiderilor pentru constructii civile si industriale. 

    Capacitatea de productie de care dispune noua divizie a companiei  este de 5.000 de usi si 10.000 de rulouri anual. În 2015, Electric Plus va produce circa 3.000 de uşi şi 5.000 de rulori, potrivit lui Adrian Garmacea, directorul general al companiei.

    Electric Plus activează pe piaţa internă şi externă prin brandul Barrier şi a înregistrat anul trecut Plus, care are o fabrică la Bacău, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 59,6 milioane de lei (13,5 milioane de euro), iar pentru anul acesta estimează un avans al rulajului până la 15 milioane de euro.

  • Huawei estimează că va încheia anul cu 200.000 de unităţi vândute

    Smartphone-urile aflate în topul vânzărilor sunt modelele Ascend Y530 şi Ascend P7, primul din categoria entry, iar cel de-al doilea din cea high-end. În ceea ce priveşte tendinţele din 2015, românii vor continua să caute smartphone-uri cu camere foto performante, întrucât calitatea fotografiilor este unul din factorii în funcţie de care se ia decizia de cumpărare, precum şi device-uri cu tehnologia 4G inclusă.

    Modelul Huawei Ascend Mate7, lansat la IFA şi disponibil deja pe piaţa din România, este unul din puţinele smartphone-uri disponibile pe piaţa locală care suportă LTE Cat 6.

    Creşterea veniturilor a fost generată de schimbările făcute de companie în portofoliul de produse cu care este prezentă pe plan local – mai exact renunţarea la telefoanele simple („feature phones“) – şi adăugarea unor modele mai scumpe.

    La sfârşitul lui 2013, produsele şi serviciile Huawei erau utilizate în 170 ţări, deservind mai bine de o treime din populaţie la nivel mondial. Huawei se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte livrările globale de smartphone-uri în 2013. Huawei a înfiinţat 16 centre R&D în ţări precum: Statele Unite ale Americii, Germania, Suedia, Rusia, India şi China. Una din cele trei divizii ale Huawei, Huawei Consumer Business Group (BG) oferă telefoane mobile, device-uri pentru Internet mobil (MBB) şi device-uri pentru acasă.

  • Un Lamborghini care nu seamănă cu Lamborghini


    Lamborghini a prezentat conceptul pentru o maşină sport hibrid în octombrie, numit Asterion LPI 910-4, însă CEO-ul companiei, Stephan Winkelmann a declarat că sunt şanse mici ca o maşina hibrid de serie să arate la fel ca prototipul prezentat.

    Astfel,  Lamborghini s-ar putea decide să lanseze în primă fază un hibrid având o caroserie de SUV. “Un SUV poate suporta greutatea bateriei pe care un hibrid trebuie să o aibă fără a reduce performanţele sportive ale maşinii”, a spus Winkelmann.

    Cel mai probabil acesta va fi modelul Urus, pe care Lamborghini l-a prezentat în 2012, în cadrul Salonului Auto de la Beijing.

    Urus va fi mai uşor decât alte SUV-uri datorită numărului mare de elemente realizate din fibră de carbon. Maşina va avea un motor tubo V10 de 5.2 litri care va produce 584 de cai putere. Pentru Urus, care va fi primul SUV produs de Lamborghini după LM002, compania a estimat vânzări de 3.000 de unităţi în primul an.

  • A apărut primul trailer pentru Terminator: Genisys – VIDEO

    Filmul, cu un buget estimat de 170 de milioane de dolari, va fi regizat de Alan Taylor şi îi va avea în rolurile principale pe Emilia Clarke (“Game of Thrones”), Jai Courtney (“Divergent”), Matt Smith şi Arnold Schwartzenegger.

    Acţiunea se va desfăşura în aceeaşi perioadă ca primul film, dar într-un univers paralel, conform site-ului imdb.com.

    Terminator: Genisys va avea premiera mondială în iulie 2015.