Pentru derularea lucrarilor in 2010, Executivul a decis sa aloce
977,1 milioane lei, in conditiile in care numai datoriile
inregistrate de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale (CNADNR) fata de constructorul american s-au ridicat, la
sfarsitul anului trecut, la 903 milioane lei. Pentru constructia
autostrazii Brasov-Cluj-Bors nu exista in prezent un alt tip de
finantare in afara bugetului de stat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Mediul de afaceri are de incasat miliarde de lei de la stat.
Atunci, de ce ar mai apela la restructurare, cand stiu ca nici
macar asta nu le mai poate salva? Doar companiile care au
perspective apeleaza la aceasta solutie”, a declarat pentru Gandul
Florin Parvu, vicepresedinte al Consiliului National al
Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). La
CEC Bank, de exemplu, din o suta de credite restructurate, 25 de
clienti renunta sa-si mai plateasca ratele chiar si dupa ce
beneficiaza de aceasta solutie. “Din 100 de credite restructurate
de CEC la companii, 25% dintre clienti nu mai reusesc sa continue,
desi li s-a dat o gura de oxigen. Totusi, 75% se salveaza”, a
declarat marti Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, cu
ocazia seminarului “Mediafax Talks about Banking”, organizat de
Mediafax.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Lunea trecuta, moneda nationala a inregistrat cel mai prost curs
oficial din istorie, de 4,3257 lei/euro, prabusirea sa fiind
cauzata nu de vreun atac speculativ, ci de marile companii, de
romanii bogati, dar si de cei de rand care au dat buzna la ghiseele
bancare si la casele de schimb valutar pentru a cumpara valuta,
speriati de posibilitatea unei deprecieri masive. Ziarul Gandul a
incercat sa ia pulsul valutar si al politicienilor si sa afle pe ce
trend financiar sunt dispusi sa parieze cand vine vorba de banii
lor: renunta la economiile in lei pentru euro sau mizeaza pe un leu
puternic, in ciuda deprecierii de moment.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
La capitolul sustenabilitate financiara, cluburile din Germania
si Franta stau foarte bine, in schimb cele din Anglia, Spania si
Italia, cunoscute pentru excesele privind salariile si sumele
alocate pentru transferuri, sunt un dezastru.
Rentabilitatea activelor (ROA), sau cum au fost investite
activele cluburilor, este negativa in cazul campionatului englez
(-5%), italian (-12%) si spaniol (-7%) si pozitiva in cazul Frantei
(1%) si Germaniei (2%).
Privita din punct de vedere economic, cluburile din toate cele
cinci campionate fac o afacere proasta atunci cand fac transferuri
pentru ca cumpara scump si vand ieftin. De exemplu, suma medie la
care cluburile din Italia cumpara jucatori este de 0,94 milioane de
euro, iar cea de vanzare este de 0,67 milioane de euro.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
De la inceputul acordul stand-by cu Romania, in luna mai 2009,
Guvernul a cerut derogare pentru tinta de arierate la fiecare
evaluare, nereusind sa se incadreze in valorile trimestriale
asumate.
O misiune a FMI va sosi in Romania dupa data de 20 iulie pentru
a evalua performantele economice ale autoritatilor romane pe primul
semestru, dar si pentru a analiza noile prognoze pentru acest an si
anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analizati se
regaseste si tinta privind reducerea arieratele statului catre
companii.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
O parte din insula Mykonos, una dintre destinatiile turistice
cele mai frecventate ale Greciei, se afla de asemenea pe lista
regiunilor care vor fi vandute , potrivit ziarului britanic. O
treime din aceasta zona este detinuta de Guvernul elen, care cauta
un cumparator dispus sa injecteze capital si sa dezvolte un complex
turistic de lux, potrivit unei surse apropiate de negocierile in
curs de desfasurare.
Cititit mai multe pe www.mediafax.ro
“Am un cont in strainatate dar nu am bani in el. Mi-am epuizat
toate milioanele cu companiile”, spune proprietarul Diverta,
adaugand insa ca nu crede ca va ajunge sa traiasca din salariu,
insa in niciun caz nu are bani pusi deoparte.
La sfarsitul anului trecut, Rasvan Radu, presedintele executiv
al UniCredit Tiriac Bank, declara pentru ZF ca multi patroni romani
sunt preocupati in primul rand de conservarea standardului lor de
viata, preferand sa deschida proceduri de insolventa a firmelor
decat sa mai aduca bani.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Miliardarul indian Lakshmi Mittal trebuie sa suplimenteze
capitalul combinatului ArcelorMittal Hunedoara (SIDG) cu suma de
82,6 mil. euro, in caz contrar societatea urmand sa fie dizolvata,
se arata in convocatorul postat de reprezentantii companiei pe
site-ul Bursei.
“Conform legii, companiile trebuie sa convoace adunare generala
daca capitalurile proprii scad sub 50% din valoarea capitalului
social pentru a se decide intregirea acestuia sau dizolvarea
societatii. In mod evident decizia este de majorare de capital,
doar ca aceasta trebuie supusă actionarilor. Nu se pune problema
dizolvarii companiei”, au precizat reprezentantii
ArcelorMittal.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Pentru anul acesta, banca isi pastreaza deocamdata estimarea
optimista privind o crestere economica de 1%.
Explicatia analistilor este ca din cauza cererii interne scazute
in Europa Centrala de Est (cu exceptia Poloniei), redresarea
depinde in masura decisiva de ceea ce se intampla in principalele
piete din zona euro si deci va fi influentata direct de evolutiile
de acolo. Cel mai bine sunt pozitionate Polonia, cu o piata interna
solida si mai putin dependenta de exporturi, si Cehia; pentru
ambele tari sunt previzibile in 2011 masuri de austeritate mai
putin pronuntate decat in restul Europei, deci cu risc mai redus de
a afecta cresterea economica.
La polul opus, conform JP Morgan, sunt Romania si Ungaria, care
vor fi lovite mai mult de conjunctura (o redresare care va pierde
suflu in zona euro si masuri de austeritate mai intense). Pentru
Romania si Ungaria, in plus, banca americana nu mai intrevede
posibilitatea unor reduceri ale dobanzilor, avand in vedere nevoia
de a proteja monedele nationale de presiunile in directia
deprecierii, nevoie evidenta din moment ce ambele tari au o
proportie mare de credite in valuta.
Raportul de saptamana trecuta al JP Morgan estimeaza pentru
Bulgaria o scadere a PIB de 0,5%, urmata de o crestere de 4% la
anul (comparativ cu estimarea din luna mai – 1,5% in 2010 si 4,5%
in 2011). Pentru Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 3% (in
mai, banca estimase 4% in 2011), pentru Cehia de 2%, respectiv 3,2%
(revizuit de la 4%), iar pentru Polonia are in vedere o crestere de
3,2% anul acesta si de 3,7% (revizuit de la 4,2%) in 2011.
In ce priveste perspectiva zonei euro, JP Morgan considera ca in
trimestrele II si III se face simtita o revenire ciclica, asociata
cu reinnoirea stocurilor, cu ultimele efecte ale pachetelor de
stimulare economica si fiscala aplicate de guverne si cu influenta
deprecierii euro. Acesti factori vor face ca zona euro sa reuseasca
o crestere a PIB de 3% in trimestrul II si de 2% in trimestrul III,
insa influenta lor va pali spre sfarsitul anului, astfel incat
cresterea va incetini la 1%, ritm care se va pastra si in primele
doua trimestre din 2011.
In schimb, contra tendintei de crestere actioneaza criza
datoriilor suverane, care din toamna se va face din nou simtita pe
pietele financiare si pe piata bancara, iar incepand din 2011,
politica fiscala va deveni restrictiva in toata zona euro, ceea ce
va frana cresterea. Totusi, sustin analistii bancii, din a doua
parte a lui 2011 este de asteptat ca revenirea ciclica sa se reia,
pe masura ce o parte din tensiunile asociate cu criza datoriilor
suverane vor disparea.
Redresarea va ramane insa foarte asimetrica intre nordul si
sudul zonei euro: in Germania, PIB va creste in medie cu 2,1% pana
la jumatatea anului viitor; in schimb, pentru Grecia si Portugalia
este de anticipat o “recesiune adanca”, pentru Spania o “recesiune
moderata”, iar pentru Italia stagnare. JP Morgan prevede pentru
zona euro o crestere de 1,3% anul acesta si de 1,4% la anul.
In privinta inflatiei in Romania, JP Morgan considera ca rata
anuala a acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la
4,4% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut (cifra
inferioara fata de 4,6% in estimarea din 14 mai), respectiv la 4,7%
la sfarsitul lui decembrie si 4,5% la sfarsitul lui iunie 2011.
Tinta de inflatie asumata de BNR este de 3,7% pentru 2010, ceea ce
inseamna ca orice inflatie intre 4,7% si 5,7% s-ar situa in
limitele tintite de banca centrala.
“Numarul bancilor europene afectate de criza creditului nu e
clar inca, dar este de asteptat ca in principal cateva banci
spaniole de economii si banci grecesti sa aiba nevoie de ajutor de
stat”, a declarat Almunia
pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, fara a face nominalizari,
dar precizand ca e vorba de institutii care nu au avut pana acum
nevoie de salvare cu bani publici.
Almunia a pledat pentru cresterea eficientei in sistemul bancar
european, prin eliminarea institutiilor cu o sanatate financiara
precara. “N-ar trebui sa mai tinem in viata cu sprijinul statului
niste banci care nu sunt capabile sa supravietuiasca”, spune
el.
In privinta Greciei, comisarul nu a exclus posibilitatea ca tara
sa solicite de la Bruxelles aprobarea pentru un nou pachet de
salvare financiara pentru banci, in timp ce Spania cel mai probabil
nu va avea nevoie sa apeleze la sustinerea UE, intrucat bancile de
economii (cajas) cu probleme au deja la dispozitie fondul
guvernamental special creat pentru astfel de situatii.
Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB) din Spania
a intervenit deja cu 550 de milioane de euro in in urma cu cateva
saptamani in sprijinul CajaSur, una dintre aceste “cajas”, pentru
ca aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate.
Ministrul spaniol al economiei, Elena Salgado, a declarat deja ca
pentru a face fata problemelor din sistem, guvernul va avea nevoie
doar de mai putin de o treime din resursele de 99 de miliarde de
euro ale FROB.
Din septembrie 2008, Comisia Europeana a aprobat planuri de
recapitalizare si alte masuri initiate de guvernele europene in
sprijinul bancilor in valoare totala de peste 4,13 miliarde de
euro. “Acum am putea avea iarasi de lucru”, a spus Almunia.
Initial, Comisia Europeana avea in vedere ca pana in decembrie
toate planurile de ajutor de stat pentru banci sa se incheie si sa
nu mai fie solicitate prelungiri, insa situatia de pe piata
interbancara ar putea duce la amanarea termenului.
Si Germania va avea nevoie de o prelungire, dat fiind
progresul lent al restructurarii in cazul creditorului
imobiliar Hypo Real Estate, care a avut nevoie de mai bine de 100
de miliarde de euro in garantii de stat pentru a supravietui.
La sfarsitul lunii mai, Banca Centrala Europeana
a anticipat ca bancile europene vor fi nevoite sa admita in
total credite neperformante in valoare de 195 de miliarde de euro
pana in 2011, ceea ce se adauga la totalul de 444 de miliarde
pierdute pana acum. Aceasta ar insemna echivalentul a 762 de
miliarde de dolari, mai putin decat cele 885 de miliarde de dolari
reprezentand credite neperformante care vor fi recunoscute ca atare
pana la sfarsitul lui 2010 de catre bancile americane, conform
FMI.
Cel mai recent raport al Bancii Reglementelor
Internationale releva ca bancile din zona euro aveau la
sfarsitul anului trecut o expunere de 727 miliarde pe Spania, 402
miliarde de dolari pe Irlanda, 244 miliarde pe Portugalia si 206
miliarde pe Grecia. Bancile din zona euro, in frunte cu cele din
Germania si Franta, detineau 62% din totalul datoriei emise de
aceste patru tari, restul fiind detinut de institutii din Asia si
America.