BusinessMagazin

Tag: cultura

  • Traian Băsescu: Mihai Eminescu reprezintă un model pentru tinerii de astăzi

    Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 162 de ani la 15 ianuarie, este un model “pentru tinerii în care a crezut şi cărora le-a insuflat idealurile înalte ale creaţiei sale: erudiţia, autenticitatea, dorinţa de a dezvolta cultura naţională printr-un dialog fecund cu marile culturi europene”, consideră preşedintele.

    “România are un potenţial cultural extraordinar; este o ţară care a dat şi continuă să dea lumii elite în toate domeniile, fapt pentru care trebuie să investim în educaţie, pentru o cultură de performanţă. Cu toate că traversăm o perioadă dificilă economic, cultura trebuie să rămână o cale privilegiată de comunicare, o punte între cei care împărtăşesc dialogul, care respectă pluralismul, diversitatea tradiţiilor şi mai ales, care încurajează fidelitatea cetăţenilor faţă de naţiunea lor, pentru binele comun”, susţine Traian Băsescu.

    “Mihai Eminescu a crezut în capacitatea românilor de a fi solidari cu ţara lor. Ne despart câteva zile de momentul aniversar al Unirii Principatelor şi consider că evocarea patriotismului care animă personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu este cu atât mai firească, cu cât aceasta vine să întregească portretul european al identităţii noastre (…) Fie ca acest moment de bilanţ, desfăşurat sub auspiciile celui care a fost numit ‘omul deplin al culturii române’, să stimuleze o reflecţie rodnică pentru viitorul culturii naţionale”, se mai arată în mesaj.

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Cum să profiţi de pe urma unui scandal

    De regulă, atunci când se află că printre exponate se găseşte vreo lucrare care s-ar putea să fi fost furată de la proprietari, orice muzeu încearcă să evite orice publicitate, temându-se ca aceasta să nu devină o pată pe imaginea sa.

    Un muzeu din Florida, însă, a preferat o altă strategie, dorind să atragă atenţia asupra sa, în ideea că o asemenea mişcare l-ar putea ajuta să-şi mai sporească resursele financiare necesare menţinerii în viaţă a instituţiei. Mary Brogan Museum of Art and Science din Tallahassee, aflat în plină campanie de strângere de fonduri pentru a-şi asigura supravieţuirea, a primit o notificare prin care i se cerea să nu returneze o pictură dintr-o colecţie împrumutată de la un muzeu din Milano, lucrare despre care se credea că a fost furată de la o familie de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În loc să încerce să ascundă aceasta, muzeul a anunţat pe site-ul său ce se petrece, în speranţa că va atrage donatori.

    Tabloul care face obiectul disputei a fost pictat de Girolamo Romano, fiind inclus într-o colecţie împrumutată de Pinacoteca di Brera din Milano şi expusă pentru prima oară în afara instituţiei care o deţine. Colecţia a fost deja returnată muzeului din Milano, dar pictura lui Romano a rămas în Statele Unite până la lămurirea disputei cu urmaşii lui Giuseppe Gentili, proprietarul iniţial, care susţin că tabloul fost furat şi vândut la licitaţie în anul 1941. În prezent, familia se află în negocieri cu autorităţile italiene.

    Muzeul Mary Brogan putea alege între a preda pictura autorităţilor americane, care să o păstreze la loc sigur, sau a renegocia contractul cu Pinacoteca di Brera din Milano pentru a continua să o expună. În cele din urmă, instituţia din Florida a ales ultima opţiune, pentru a atrage vizitatori, în speranţa că printre ei se vor găsi şi donatori care să-şi ofere sprijinul pentru a evita închiderea lăcaşului de cultură.

  • Elena Udrea: Nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche

    “Organizăm un eveniment care să o pună în valoare şi să promoveze Sulina, Festivalul cailor sălbatici din Delta Dunării, care se doreşte unul dintre cele mai importante eveniment folk la nivel naţional. Evident că va fi promovată şi această atracţie turistică aflată în Pădurea Letea”, anunţă Elena Udrea, într-o postare pe blogul personal.

    Ar fi destul de simplu însă, notează ea, să fructificăm Delta doar în favoarea turismului, neglijând aspectele de mediu şi de cultură de aici. “Repet ce am afirmat în urmă cu doi ani: nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche, acolo unde betoanele şi-au făcut loc până pe plajă”, afirmă ministrul, care a participat sâmbătă la şcoala de vară a tinerilor din diaspora.

    Sulina este unul dintre cele trei proiecte pilot, alături de Băile Herculane şi Borsec, pe care Ministerul Dezvoltarii le derulează împreună cu PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), prin care localităţile respective vor trece printr-un proces de regenerare urbană, cu obiectivul principal de a le creşte atractivitatea turistică.

    La Sulina s-au realizat deja amenajarea plajei, reamenajarea falezei şi reabilitarea străzii doi şi urmează reabilitarea cimitirului maritim, a fostului sediu al primei instituţii europene, Comisia Dunării, ca şi a două faruri vechi, a precizat ministrul.

    În calitate de coordonator al domeniului 3 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (promovarea culturii, a turismului şi a relaţiilor intercomunitare), Ministerul Dezvoltării se ocupă de dezvoltarea infrastructurii prin proiecte cofinanţate cu bani europeni şi promovarea Dunării şi a Deltei ca destinaţii turistice.

    Astfel, lucrările la miniporturile din Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Sarichioi se află într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate anul acesta. Mai multe clădiri şi străzi din Sulina vor fi reabilitate, printre care fosta bibliotecă orăşenească şi faleza turistică. În Galaţi se va realiza un port pentru ambarcaţiuni de agrement. Porturi turistice se vor face la Olteniţa şi Feteşti şi va fi dezvoltată infrastructura turistică pe insula Şimian, acolo unde a fost mutată cetatea Ada-Kaleh.

    De asemenea, în judeţul Constanţa se vor realiza mai multe porturi de agrement cofinanţate din bani veniţi pe Strategia Dunării: Tomis-Tuzla, Ostrov, Capidava şi Topalu. În 2 Mai se va construi un port pentru ambarcaţiuni mici turistice şi pescăreşti. La Techirghiol, pe lac, se va reconstrui cheul pentru acostarea navelor de agrement.

  • Monica Macovei despre Rosia Montana: “Ne putem trezi cu argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de munca”

    Monica Macovei reproduce pe blogul personal un interviu acordat
    site-ului Romania Curata, in care critica promovarea proiectului
    RMGC exclusiv pe ideea de creare de locuri de munca si cu ignorarea
    daunelor potentiale pentru mediu. “In aceasta logica si in lipsa
    unei informari complete a opiniei publice, ne putem trezi cu
    argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de
    munca; vreau sa spun ca acest argument in sine nu poate justifica
    orice. Consider ca argumentul locurilor de munca incearca sa evite
    dezbaterea serioasa, cit ne-ar costa cu adevarat acest proiect”,
    afirma europarlamentarul.

    Ea critica si intelegerea la care Ministerul Culturii a ajuns cu
    RMGC, ca in schimbul deciziei de descarcare de sarcina arheologica
    a zonei Carnic, necesara pentru deblocarea proiectului minier de la
    Rosia Montana, statul sa primeasca 140 de milioane de euro, din
    care jumatate va fi folosita pentru conservarea patrimoniului
    arheologic de la Rosia. “Este un targ ilegal, oricum pierzator
    pentru Romania, ca sa nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt
    ridicole in raport cu miza despre care vorbim si cat va costa dupa
    aceea repararea a ceea ce se va strica in domeniul mediului prin
    acest proiect”, apreciaza Monica Macovei.

    Europarlamentarul considera ca decizia de a elibera un nou aviz de
    descarcare arheologica pentru masivul Carnic din Rosia Montana,
    dupa ce un aviz similar fusese anterior anulat de Inalta Curte de
    Casatie si Justitie, nu ar fi legala decat daca ar fi aparut fapte
    noi in dosar. “Din ce am vazut in spatiul public, nu vad cum ar
    putea aparea fapte noi, pentru ca aici sunt in discutie chestiuni
    legate de sol si de alte repere care nu se schimba de la un an la
    altul”, afirma Macovei. “Acest aviz nu depinde de cati bani da
    Gabriel Resources sau de cate locuri de munca se creeaza, sau de
    altfel de false argumente care se aduc acum pentru
    justificare.”

    Monica Macovei precizeaza ca luni, 1 august va aduce in discutia
    conducerii PDL problema situatiei de la Rosia Montana.

  • Secretul unei vieti lungi si fericite: cultura

    Rezultatele studiului, publicate in “Journal of Epidemiology and
    Community Health” arata ca persoanele implicate in activitati
    culturale, cum ar fi mersul la un concert, muzeu, spectacol sau
    chiar la un eveniment sportiv ori cantatul la un instrument sunt de
    regula mai multumite de viata lor, mai sanatoase si risca mai putin
    sa fie afectate de depresie.

    Totodata, autorii studiului, realizat pe un esantion
    reprezentativ de peste 50.000 de norvegieni, arata ca legatura
    intre implicarea in activitati culturale si sanatate nu are de-a
    face cu situatia materiala si pozitia sociala. Aceasta constatare a
    fost facuta separat de evidenta ca situatia materiala mai buna face
    posibil in mai mare masura accesul la cumpararea de produse
    culturale si faciliteaza o calitate mai buna a ingrijirii
    sanatatii.

  • Emil Cioran revine in prim-plan la Paris

    Este prima dintre manifestarile care vor fi organizate in Franta
    in anul 2011 pentru marcarea centenarului nasterii lui Emil Cioran
    (Rasinari, Romania, 1911 – Paris, Franta, 1995).

    Colocviul va beneficia de prezenta unor mari personalitati ale
    gandirii contemporane europene, ca filozoful spaniol Fernando
    Savater sau scriitorul elvetian Roland Jaccard. Va avea loc si
    prima difuzare publica in Franta a filmului “Apocalipsa dupa
    Cioran”, singurul interviu filmat cu Emil Cioran, intr-o intalnire
    cu Gabriel Liiceanu.

    Detalii pe Ziarul de Duminica.

  • UE investeste 100 de miliarde de euro ca sa concureze Google

    In schimb, accesul publicului la toate operele din aceasta
    biblioteca digitala in plina dezvoltare, denumita Europeana, ar
    urma sa fie gratuit pentru toate statele membre. Recomandarea si
    estimarea costurilor apartin unui “comitet al inteleptilor”, creat
    pe langa Comisia Europeana, si care a cerut ca pana in 2016 sa fie
    digitalizate toate operele publice din Europa, fie ca este vorba
    despre carti, manuscrise, picturi sau statui.

    Pentru a ajunge la acest rezultat, acest “Comitet al inteleptilor”
    (format din Maurice Levy – director de creatie la Publicis,
    Elisabeth Niggemann – directorul general al Bibliotecii Nationale
    Germane si Jacques de Decker, secretarul Academiei Regale Belgiene
    de Limba si Literatura Franceza) recomanda incheierea de
    parteneriate, dar dreptul de folosinta preferentiala ale operelor
    respective de catre partenerii proiectului sa fie limitat la sapte
    ani, ceea ce – daca se va concretiza – ar insemna o lovitura
    puternica data Google. Compania americana de tehnologie are un
    proiect similar, Google Books, in care impune un interval cel putin
    dublu, de la 15 pana chiar la 25 de ani, in care cartile respective
    nu pot fi puse in circuitul public de un tert, perioada in care se
    presupune ca Google si partenerii sai isi pot recupera investitia
    facuta in digitalizare.

    Comisarul european pentru cultura, Androulla Vassiliou, si cel
    pentru tehnologia informatiei, Neelie Kroes, au anuntat intr-o
    conferinta de presa ca sprijina recomandarea privind termenul de
    sapte ani, care ar urma sa se aplice si operelor europene pe care
    Google doreste sa le digitalizeze, insa compania americana a
    refuzat sa spuna daca este de acord cu acest termen.

    In prezent, Europeana ofera acces gratuit la circa 14,6 milioane de
    opere culturale, de la picturi si carti la imagini ale statuilor si
    chiar filme, in timp ce Google Books afirma ca a digitalizat circa
    15 milioane de titluri din literatura universala.

  • Un gratios razboi cultural

    Articolul debuta fara ocolisuri: “727 de noi romane, in doar
    cateva saptamani. Foarte bine. Citati-mi, insa, macar un singur
    autor francez care sa aiba astazi un impact international!”
    Morrison consemna ceea ce, in opinia sa, e un fenomen
    incontestabil: declinul culturii franceze. Tara care a dat nastere
    impresionismului, suprarealismului si altor “isme” majore ale
    secolului XX se vede acum redusa la conditia de promotoare a unei
    culturi provinciale. Dimensiunea universala a disparut atat din
    filmul francez, cat si din muzica, arta plastica sau literatura
    ultimilor ani din Hexagon. Nu mai exista un nou Truffaut, iar Noul
    roman si descendentii reprezinta niste aventuri mai degraba
    eseistice.

    Presa franceza si intelighentia francofila au avut o nemaipomenita
    rabufnire de orgoliu. Replici dure, intelept acide sau doar
    politicoase au tinut dezbaterea pe primele pagini ale ziarelor
    vreme indelungata. In cele din urma, Morrison (iritat poate si de
    acuzele de superficialitate aduse analizei sale jurnalistice) a
    produs, pe aceeasi tema, un text amplu, caruia din ratiuni de
    eleganta i-a juxtapus o replica a unui confrate francez, Antoine
    Compagnon. Amandoua au fost publicate intr-un singur volum, caruia
    editura Art i-a oferit acum si versiunea romaneasca.

    Ideile lui Morrison, reluate si intarite cu multe exemple care
    pedaleaza pe ideea ca francezii nu mai au ce sa spuna culturii
    mondiale, sunt indulcite de un titlu oarecum mai reverentios “Ce
    mai ramane din cultura franceza?”. In contrapunct, Antoine
    Compagnon subliniaza o anume ambivalenta a culturii franceze, care
    este capabila, inca, de realizari spectaculoase, dar este
    paralizata de preocuparea pentru propria sa grandoare. Probabil ca
    Franta ar avea de castigat daca si-ar relativiza locul pe care isi
    inchipuie ca il detine pe scena culturala europeana si daca ar
    inceta sa se tot razboiasca cu Statele Unite si cu insolenta lor
    culturala.

    Punand in paranteza vehementa verdictelor, ramane de pe urma
    acestui volum inteligenta dezbaterii si prilejul de a cunoaste, mai
    profund, avatarurile moderne ale unei culturi de pe urma careia si
    noi, romanii, am avut enorme beneficii de-a lungul timpului.

    Donald Morrison, “Ce mai ramane din cultura franceza”; Antoine
    Compagnon, “Preocuparea pentru grandoare”, Editura Art, Bucuresti,
    2010

  • Munca de chinez italian

    De-a lungul anilor, Italia a invatat lectia dura ca nu poate
    concura cu China in ce priveste preturile. Asa ca visul oamenilor
    de afaceri a fost ca Italia urma sa vanda calitate, nu cantitate.
    De secole, orasul medieval fortificat Prato, de langa Florenta, a
    produs unele dintre cele mai bune tesaturi ale lumii, devenind un
    simbol pentru curentul sic “Made in Italy”. Si apoi au venit
    chinezii.

    Muncitorii chinezi, mai intai cativa imigranti, apoi zeci de
    mii, au inceput sa se stabileasca in Prato la sfarsitul anilor ’80.
    Ei au transformat centrul de referinta in textile intr-unul de
    productie de masa de tesaturi ieftine, imbogatindu-i pe multi,
    starnind frustrari si alimentand recent ciocniri care au adus in
    schimb acuze de intoleranta si ipocrizie.Orasul este acum cea mai
    mare aglomerare urbana de chinezi din Europa – unii cu forme
    legale, cei mai multi fara. Aici, in inima Toscanei, muncitorii
    chinezi muncesc 24 de ore din 24 in circa 3.200 de ateliere facand
    haine, pantofi si accesorii ieftine, adeseori cu materiale
    importate din China, care se vand in magazinele ieftine si in cele
    cu preturi medii din lumea intreaga.

    E o problema “Made in Italy”: cu acceptul institutiilor slabe
    ale Italiei si in conditiile marii tolerante de aici fata de
    eludarea legilor, chinezii au facut sa se confunde “Made in China”
    cu “Made in Italy”, subminand atuurile Italiei si capacitatea ei de
    a promova produsele italiene ca fiind exclusiv pentru clientela
    pretentioasa. O parte din nemultumire este culturala: ambianta
    clasica italiana a orasului lasa locul acum unui fel de oras
    chinezesc cu inscriptii in italiana si chineza, iar la bacanii se
    vinde mancare importata din China.

    Dar ce pare sa-i deranjeze cel mai mult pe unii italieni este ca
    veneticii ii bat la propriul lor joc – evaziunea fiscala si
    stralucitoarele metode de a naviga prin binecunoscuta birocratie
    incalcita a Italiei – si au creat un nou sector infloritor de
    economie subterana, in vreme ce multe dintre firmele locale din
    Prato au inchis portile. Rezultatul este o combinatie toxica intre
    ramasite de temeri cu privire la imigratie si de temeri privind
    viitorul economiei.

    “Acesta ar putea fi viitorul Italiei”, avertizeaza Edoardo Nesi,
    comisarul cultural al provinciei Prato. “Italia ar trebui sa aiba
    grija la aceste riscuri.”Situatia a evoluat dincolo de controlul
    autoritatilor fiscale si pentru imigratie. Potrivit Bancii Italiei,
    chinezii din Prato trimit in fiecare zi cate 1,5 milioane de dolari
    in tara natala, in principal castiguri din comertul cu textile si
    tesaturi. Profituri de asemenea amploare nu sunt insa raportate la
    fisc, iar unii oficiali spun ca asiaticii prefera sa-si repatrieze
    profiturile decat sa investeasca pe plan local. Conform
    autoritatilor, crima organizata – chineza si italiana – e in
    crestere, implicand nu doar importuri ilegale de materii prime, dar
    si trafic de fiinte umane, prostitutie, jocuri de noroc si spalare
    de bani.

    Restul Italiei urmareste cu atentie situatia. “O multime de
    companii din Emilia Romagna, Puglia si Veneto se tem ca mediul lor
    sa nu ajunga la fel ca in Prato”, spune Silvia Pieraccini, autorul
    cartii “Asediul chinezesc”, despre ascensiunea “modei pronto” sau a
    economiei “fast fashion”. Tensiunile s-au accentuat de cand
    autoritatile italiene au efectuat in primavara raiduri in
    atelierele care foloseau munca la negru si s-au acutizat si mai
    mult la sfarsitul lui iunie, cand procurorii italieni au arestat 24
    de suspecti si au anchetat 100 de firme din regiunea Prato.
    Acuzatiile mergeau de la spalare de bani pana la prostitutie,
    escrocherie si etichetarea unor produse importate cu “Made in
    Italy”.

    Si totusi, multi chinezi din Prato sunt ofensati de ideea ca ei
    ar fi tras in jos orasul.”Daca nu veneau chinezii in Prato, ar mai
    fi existat moda pronto?”, se intreaba Matteo Wong, 30 de ani,
    nascut in China si crescut aici, care conduce un oficiu de
    consiliere pentru imigrantii chinezi. “Au luat cumva chinezii
    locurile de munca ale italienilor? Dimpotriva, au oferit multe
    locuri de munca italienilor. “In ultimele luni, Prato a devenit un
    punct de tensiune diplomatica. Oficialii italieni spun ca guvernul
    chinez nu a facut suficient pentru problema imigrantilor ilegali si
    depun eforturi pentru un acord bilateral cu China ca sa-i
    identifice si sa-i deporteze pe acestia.E de asteptat ca Prato sa
    ajunga pe agenda vizitei din octombrie a premierului chinez Wen
    Jiabao la Roma.