Consortiul bancar – alcatuit din BRD (in calitate de aranjor principal), Banca Romaneasca, EFG Private Bank Luxemburg-Bancpost, ABN AMRO si Volksbank – va asigura pentru Hidroconstructia atat fondurile necesare pentru finantarea activitatii curente, cat si garantiile necesare pentru derularea proiectelor pe o perioada de trei ani, informeaza un comunicat de presa transmis de BRD. Cu un portofoliu de contracte pe termen mediu de peste 900 milioane de euro, Hidroconstructia este lider in domeniul constructiei de baraje si centrale hidroelectrice din Romania, extinzandu-si in ultimii ani activitatea in domeniul infrastructurii si lucrarilor de constructii hidrotehnice.
Tag: credit
-
35% din romani iau casa “din economii”
Din totalul achizitiilor de imobile, in Romania 7% sunt finantate cu bani obtinuti din mosteniri sau primiti cadou (fata de 18% in ECE), 12% din vanzarea unei locuinte vechi (procent apropiat de cel inregistrat in alte tari din ECE, de 13%) si doar 1% dintre romani isi finanteaza achizitia cu fonduri luate de la societatile ipotecare (fata de 4% in ECE). Cea mai mare parte a locuintelor noi sunt insa achzitionate si in Romania si in alte tari din regiune cu credite de la banci, intr-o pondere de 68% si respectiv 65%. Sursa de finantare nu este in genere unica, insa, iar studiul Unicredit a permis formularea raspunsurilor multiple (motiv pentru care si suma procentelor care descriu optiunile trece de 100%).
La finele lunii octombrie, volumul imprumuturilor acordate de banci gospodariilor romanesti pentru cumpararea de case era de 12 miliarde de lei, potrivit informatiilor publicate de Banca Centrala. O mare parte dintre imprumuturile folosite de romani la achizitia de case sunt insa "ascunse" in creditul de consum, dat fiind faptul ca, potrivit cerintelor BNR, la acest capitol sunt cuantificate si creditele de nevoi personale cu ipoteca.
Cititi mai multe despre ofensiva creditelor ipotecare
Un roman din cinci vrea casa in 2-3 ani -
Loc de crestere pentru credite
"Romania are o pozitie de indatorare rezonabila", declara Ion Dragulin, director Directia Stabilitate Financiara in BNR, in cadrul la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si Asociatia Romana a Bancilor. El apreciaza ca gradul de indatorare mai poate crestere, data fiind capacitatea de rambursare iar "pentru sistemul bancar acest lucru inca nu implica niciun risc".
Mai periculoasa decat viteza de crestere a creditului este, in opinia lui Dragulin, structura acestuia, deoarece consumul tine in continuare capul de afis, avand inca o pondere foarte mare in toalul creditelor. In plus, prea putine din credite sunt destinate investitilor, a semnalat Dragulin.
-
Loc de crestere pentru credite
"Romania are o pozitie de indatorare rezonabila", declara Ion Dragulin, director Directia Stabilitate Financiara in BNR, in cadrul la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si Asociatia Romana a Bancilor. El apreciaza ca gradul de indatorare mai poate crestere, data fiind capacitatea de rambursare iar "pentru sistemul bancar acest lucru inca nu implica niciun risc".
Mai periculoasa decat viteza de crestere a creditului este, in opinia lui Dragulin, structura acestuia, deoarece consumul tine in continuare capul de afis, avand inca o pondere foarte mare in toalul creditelor. In plus, prea putine din credite sunt destinate investitilor, a semnalat Dragulin.
-
Cresc restantele la credite
Rata restantelor, respectiv ponderea restantelor in creditele acordate in septembrie 2007 a fost de 0,5%, procent apreciat de Dragulin ca fiind rezonabil.
Numarul persoanelor fizice ce au restante pentru credite mai mari de 20.000 de lei a ajuns in septembrie 2007 la circa 50.000, fata de circa 30.000 in martie 2007, potrivit informatiilor din centrala riscurilor bancare.
-
Cresc restantele la credite
Rata restantelor, respectiv ponderea restantelor in creditele acordate in septembrie 2007 a fost de 0,5%, procent apreciat de Dragulin ca fiind rezonabil.
Numarul persoanelor fizice ce au restante pentru credite mai mari de 20.000 de lei a ajuns in septembrie 2007 la circa 50.000, fata de circa 30.000 in martie 2007, potrivit informatiilor din centrala riscurilor bancare.
-
Sprijin financiar european pentru independenti si micii intreprinzatori
Micii intreprinzatori din tarile Uniunii Europene inclusiv Romania sau persoanele care desfasoara activitati ca independenti in domeniul serviciilor – precum repararea de computere, spalatul geamurilor imobilelor publice sau private, gradinarit, ingrijirea persoanelor in varsta sau supravegherea copiilor, etc, – vor putea sa acceseze de acum microcredite pentru initierea si dezvoltarea activitatii lor, gratie unui sprijin financiar lansat de Comisia Europeana.
Potrivit comisarului european pentru dezvoltare regionala, Danuta Hubner, microfinantarile din fondurile comunitare se adreseaza atat micilor intreprinderi sau somerilor care vor sa inceapa o mica afacere, dar si persoanelor apartinand minoritatilor etnice, care ar dori sa se lanseze intr-o activitate ca independenti.
La nivelul Uniunii Europene exista deja, in prezent, o cerere semnificativa pentru asemenea finantari, in general sub forma de credite de pana la 7.700 euro in medie, solicitate de persoanele care doresc sa infiinteze mici societati in sectorul serviciilor, pentru a raspunde nevoilor societatilor mai mari, dar si celor al persoanelor private, pentru servicii menajere.
Pentru a citi continuarea, click aici
-
Cum sa impusti francul. Elvetian
In vremurile cand euro scadea vazand cu ochii in fata (pe atunci) a viteazului leu romanesc, sperietoarea riscului valutar (adus adesea in discutie de analistii economici, de bancheri si poate cel mai vajnic de catre guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu) nici nu ar fi avut cum sa fie altceva decat o sperietoare si atat. „Mizati pe leu“, a atentionat de multa vreme incoace seful BNR, indemnandu-i pe cei ce-si incaseaza veniturile in moneda nationala (marea masa a romanilor, de altfel) ca vor veni si vremuri mai grele pentru leu, iar imprumuturile luate in euro vor fi, pentru ei, din ce in ce mai greu de rambursat.
Totusi, un astfel de indemn – chiar si atunci cand vine din directia bancii centrale – nu prea avea cum sa sperie pe nimeni, contrazis in viata de zi cu zi de o moneda europeana ce pierdea continuu valoare, de dobanzi la euro mai mici cu cateva procente bune decat cele in lei si, ca atare, de credite mai „ieftine“ in valuta. Ca nu prea a speriat pe nimeni se vede clar din statistici, unde creditul in valuta este rege, reprezentand la finele lunii septembrie mai mult de jumatate din totalul de 129 mld. lei (38,57 mld. euro) al creditului neguvernamental. Mai mult, atunci cand vine vorba despre finantarile pe termen lung destinate achizitiei de locuinte, euro este moneda preferata pentru cei mai multi dintre romanii obisnuiti: cu un sold de 8,8 mld. lei (2,7 mld. euro), creditul ipotecar sau imobiliar in euro reprezinta mai mult de trei sferturi din finantarile acordate gospodariilor populatiei. Alaturi de moneda europeana, castiga tot mai mult teren si finantarile in valute „exotice“ (asa cum este, de exemplu, francul elvetian): 1,45 mld. lei (433 mil. euro) – un sold dublu fata de inceputul anului 2007. Tragand linie si adunand, dintr-un total al finantarilor imobiliare de 11,6 mld. lei (3,5 mld. euro) acordate populatiei, aproape 90% este in alta moneda decat in cea nationala.
Pentru toti cei care au mizat pe valuta – iar aici lista nu se restrange doar la cei ce au luat un credit de la vreo banca, pentru ca la fel de bine si pretul apartamentelor se negociaza preponderent in valuta, asa cum si multe din bunurile de valoare mai mare (precum autoturismele) tot in euro sunt contractate – toamna a adus in prim-plan, mult mai concret, ignoratul risc valutar. O rata de 100 de euro platita bancii acum e cu 11% mai mare decat era in urma cu patru luni, cand raportul euro/leu se afla la minimul anului, de numai 3,11 lei/euro. Asa cum un apartament de 100.000 de euro contractat in vara si receptionat acum costa, in lei, cu echivalentul a 10.000 de euro mai mult. Nici detinatorii de imprumuturi in monede exotice nu se simt cu mult mai bine. Cursul francului elvetian fata de leu se stabileste tot prin intermediul celui pentru euro – in calcul intrand cotatiile celor doua monede fata de euro pe pietele internationale, respectiv cursul euro/leu.
Pentru cei care au crezut insa ca euro nu poate merge decat in jos – incurajati de trendul general al ultimilor ani – nota de plata (sau extrasul de cont de la banca, dupa caz) este probabil o lectie invatata pe propria piele. Leul coboara zi de zi la noi minime pentru acest an – aflat atat sub presiunea crizei financiare internationale, dar si a problemelor macroeconomice interne. Vestile rele s-au inmultit, inflatia a crescut peste orice asteptari, depasind cu totul chiar si intervalul maxim de variatie tintit de BNR, deficitele continua sa se adanceasca fara prea multe sperante de redresare in curand. In plus – sau mai degraba drept consecinta – ratingul de tara al Romaniei a fost pus sub perspectiva negativa de catre Standard & Poor’s. In aceste conditii, conjunctura internationala precara, dublata de cea a economiei romanesti, ar putea tine departe fondurile straine – adica exact acelea care au contribuit pana acum la aprecierea fara precedent a monedei nationale. Suficiente motive pentru ca in randul analistilor romani sa se inmulteasca deja vocile care anticipeaza deprecierea leului si pentru urmatoarea perioada.
In lupta cu inflatia exista, pe de alta parte, si premisele pentru ca banca centrala sa mai creasca inca o data dobanda de referinta, dupa ce a majorat-o cu 0,5% luna trecuta – miscare ce ar putea creste din nou atractivitatea leului ca instrument de castig pentru straini. Banii „fierbinti“, capitaluri pe termen scurt, ar putea invada din nou piata romaneasca, generand din nou o apreciere abrupta a leului. Greu de spus (imposibil?) care va fi, in final, culoarul pe care se va inscrie moneda nationala si directia unde va merge. Dar tocmai de aceea se cheama risc: poate aduce si plusuri, si minusuri.