Institutul Robert Koch a anunţat că în ultimele 24 de ore au fost 5.132 cazuri noi, pentru prima dată din aprilie.
Într-o singură zi, Germania a trecut de la 4.122 de cazuri la 5.132.
În terapie intensivă sunt 620 de pacienţi, conform Bild.
Numărul infectărilor totale, de la începutul epidemiei, a ajuns la 334.585.
Între finele lunii martie şi începutul lunii aprilie, Germania avea zilnic peste 6.000 de cazuri noi.
Inspectorii Food and Drug Administration au descoperit probleme grave de control al calităţii la o fabrică a companiei Eli Lilly and Co care produce medicamentul pentru COVID-19 susţinut de preşedintele Trump drept „un remediu” pentru boală, relatează Reuters.
Terapia cu anticorpi Lilly, care este experimentală şi nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare ca fiind sigură şi eficientă, este similară cu un medicament produs de Regeneron Pharmaceuticals care a fost administrat preşedintelui în timpul luptei sale cu COVID-19.
Trump, care creditează medicamentul Regeneron pentru accelerarea recuperării sale, a cerut ca ambele terapii să devină disponibile imediat în regim de urgenţă.
Însă constatările inspectorilor Food and Drug Administration la unitatea de producţie Lilly, care nu au fost dezvăluite anterior, ar putea complica obţinerea unei autorizaţii de utilizare de urgenţă (EUA) de la agenţia federală, au declarat pentru Reuters mai multe surse. Acest lucru se datorează faptului că legislaţia SUA impune respectarea standardelor de fabricaţie pentru autorizarea unui medicament.
Inspectorii care au vizitat fabrica Lilly din Branchburg, New Jersey, în noiembrie anul trecut, au constatat că datele privind diferite procese de fabricaţie au fost şterse şi nu au fost auditate în mod corespunzător, arată documentele guvernamentale.
În urma inspecţiei sale din noiembrie, FDA a clasificat problemele în categoria celor mai grave, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice.
În mod separat, Lilly a declarat marţi că a întrerupt studiul clinic pentru medicamentul COVID la pacienţii spitalizaţi din raţiuni de siguranţă. Compania nu a publicat informaţii despre problemă şi a refuzat să spună dacă informaţiile ar putea afecta solicitarea lor de autorizare.
Compania a mai declarat că a lansat un „plan cuprinzător de remediere”, a sporit personalul şi a acţionat „agresiv” pentru a răspunde tuturor preocupărilor ridicate în timpul inspecţiei.
Ştergerile de date citate de FDA, a spus Lilly, nu au fost legate de producerea medicamentului.
„Aceste constatări nu influenţează calitatea produselor sau siguranţa pacienţilor, aşa cum este subliniat într-o evaluare detaliată prezentată FDA”, se arată în declaraţia companiei. „Lilly continuă să ofere actualizări către FDA cu privire la progresele realizate către finalizarea planului nostru.”
Una dintre surse a declarat pentru Reuters că angajaţii Lilly s-au plâns de probleme la uzină, inclusiv de personalul insuficient şi de falsificarea unor înregistrări care urmăreau respectarea standardelor de fabricaţie ale FDA.
Potrivit unui comunicat al Prefecturii Buzău, 42 de persoane sunt confirmate pozitiv la Centrul de Integrare cu Terapie Ocupaţională (CITO), 5 persoane la Şcoala gimnazială nr. 11 Buzău, 4 la Şcoala gimnazială Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu Buzău şi câte 3 cazuri sunt înregistrate la Liceul cu Program Sportiv Buzău şi la Colegiul Naţional B.P Haşdeu Buzău.
„În cazul focarului de la CITO, DSP a dispus evaluarea cazurilor confirmate de către medicii specialişti şi izolarea la nivelul centrului/spitalului în funcţie de complexitatea şi gravitatea cazurilor, asigurarea unor circuite epidemiologice separate la nivelul centrului, care să permită carantinarea contacţilor/izolarea pacienţilor”, a transmis Prefectura.
În cazul focarelor din unităţile de învăţământ, DSP a dispus identificarea contacţilor direcţi ai cazurilor confirmate şi carantinarea acestora, testarea contacţilor apropiaţi simptomatici, aplicarea procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie şi suspendarea cursurilor „faţă în faţă” pe o perioadă determinată.
Cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici sunt realităţi cu care medicii infecţionişti din Timiş sunt deja obişnuiţi. Medicul Voichiţa Lăzureanu spune că niciodată până acum nu a văzut aşa ceva, iar modificarea legislativă nu a făcut altceva decât să aglomereze saloanele.
Cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici sunt realităţi cu care medicii infecţionişti din Timiş sunt deja obişnuiţi. Medicul Adelina Marinescu spune că niciodată până acum nu a văzut aşa ceva, iar modificarea legislativă nu a făcut altceva decât să aglomereze saloanele.
Bolnavii asimptomatici ajung în corturi, unul lângă altul, cum au stat şi în ambulanţă. Sunt consultaţi, iar cei cu comorbidităţi trebuie să facă şi radiografie sau CT.
Şi asimptomaticii cu coronavirus trebuie să meargă la spital. Este o modificare legislativă care duce la aglomerarea saloanelor.
Adelina Marinescu este doctor infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. Chiar de la începutul pandemiei are grijă de bolnavii cu COVID-19, dar niciodată nu a văzut scene ca acum: cozi de ambulanţe pline cu pacienţi asimptomatici.
Voichiţa Lăzureanu critică această decizie care aglomerează spitalele şi îngreunează actul medical.
„Pacienţii care sunt pe secţii şi sunt forme moderate şi severe, unele chiar critice, din păcate nu mai beneficiază de aceeaşi calitate a actului medical, tocmai pentru că noi, ca resursă umană, suntem aceiaşi. Tot ăia suntem şi pe secţie şi la corturi. Din păcate îngreunează foarte mult actul medical. Parte dintre medici trebuie să fie relocaţi la corturi, astfel încât să le acorde îngrijiri medicale, deşi nu au nevoie de îngrijiri medicale, aceşti pacienţi asimptomatici sau cu formă uşoară”, explică Voichiţa Lăzureanu, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş Timişoara.
Medicul spune că „este aberant” să fie trimişi toţi pacienţii pozitivi către spitale.
„Mi se pare aberantă această măsură acum, în momentul în care transmiterea comunitară este masivă, să trimiţi către Clinicile de Boli Infecţioase, sau către diverse Spitale de Boli Infecţioase, toţi pacienţii pozitivi”, mai adaugă Lăzureanu.
Medicul Adelina Marinescu explică de ce stau atât de mult pacienţii la spital.
„Un pacient, aici, poate să stea între 4-8-10 ore. Stă destul de mult. De ce? Pentru că de cele mai multe ori, ambulanţele vin cu un flux masiv de pacienţi. Pot să vină 8-9-10 ambulanţe cu câte 10-15-20 de pacienţi odată”, arată Adelina Marinescu, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş Timişoara.
Vaccinul anti-COVID ar putea costa între 5 euro şi 20 de euro, iar primele doze ar putea să apară până la finalul anului. Sunt afirmaţiile lui Alexandru Rafila, făcute sâmbătă seara la Antena 3, unde a vorbit despre tratamentul aşteptat de toată lumea.
Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Alexandru Rafila, a vorbit despre companiile care sunt pregătite să ofere un vaccin anti-COVID-19 , dar şi despre momentul în care în România vor fi livrate primele doze.
Vaccinul anti-COVID ar putea costa între 5 euro şi 20 de euro, a spus Rafila la postul de televiziune.
„Cred că până la sfârşitul anului, vor ieşi cel puţin două vaccinuri. Preţul unei doze de vaccin ar putea costa între 5 euro şi 20 de euro. Nu este un preţ de nesuportat. Cu precizarea că vor fi două doze de vaccin. Al doilea vaccin se va face la un interval de 30-60 de zile”, a declarat Alexandru Rafila.
Rafila a vorbit şi despre despre companiile care sunt pregătite să ofere un vaccin. Potrivit acestuia, în decembrie 2020 ar putea să apară cel puţin două vaccinuri, produse de cele patru mari companii AstraZenaca, Sanofi GSK, Moderna şi Pfizer.
10 cadre medicale şi doi pacienţi de la Secţia Oncologie a Spitalului Judeţean din Baia Mare au Covid-19. Cadrele medicale au fost izolate la domiciliu, iar pacienţii au fost transferaţi la un spital suport.
Este focar de Covid-19 la Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare. Iniţial, nouă cadre medicale au aflat că s-au infectat cu virusul SARS CoV-2, iar ulterior specialiştii Spitalului de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare au mai găsit încă un test pozitiv.
Cadrele medicale sunt asimptomatice şi vor sta în izolare la domiciliu, în timp ce doi pacienţi infectaţi şi ei cu virusul SARS CoV-2 au fost transferaţi la alt spital.
„Focarul declarat la secţia de oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Dr. Constantin Opriş din Baia Mare include acum 10 cadre medicale confirmate cu SARS-CoV-2, prin confirmarea infectării a încă unui cadru medical. S-au primit rezultatele de laborator a celor 43 de pacienţi internaţi în secţia de oncologie, iar pentru 41 de pacienţi, rezultatului testului este negativ. Cei doi pacienţi confirmaţi şi infectaţi cu noul Coronavirus au fost transferaţi la spitalul suport”, au anunţat reprezentanţii Prefecturii Maramureş.
Autorităţile locale monitorizează cu atenţie situaţia de la Spitalul Judeţean.
Prefectura Prahova anunţă că în judeţ au apărut două noi focare de Covid-19. Este vorba despre apariţia unor cazuri de infectare la o societate comercială din Breaza şi la primăria din Păuleşti.
Unul dintre focare a apărut la o societate comercială din oraşul Breaza. 13 persoane din totalul de 57 de angajaţi au fost depistate pozitiv.
Cei confirmaţi cu SARS-CoV-2 au fost izolaţi, iar 34 de persoane care au intrat în contact cu aceştia au fost introduse în carantină. Activitatea unităţii a fost suspendată, iar în interior s-a făcut dezinfecţia spaţiilor.
Un alt focar este la Primăria Păuleşti, în cadrul unui compartiment unde patru angajaţi au fost depistaţi pozitiv. Activitatea a fost sistată până pe 22 octombrie şi, conform procedurii, a fost făcută dezinfecţia, anunţă Prefectura Prahova.
Premierul Ludovic Orban a anunţat că şcolile din Bucureşti ar putea fi închise dacă va creşte numărul persoanelor infectate cu virusul SARS CoV-2. De asemenea, prim-ministrul a spus că anumite zone le Capitalei ar putea intra în carantină dacă situaţia se va agrava.
Premierul Ludovic Orban a declarat că şcolile din Bucureşti vor fi închise dacă se va depăşi pragul de trei persoane infectate la mia de locuitori. În prezent, în Capitală rata de infectate este de 2,39 persoane/ 1.000 de locuitori. Odată cu închiderea şcolilor, ar putea fi introduse în carantină şi anumite zone ale oraşului.
„Dacă este depăşită rata de incidenţă de 3 la mie, cazuri cumulate pe ultimele 14 zile, şcolile vor trece în regim online, integral. De asemenea, aici trebuie făcută o evaluare foarte serioasă, ştiţi că, de regulă, am zis că scoatem focarele, cazurile care nu reflectă răspândirea în comunitate, se poate ajunge inclusiv la carantinarea anumitor zone. Sperăm să nu se ajungă aici şi am convingerea că oamenii înţeleg situaţia prin care trecem, că vor avea grijă şi că se vor păzi de infectare”,a declarat premierul Ludovic Orban.
Prim-ministrul Ludovic Orban a făcut declaraţiile după o vizită la sediul Direcţiei de Sănătate Publică din Bucureşti, chiar în ziua în care a fost înregistrat cel mai mare număr de infectări cu virusul SARS CoV-2 de la debutul epidemiei.
Rezultatele unui studiu publicat în New England Journal of Medicine arată că Remdesivirul scurtează timpul până la recuperare. Studiul a fost făcut pe 1.062 de pacienţi: unii au primit Remdesivir, unii placebo.
New England Journal of Medicine a publicat sâmbătă rezultatele studiului făcut de National Institute of Allergy and Infectious Diseases.
Rezultatele arată că Remdesivirul a fost superior placebo în scurtarea timpului până la recuperare la adulţii care au fost spitalizaţi din cauza COVID-19 şi au avut dovezi de infecţie a tractului respirator inferior.
Timp de 10 zile, pacienţii primeau fie Remdesivir, fie placebo.
Studiul a fost făcut pe 1.062 de pacienţi.
Cei care au primit Remdesivir s-au recuperat în 10 zile, faţă de cei care au primit placebo, unde recuperarea a durat 15 zile.
Persoanele care suferă de astm alergic nu fac forma severă a coronavirusului. Studiul a apărut în Journal of Allergy and Clinical Immunology şi are la baza analize făcute pe 65.000 de bolnavi cu astm.
Riscul de a face o formă severă de COVID-19 depinde de tipul de astm. În general, infecţiile virale declanşează agravarea astmului, dar specialiştii sunt de acord cu o veste bună. Se pare că persoanele care suferă de astm alergic nu vor face o formă care să le pună viaţa în pericol. Însă, la persoanele cu astm non-alergic este altă discuţia.
Cercetătorii de la Harvard au descoperit că astmul non-alergic creşte riscul de COVID-19 sever cu până la 48%.
Această concluzie se bazează pe datele de la 65.000 de bolnavi de astm.
Cu toate astea, astmul nu este încă în topul comorbidităţilor care duc la forme foarte grave ale bolii.
„Este destul de periculos şi astmul bronşic cronic, la fel ca orice altă problemă cronică. După cum auziţi, am şi o problemă la respiraţie. În fiecare dimineaţă, am aceeaşi problemă. Mă trezesc cu nasul înfundat. Astmul, da, într-adevăr este o problemă destul de importantă, mai ales în perioada aceasta”, spune Anne-Mary Manolache, o persoană cu astm.
„Astmul este o boală inflamatorie cronică, caracterizată prin proces inflamator şi obstrucţie a căilor aeriene. Această inflamaţie a căilor respiratorii, dacă pacientul contactează şi infecţia cu SARS-CoV-2, manifestările sunt mult mai accentuate, tocmai datorită acestei inflamaţii preexistente. Virusul găseşte aici o cantitate mai mare de mucus şi se poate înmulţi mult mai uşor. Sunt trecute pe lista comorbidităţilor afecţiunile cronice obstructive ale plămânului. Dintre afecţiunile cronice obstructive face parte astmul, bpoc-ul şi atunci ele sunt afecţiuni la risc, care pot să îngreuneze situaţia unui pacient care contactează în plus şi infecţia cu SARS-CoV-2”, a declarat Gilda Popescu, medic pneumolog.