Tag: cercetare

  • SUPERCOMPUTERE- DE LA JOCURI LA CERCETARE

    Supercalculatoarele au în acelaşi timp un scop bine definit: sunt mijloace pe care oamenii de ştiinţă le folosesc în diverse domenii ale cercetării, precum analiza genomului uman sau a evoluţiei bolilor incurabile, studiul teoriei Big-Bang, studii de biofizică, energie nucleară, ale cosmosului şi multe altele.

    Însă puţini ştiu probabil că supercomputerele momentului nu ar fi ajuns atât de performante fără aportul produselor destinate consumatorului de rând, cele pe care le găsim în laptopurile sau PC-urile personale.

    IN CADRUL UNUI MIC INTERVIU REALIZAT CU CEVA TIMP ÎN URMĂ am discutat cu o seamă de reprezentanţi ai Nvidia, printre care şi Luciano Alibrandi, director of public relations EMEAI, depre Titan, actualmente cel mai puternic supercomputer din lume. Am aflat mai multe despre acesta, dar şi despre cum au ajuns supercomputerele în punctul în care sunt astăzi şi despre direcţiile în care vor merge în viitor.

    Dacă am fi vorbit de supercomputere acum 3-4 ani, am fi observat că arhitectura lor hardware se baza exclusiv pe procesoare (CPU – central processing unit). În prezent însă lucrurile stau puţin altfel, supercomputerele folosind combinaţii de CPU şi unităţi de procesare grafică, aşa numitele GPU. Aceasta deoarece majoritatea aplicaţiilor rulate pe un supercalculator au la bază simularea grafică, ce necesită realizarea unui număr extrem de mare de acţiuni în paralel.

    Tocmai de aceea, supercalculatoarele precum Titan, dar şi altele, lansate în ultimii ani, folosesc o astfel de arhitectură mixtă, în care CPU-urile sunt folosite pentru controlul şi organizarea sarcinilor, însă mare parte din procesarea pură are loc la nivelul procesoarelor grafice. Iar sporul de performanţă oferit de această nouă abordare este imens.

    Desigur, supercomputerele actuale nu se bazează exclusiv pe acceleratoare Nvidia, existând şi o serie de modele ce folosesc GPU-uri dezvoltate de cei de la AMD.

    TRANZIŢIA ÎNTRE CELE DOUĂ ABORDĂRI NU A FOST ÎNSĂ DELOC SIMPLĂ, deoarece a necesitat şi transformarea programelor concepute pentru execuţia secvenţială, serială la nivel de CPU, în programe executate în paralel. Cei de la Nvidia au încercat să vină în ajutorul programatorilor, obligaţi să îşi schimbe fundamental modul în care concepeau programele, dezvoltând limbajul CUDA, destinat tocmai programării acceleratoarelor grafice. În plus, au învestit foarte mult în educaţie la nivel mondial, creând aşa-numitele CUDA Research Centers, menite să sprijine atât programatorii, cât şi cercetătorii.

    În România nu există momentan un astfel de centru, cele mai apropiate fiind în Polonia şi în spaţiul fostei Iugoslavii, însă ştim că în cadrul anumitor universităţi din ţară studenţii învaţă CUDA.
    Cert este că programarea paralelă pare a fi un domeniu de viitor, un domeniu în care există încă o mare cerere de specialişti la nivel internaţional.



    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Prinţesa Cristina, fiica regelui Spaniei, audiată de un magistrat pentru trafic de influenţă – surse

     Prinţesa Cristina va fi audiată pentru presupusa infracţiune de “trafic de influenţă”, precizează sursa citată.

    Ginerele regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, este cercetat într-un caz de corupţie. Căsătorit din 1997 cu prinţesa Cristina, fiica cea mică a regelui Juan Carlos şi a reginei Sofia, Inaki Urdangarin, în vârstă de 44 de ani, este suspectat că a deturnat fonduri publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRAT: Audienţa printului a scăzut cu circa 25%. Bugetele de publicitate au scăzut cu 80-85%, din 2008

     Arina Ureche, directorul general al BRAT, a declarat în cadrul evenimentului că Ziua Cercetării Media va fi o conferinţă anuală. “Am început cu printul pentru că printul are cea mai mare nevoie de o discuţie, dar această conferinţă va continua anul viitor”, a spus Arina Ureche, precizând că, anul acesta, BRAT împlineşte 15 ani de la înfiinţare, în timp ce Studiul Naţional de Audienţă (SNA FOCUS) împlineşte 12 ani de la lansare. “Suntem mândri că am reuşit atâţia ani să stăm în zona de cercetare media”, a spus Ureche.

    În acest context, Silviu Ispas, preşedintele BRAT, a spus că organizatorii Zilei Cercetării Media au simţit nevoia să lămurească “ce face cercetarea media pentru piaţă, pentru clienţi şi pentru furnizori”. El a mai spus că, la nivel global, printul se află într-o situaţie delicată, iar în România publicaţiile tipărite se află într-o situaţie foarte complicată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureşti ca hub regional pentru urbanism

    Fondat ca organizaţie non-guvernamentală în 2012 de specialişti români de renume internaţional, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, Centrul de Excelenţă în Urbanism urmăreşte realizarea unor proiecte de anvergură în cooperare cu universităţi, centre de cercetare şi specialişti de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii.

    Rezultatele studiilor si cercetarilor de specialitate vor fi publicate intr-o serie de volume de cercetare aplicata, precum si intr-o revista de urbanism a centrului.
    Programul postuniversitar international de Studii Avansate in Urbanism si Dezvoltare Imobiliara (ASURED), primul program educational al Centrului, pune la dispozitia tinerilor profesionisti romani si straini din regiune experienta unui corp didactic international, format din profesori de prestigiu din SUA, Spania, Austria, Olanda, Bulgaria si Romania, precum si posibilitatea de a participa in proiecte si schimburi de experienta internationale.

    Programul ASURED se afla in pragul acreditarii RICS (The Royal Institution of Chartered Surveyors) si este in dezvoltat in parteneriat cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” si RICS Romania. RICS a fost  infiintata in anul 1868 in UK si este cea mai prestigioasa organizatie internationala activand in domeniul proprietatii si spatiului construit, acordand cea mai importanta calificare profesionala in domeniu, recunoscuta la nivel global (MRICS/FRICS). Programul se va desfasura pe o perioada de doi ani si inglobeaza 96 de credite si peste 2000 de ore de studiu.

    Cele trei axe ale Centrului de Excelenta in Urbanism (educatie – cercetare – publicatii) lucreaza in sinergie, sprijinindu-se una pe cealalta. Astfel, cooperarea cu cadrele didactice din Europa a condus la includerea Centrului de Excelenta in Urbanism “Ion Mincu” intr-un consortiu european de universitati si centre de cercetare ce urmaresc realizarea de proiecte de dezvoltare urbana si culturala, cooperare si integrare regionala. 
     

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a devenit al cincilea exportator mondial de armament

     Este pentru prima dată, din 1950, când Marea Britanie nu se mai ocupă unul dintre primele cinci locuri la nivel mondial, potrivit acestui Institut.

    Exporturile chineze de armament au crescut cu 162% în perioada 2008-2012, în comparaţie cu precedenţii cinci ani, 55% dintre aceste exporturi mergând în Pakistan.

    “Ascensiunea Chinei a fost cauzată, în principal, de achiziţii importante de armament în Pakistan”, a declarat, citat într-un comunicat, Paul Holtom, directorul pentru Cercetare din cadrul SIPRI.

    “Un anumit număr de contracte recente relevă că China devine un furnizor semnificativ pentru un număr în creştere de state importante”, afirmă acest expert.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: Reindustrializez patria! Cine mai vine alături?

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.


    Dupa-amiaza a fost mai dificil pentru omul de executie din mine. Asta pentru ca, participand la discutiile prilejuite de lansarea raportului SAR (ca de obicei exceptional), am asistat la o dezbatere stufoasa de analiza macroeconomica si politica fiscal-monetara, dificil de inteles pentru nespecialisti si rupta de realitatea concreta a problemelor omului de operatiuni – au participat la ea intre politicieni, analisti si consultanti de ieri si de azi care ne convingeau ca obiectivul comun este sa facem ca sa fie bine ca sa nu fie rau.

    Nu eram pregatit, venind din linia frontului reindustrializarii, sa asist la inca o discutie politizata despre reforme strcuturale, deficite macro, imprumuturi de pe pietele valutare internationale, despre daca sunt bune sau nu acordul cu FMI sau regionalizarea sau aderarea la zona Euro.

    Breaking news este ca nu se mai gaseste personal calificat pentru operatiuni industriale – dezindustrializarea Romaniei a dus la disparitia interesului dezvoltarii oamenilor pentru astfel de activitati. Dar avem o discutie supramediatizata despre clasa 0 sau clasa 1.

    Realitatea dureroasa este industria chimica este profund vulnerabilizata prin inchiderea combinatelor chimice de stat – exista furnizori comuni care risca sa intre sau au intrat deja in insolventa, gasirea altora va costa mai mult. Dar discutam la televizor despre cum industria chimica din Romania va deveni ceva mai ceva.

    Tragedia multor operatiuni este ca asteapta peste un an pentru a primi o bursa modesta de 2-3 milioane de Euro din fonduri europene pe axa POS-CCE – proiectele stagneaza astfel iar fructul activitatilor de R&D de exemplu va aparea doar peste 3-4 ani, adica foarte tarziu. Dar inca avem dilema daca atragem 40 sau 46 de miliarde de Euro.

    Adevarul teribil este ca multe sectoare sunt de 3 ani intr-un blocaj financiar-fiscal tot mai greu de administrat. Banii pe bunurile si serviciile contractate se incaseaza uneori la peste un an si simultan apar taxe noi care obliga la amanarea de proiecte industriale. Dar aflam ca emisiunile de bond-uri de pe pietele internationale sunt un mare succes.

    Informatia frustranta este ca in fiecare zi Romania transpune in legislatie mult prea repede directive europene care inca sunt in faza de discutii cu industria din tarile din vest (sau de exemplu, pe care Polonia pur si simplu le respinge) si fara sa realizeze ca fara o rationalizare corecta a termenelor sau chiar a prevederilor din regulamente ne decompetitivizam industria. Dar angajatii ministerelor sustin ca trebuie sa ne respectam obligatiile fata de parteneri, desi suntem in zeci de proceduri de infringement tocmai pentru nu o facem.

    Suferinta exportatorilor este ca mediul diplomatic asista prea putin expansiunea economiei in straintate, mai ales in tarile emergente, in vreme ce ambasadele din Bucuresti au prioritate zero stabilirea de contacte comerciale. Dar, din ce vedem in fiecare zi, nu ducem lipsa de dezbateri de diplomatia politica.

    Imi doresc sincer ca politicienii, oficialii si consultantii sa revina mai aproape de economia reala si sa fie conectati cu problemele concrete cum ar fi cele de mai sus ale noastre, celor din operatiuni. Fara indoiala ca pe termen mediu sunt importante temele strategice cum ar fi finantarea deficitelor, politicile publice si prioritatile sectoriale. Dar pentru cel care astazi, pune umarul sa reindustrializeze patria sunt mai importante masurile tactice debirocratizante si deciziile politice mai curajoase.

  • Capitalistul săptămânii: Charles Henry Dow

    Dow s-a mutat apoi în Rhode Island, unde a lucrat timp de doi ani ca editor de noapte pentru publicaţia Providence Star, iar mai târziu s-a alăturat reporterilor de la Providence Journal, unde a început să scrie poveşti despre afaceri. S-a specializat în articole de istorie regională şi a fost recunoscut chiar din timpul vieţii prin scrierile în care explica dezvoltarea de diferite industrii şi perspectivele de viitor ale acestora.

    Redactorul-şef al publicaţiei la care lucra a fost atât de impresionat de cercetarea lui amănunţită, încât l-a trimis cu un grup de bancheri în Leadville, Colorado, pentru a scrie despre industria mineritului de argint. A câştigat încrederea finanţatorilor, iar în urma călătoriei, Dow a scris nouă articole. El a aflat astfel de ce fel de informaţii aveau nevoie investitorii de pe Wall Street pentru a face bani.

    Oamenii de afaceri păreau să-l placă şi să aibă încredere în el. În 1880 s-a mutat la New York, realizând că este locul ideal pentru afaceri şi ştiri despre business. S-a angajat la Kiernan Wall Street Financial News Bureau, publicaţie care scria ştiri financiare pentru bănci şi brokeri. A început propria lui agenţie, Dow, Jones & Company, în subsolul unui magazin de bomboane şi a început să facă un rezumat financiar al fiecărei zile pe care îl trimitea clienţilor. Acesta includea indicele de acţiuni Dow Jones.

    Primul număr al Wall Street Journal a apărut în 8 iulie 1889. Dow urmărea acţiunile a 12 companii, adăugând creşterea preţurilor acestora, precum şi o medie făcută de el. Prima astfel de medie a apărut în Wall Street Journal pe 26 mai 1896. Indicele industrial a devenit un indicator al activităţii important pentru piaţa de capital.

  • Cum se aplică formula americană în laboratoarele româneşti

    MONICA ENE-PIETROŞANU a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1995 şi Facultatea de Matematică în 1996 – “era vremea când puteai să faci două facultăţi” – şi ulterior a rămas să profeseze în facultate ca asistent în cadrul catedrei de calculatoare timp de mai bine de doi ani. A dat curs unei propuneri venite din partea Microsoft şi a decis să plece în Statele Unite ale Americii timp de opt ani în grupul de dezvoltare de produse Windows. La nici 30 de ani, Monica Ene-Pietroşanu lucra în departamentul de cercetare şi dezvoltare al americanilor, dar spune că trecerea nu a fost bruscă, mai ales că “făceam parte din generaţia care alegea să plece din România”. Îşi aminteşte şi astăzi de concurenţa uriaşă pentru a prinde jobul vieţii, însă mărturiseşte că a avantajat-o studiul la ambele facultăţi, dar şi faptul că se specializase pe zona de securitate IT şi criptografie. Aşa a ajuns în Redmond unde a lucrat ani buni la partea de securitate din infrastructura sistemului de operare Windows. “Toate cursurile, chiar şi cele care nu mi-au plăcut deloc, mi-au folosit. Nu e un mit că avem un sistem educaţional bun”, spune astăzi managerul.

    Cei trei ani pe care voia să îi petreacă iniţial peste ocean s-au transformat în opt, iar “în loc de doi ne-am întors patru, cu doi băieţei. A fost un proiect de familie”, spune Monica Ene-Pietroşanu. Povesteşte că s-a simţit ca acasă în Seattle, Washington, loc mereu verde, la fel ca oraşul său de origine, Sinaia. Era sfârşit de 2005 când s-a întors în România – “am găsit ţara schimbată în mod pozitiv” – tot la Microsoft, mai întâi drept consultant, iar apoi ca site manager pentru centrul de suport tehnic global – “pe care l-am crescut chiar eu de la început până la peste 200 de angajaţi, cât aveam anul trecut”. O numeşte o experienţă antreprenorială care îi foloseşte şi în mandatul actual în prezent la Intel. “Faptul că Intel a venit cu un centru de R&D în România a fost pentru mine o posibilitate de a valorifica şi experienţa din cercetare de peste ocean şi cea antreprenorială din centrul Microsoft din ultimii cinci ani”, spune managerul. Îi lipseau ramurile de dezvoltare şi creaţie şi a acceptat noua provocare în vara anului trecut. “Ce m-a surprins în mod plăcut e faptul că, revenind din Statele Unite şi auzind toate poveştile despre scăderea nivelului educaţional din România, am văzut că nivelul este foarte ridicat, iar cine vrea să facă cu adevărat carte face.” Centrul Intel a fost inaugurat oficial în luna februarie. De ce a ales Intel să pună pe harta companiei România?

    Monica Ene-Pietroşanu admite că primul argument se leagă de bazinul de talente pe care îl produc universităţile româneşti, dar şi deschiderea universităţilor de a lucra cu Intel, pentru că “mediul academic a vrut mereu să se conecteze cu cel privat, iar Intel e un brand puternic”. A acceptat misiunea de a forma o echipă care să aducă inovaţie şi să creeze produse revoluţionare pentru grupul american. Centrul din cartierul Pipera este singurul construit de la zero în Europa de divizia de software şi servicii a Intel, deci care nu a rezultat ca urmare a unei achiziţii. Tranzacţiile au venit după deschiderea centrului şi nu înainte – firma Telmap cu birouri în Israel şi România, cu circa 100 de angajaţi în Bucureşti, dar şi compania Wind River, achiziţionată de Intel la nivel mondial, cu un centru de cercetare de 200 de oameni la Galaţi – dat fiind faptul că oficialii Intel voiau să-şi sporească prezenţa în Europa şi au dorit un loc apropiat de universităţi şi clienţi. Perla coroanei, compania McAfee, a fost achiziţionată de Intel în 2011, cea mai mare tranzacţie a companiei – circa opt miliarde de dolari – care a asigurat o mai bună coordonare între componentele hardware şi software la capitolul securitate, scopul fiind extinderea gamei de soluţii pe care compania o poate oferi clienţilor. În percepţia publicului, gigantul Intel e cunoscut mai ales pentru produsele hardware dezvoltate, însă compania urmăreşte o dezvoltare tot mai pronunţată şi în zona software. Investiţia Intel în software a început în 2004, dar achiziţiile au început de peste un deceniu. În Europa, Intel încă e percepută drept o companie lider în piaţa de hardware. Drumul de la microprocesoare la soluţii de computing e însă tot mai clar.

  • România vrea să aloce cheltuielilor pentru cercetare de 2% din PIB până în 2020

    “Strategia Europa 2020 prevede obiective pretenţioase pentru domeniul cercetări şi dezvoltării. România vrea să atingă 2% din PIB la cheltuieli pentru cercetare până în 2020. Acum suntem departe de acel nivel, anul trecut am avut 0,48% din PIB”, a afirmat Dobrescu la o conferinţă a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

    El a arătat că România stă foarte prost la mai multe capitole comparativ cu statele europene, precum performanţele care vizează competitivitatea, politica industrială, strategia pentru sănătate, precum şi performanţele în domeniul inovării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro