Tag: bucuresti

  • Cora a deschis primul hipermarket din Ploieşti, după o investiţie de 6,1 milioane euro

     Magazinul are o suprafaţă de 6.700 mp şi este situat în centrul comercial AFI Palace.

    Potrivit directorului general al cora România, Philippe Lejeune, magazinul din Ploieşti are aproape 400 de angajaţi.

    Anul acesta, Cora a mai inaugurat un centru comercial la Constanţa, care cuprinde o galerie comercială şi un hipermarket, în urma unei investiţii de 58 milioane euro. În plus, reţeaua deţine patru hipermarketuri în Bucureşti (Alexandriei, Pantelimon, Lujerului şi Sun Plaza) şi şase la Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin, Constanţa şi Bacău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circulaţie feroviară închisă între Timişu de Sus şi Predeal, şase trenuri sunt blocate pe traseu

     Astfel, trenul R 3002 care circulă pe ruta Braşov – Bucureşti Nord staţionează în gara Dârste, IR 1745 Bucureşti Nord – Cluj Napoca şi IR 1637 Bucureşti Nord – Braşov sunt oprite în gara Predeal, IR 1644 Salva – Bucureşti Nord şi IR 1648 Bistriţa Nord – Bucureşti Nord staţionează în gara Braşov.

    De asemenea, trenul IR 1642 care circulă pe ruta Baia Mare – Bucureşti Nord staţionează în linie curentă între Timişul de Sus şi Predeal, pe firul II, a precizat Compania Naţională de Căi Ferate “CFR”, într-un comunicat de presă.

    Echipele feroviare sunt la faţa locului, cu drezine pantograf, şi intervin pentru tăierea copacilor căzuţi şi remedierea defecţiunilor produse la firul de contact în urma prăbuşirii copacilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Proprietarii au scăzut preţurile locuinţelor din Bucureşti cu până la 4%, în septembrie

     “După o vară plină de incertitudini care au planat în jurul programului guvernamental «Prima Casă», în luna septembrie 2013 preţurile apartamentelor din Bucureşti au scăzut cu până la 4% faţă de acelaşi interval din 2012, pe fondul unei oferte mai mari cu peste 15% faţă de anul trecut”, potrivit raportului de monitorizare imobiliară realizat de portalul imobiliar AnunturiParticulari.ro.

    Reprezentanţii portalului menţionează că în vara acestui an mulţi români au fost nevoiţi să amâne decizia de achiziţie a unei locuinţe deoarece situţia privind continuarea programului “Prima Casa” era incertă.

    “După ce s-a clarificat că programul va continua, atât proprietarii, cât şi clienţii au fost nevoiţi să se adapteze noilor condiţii. Costurile mai mari pentru creditul prin program a determinat persoanele care voiau să cumpere locuinţe, să caute apartamente mai ieftine, iar proprietarii s-au văzut nevoiţi să mai lase din preţ”, se menţionează într-un comunicat.3

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GDF SUEZ Energy Romania, Fundatia GDF SUEZ si Habitat for Humanity Romania reabiliteaza 12 case sociale

    SOS Satele Copiilor detine un ansamblu de locuinte sociale in Bucuresti in cadrul caruia ofera servicii de ingrijire de tip familial (Sate SOS). In cadrul satului sunt 12 locuinte familiale active, fiecare gazduind o familie sociala.

    Parteneriatul consta in dezvoltarea unui program de imbunatatire a eficientei energetice pentru casele sociale din cadrul SOS Satele Copiilor, cladiri ce se afla intr-o stare avansata de degradare. Proiectul se va derula pe o perioada de doi ani (2013-2014) si implica o contributie financiara din partea GDF SUEZ Energy Romania si a Fundatiei GDF SUEZ de 300.000 de euro.

    Programul raspunde nevoii crescute de imbunatatire a conditiilor de locuit si de invatare pentru cei 134 de beneficiari: copiii din cadrul SOS Satele Copiilor, parintii sociali si asistentii sociali care isi desfasoara activitatea in acest centru.

    Prin intermediul acestui program, in urma analizei nevoilor, vor fi realizate urmatoarele tipuri de lucrari pentru cele 12 case sociale: inlocuireainvelitorii de acoperis, izolatia termica a acoperisului si a mansardei/podului, montarea de sisteme de contorizare individuala pentru fiecare casa familiala, inlocuirea ferestrelor si a usilor vechi, izolatia exterioara a caselor, inlocuirea centralelor existente.

    Pe langa componenta de reabilitare, programul include si o campanie educationala menita sa schimbe obiceiurile angajatilor si ale copiilor din cadrul satului in ceea ce priveste consumul de energie si necesitatea economiei de energiei pentru reducerea costurilor cu incalzirea.
     

  • Aproape 9.000 de poliţişti, pregătiţi să intervină în zonele aflate sub cod galben şi portocaliu

     “În conformitate cu dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române, efectivele de ordine publică şi poliţie rutieră din cele 21 judeţe şi municipiul Bucureşti aflate sub atenţionarea de cod galben şi portocaliu au fost alertate, fiind în măsură să intervină în orice moment, în funcţie de evoluţia situaţiei meteo”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit sursei citate, din cei 8.969 de poliţişti mobilizaţi, 6.986 sunt de la ordine publică şi 1.248 din structurilor de poliţie rutieră.

    Aceştia vor ţine legătura permanent cu personalul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, iar atunci când situaţia o va impune, vor fi închise temporar sectoarele de drum afectate de ploi sau căderi de arbori. Totodată, Centrul Infotrafic al IGPR va informa permanent despre situaţiile produse în trafic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spitalele, şcolile şi grădiniţele din Capitală pot solicita reluarea alimentării cu energie termică

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti furnizează de luni energie termică pentru încălzirea şcolilor, grădiniţelor şi spitalelor, dacă acestea formulează o cerere în acest sens, au precizat reprezentanţii RADET, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stroe: Poliţia poate închide drumuri. Trebuie curăţate canale pentru a nu avea Veneţia în Bucureşti

     El a precizat că, deocamadată, un singur drum a fost blocat, în Făgăraş, şi că 9.000 de poliţişti sunt pregătiţi să intervină, dintre care 7.000 de ordine publică şi 2.000 de la poliţia rutieră.

    Ministrul a arătat totodată că este important să fie eliberate şi gurile de canal din Capitală, astfel încât “să nu avem Veneţia în Bucureşti”.

    Capitala şi judeţele Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Tulcea şi Constanţa se vor afla, în intervalul luni, ora 21.00 – miercuri, ora 2.00, sub cod portocaliu de ploi, fiind aşteptate precipitaţii de până la 80 de litri pe metru pătrat, potrivit unei avertizări emise de ANM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile ar putea declara COD PORTOCALIU de inundaţii

     Ea a precizat că probleme mai mici pot apărea şi în judeţele Teleorman şi Călăraşi.

    “De dimineaţă am făcut o primă evaluare şi s-au confirmat debitele şi valorile estimate de către Administraţia de Meteorologie. Vom avea în perioada următoare o intensificare a fenomenelor, cod portocaliu meteorologic, deocamdată se analizează dacă se va emite şi cod portocaliu în domeniul hidrologiei. Din spusele specialiştilor, putem avea probleme prin cumularea cantităţilor de precipitaţii în Bucureşti, Constanţa şi Tulcea, unde se vor activa acele pâraie care sunt nepermanente”, a spus ministrul, la comandamentul pentru situaţii de urgenţă reunit la Guven.

    Varga a asigurat însă că există capacitatea de a prelua debitele sulimentare în baraje.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Gitenstein: Soluţia pentru România este dezvoltarea pieţei de capital, nu creşterea impozitelor

     La începutul intervenţiei sale, fostul diplomat şi-a amintit de cei “peste trei ani minunaţi” petrecuţi în România şi a mărturisit că este în continuare optimist în legătură cu viitorul acestei ţări, deşi simte aceeaşi frustrare, de pe vremea când era la Bucureşti în calitate oficială.

    “Când am venit aici, în august 2009, România tocmai avusese cea mai mare creştere economică din Europa, în jur de 7%, pentru ca apoi să înregistreze o recesiune la fel de mare. Această recesiunea a dus şi la dispariţia multor investiţii, astfel că situaţia a fost dramatică. (…) În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continua să vorbesc”, a declarat Mark Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro