BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Italia va include începând din acest an prostituţia şi vânzările de droguri în calcularea PIB

     Decizia ar ajuta în sfârşit Italia să înregistreze o creştere a PIB, după mulţi ani de stagnare economică, şi ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a ţintelor de deficit bugetar, citat de Bloomberg.

    Drogurile, prostituţia şi contrabanda vor fi prezente în PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii următori vor fi ajustate astfel încât să reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistică. Schimbarea este introdusă pentru a respecta regulile Uniunii Europene.

    Noua metodologie va include în PIB şi activităţile de cercetare şi dezvoltare, care până în prezent erau excluse, fiind catalogate drept costuri intermediare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta l-a asigurat pe Biden că România va aloca 2% din PIB la cheltuieli de apărare “până în 2016”

     “Am discutat cu vicepreşedintele Biden hotărârea Guvernului de a-şi asuma toate implicaţiile poziţiei noastre. Securitate nu poate fi obţinută niciodată gratis şi investiţiile pe care Guvernul le-a mărit şi le va mări în continuare privind sistemul de apărare – şi există un acord şi un consens politic pentru ca, într-o perioadă scurtă, până în 2016, România să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare”, a spus Ponta.

    Anterior, la Cotroceni, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că încurajează România să continue eforturile pentru a creşte bugetul apărării la 2% din PIB, aşa cum le-a suplimentat anul acesta, arătând că acest lucru este un pas înainte.

    Vineri, preşedintele Traian Băsescu a declarat că angajamentul Guvernului de creştere a alocărilor bugetare pentru MApN este un semn bun, dar poate că mai trebuie discutată “cadenţa”, pentru că “evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • Primele victorii ale economiei de război

    Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

    După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

    Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

    Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.

  • Se caută un proiect de ţară

    Şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, crede în schimb că proiectul este “prea mic” ca să fie un proiect de ţară şi că ar trebui ca obiectivul naţional să fie ca România să devină a şaptea forţă economică din UE (proiectul pe care îl vehiculase el pe când era prim-ministru). Tăriceanu neglijează însă că aderarea la zona euro nu doar că nu e un proiect mic, ci implică eforturi uriaşe de convergenţă reală cu zona euro, fără a pierde în acelaşi timp convergenţa nominală, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea Tăriceanu, când “duduiala” economiei care creştea cu peste 7% s-a realizat pe seama unui deficit structural de peste 8% şi a unui deficit de cont curent de aproape 14%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • Bani pentru lupta cu sărăcia

    În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru protecţia socială în Europa de Est şi Asia Centrală au crescut în medie cu 15% pe an, ajungând de la o medie de 0,9% din PIB în 2000 la 1,3% din PIB în 2005 şi cca 2% din PIB în 2010.

    În perioada 2005-2012, România a redus inegalitatea socială cu 14%, urmată ca performanţă de Belarus, Polonia, Serbia şi Muntenegru (conform calculelor BM, inegalitatea socială este în medie cu 3% mai mare în absenţa unor programe de protecţie socială).

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

     Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Germaniei a crescut cu 0,8% în primul trimestru, în timp ce Franţa a stagnat

     Dacă acest trend se menţine, ar putea crea dificultăţi Băncii Centrale Europene la stabilirea unei dobânzi care să fie adecvată ambelor economii, în timp ce rezultatul mai slab al Franţei va spori şi mai mult presiune asupra preşedintelui François Hollande, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    După ce a majorat puternic taxele în primele 18 luni în funcţia de preşedinte, Hollande şi-a schimbat abordarea în ianuarie şi a promis reducerea cheltuielilor statului şi taxe mai mici pentru companii, astfel încât acestea să poată investi şi angaja.

    Biroul de statistică al Germaniei a informat, joi, că Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu 0,8% în primul trimestru din acest an, raportat la ultimele trei luni din 2013. Creşterea este cea mai rapidă începând cu primul trimestru din 2011 şi dublă faţă de rata din ultimul trimestru al anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia a crescut în trimestrul I cu 0,1% peste trimestrul anterior şi cu 3,8% faţă de primul trimestru din 2013

    “Conform primelor estimări, produsul intern brut în trimestrul I 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier”, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Datele reprezintă “estimările semnal” ale Statisticii, care oferă o imagine operativă şi consistentă a evoluţiei economiei. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru primul trimestru va fi anunţată la 6 iunie.

    Premierul Victor Ponta anunţa la sfârşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%.

    Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, peste nivelul anului trecut, de 3,5%.

    Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

    Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit uşor prognoza privind creşterea economică a României pentru acest an şi pentru anul viitor, anticipând că economia va încetini după un an agricol bun în 2013, dar va menţine o rată solidă de creştere datorită unei reveniri a cererii interne şi a investiţiilor.

    Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 12-18 mai

    12.05
    Consiliul pentru Afaceri Externe al UE (Bruxelles)

    13.05
    INSSE publică datele privind cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie în T1

    13.05
    CE lansează un nou cadru de susţinere a IMM în ţările partenere în curs de dezvoltare

    13.05
    Cântece de sărbătoare cu Grigore Leşe (Ateneul Român, Bucureşti)

    14.05
    Eurostat anunţă datele privind producţia industrială în UE şi zona euro pentru martie

    14.05
    Forumul european pentru sănătate e-Health (Atena)

    15.05
    INSSE publică estimarea-semnal privind evoluţia PIB în T1

    16.05
    Eurostat anunţă bilanţul comerţului exterior al UE şi al zonei euro în martie

    17.05
    Noaptea Muzeelor din România 2014

    până la 24.05
    Festivalul internaţional EUROPAfest – concerte jazz, blues, pop, clasic (Bucureşti, Sibiu)