BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Cornelia Coman, ING Asigurari de Viata: Economisirea trebuie stimulata

    “Daca vorbim de asigurari de viata in Romania si vedem rezultatul la 6 luni, putem vedea o scadere a primelor brute subscrise. Pana la sfarsitul anului aceasta, scaderea va fi recuperata astfel incat vom termina anul 2009 cu un volum de prime brute subscrise la nivelul anului 2008. La pensiile facultative pe primele 6 luni e o crestere de 2%, adica aproximativ 12% crestere a numarului de participanti”.
    Coman crede ca per ansamblu se poate vorbi de o crestere moderata.
    “Atat asigurarile de viata cat si pensiile facultative servesc unei nevoi de economisire pe termen lung. Economisirea trebuie stimulata, iar autoritatile trebuie sa introduca facilitati fiscale pentru piata asigurarilor de viata, iar pentru pensiile private deductibilitate totala. O a doua masura ar fi sa schimbam mentalitatea romanilor printr-o educatie financiara a lor. ”

     

  • Aviva Pensii are un nou director general

    “Industria pensiilor private din Romania traverseaza o perioada extrem de interesanta pe masura ce se dezvolta noi reglementari intr-un mediu investitional provocator”, a declarat Phil Jones. Reprezentantii companiei au adaugat ca mutarea face parte dintr-o strategie de adaptare la climatul economic dificil, prin schimbari la nivel de management in toate cele trei companii, astfel incat persoanele cheie sa se concentreze pe o singura functie.

    Cu o experienta de peste 15 ani in domeniul financiar, Phil Jones si-a inceput cariera in industria IT, inainte de a se dedica sectorului financiar. In 1990 a devenit Director Financiar al companiei GI si dupa 8 ani a intrat in consultanta financiara, pentru ca in 2001 sa inceapa colaborarea cu Aviva, punand bazele business-ului in India. In august 2007 s-a alaturat companiei Aviva Romania in functia de consultant financiar si la scurt timp a devenit director financiar al companiei.

  • Eureko preia KD Pensii

    Eureko va fi administratorul celor doua fonduri administrate, iar fuziunea acestora va fi supusa aprobarii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). In cazul In care Comisia va aproba aceasta fuziune, KD va deveni al doilea fond ce va fuziona cu Eureko, dupa Bancpost. In cursul saptamânii trecute, CSSPP a oferit aprobarea preliminara privind fuziunea dintre Eureko si Bancpost. KD Fond de Pensii are 6.823 de participanti, iar valoarea activelor nete se ridica la 1,4 millioane de lei.

    Eureko Fond de Pensii are, in momentul de fata, 250.969 de participanti activi, iar valoarea activelor nete este de 51 milioane de lei. In prezent, Eureko este compania aflata pe locul 6 pe piata pensiilor private, atât in ceea ce priveste numarul de participanti platitori, cât si din cea a activelor nete. Fuziunea sa cu Bancpost si KD va aduce compania pe locul 5 din punctul de vedere al numarului de participanti activi si ii va consolida pozitia din perspectiva activelor nete.

    Participantii KD Fond de Pensii vor beneficia de deducerea comisionului de administrare a activelor acordat de Eureko pâna la 31 Decembrie 2009. In acelasi timp, participantii vor avea acces la aceleasi servicii oferite participantilor Eureko Fond de Pensii: un portal web si un portal de voce cu ajutorul carora acestia isi pot verifica in orice moment valoarea contului prin intermediul internetului sau al telefonului. Toti participantii fondului fuzionat vor beneficia de un portofoliu de proprietati extins, de avantaje in administrarea fondurilor si de o sinergie a costurilor.

  • Cresteri nesemnificative pe Pilonul II si III de pensii

    In luna ianuarie 2009, in Pilonul II erau 4,1 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem, din totalul de 4,5 de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Numarul participantilor a crescut cu 1,7% fata de luna anterioara, cu 28,33% fata de luna mai 2008 si reprezinta 85,57% din efectivul total al salariatilor din Romania.

     

    Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost la sfarsitul lunii ianuarie de circa 222 de milioane euro, cu 14,15% mai mare fata de luna decembrie 2008.

     

    Pe Pilonul III, la finalul lunii ianuarie 2009, 154.930 de participanti contribuiau la cele noua fonduri de pensii administrate de sapte administratori, in crestere cu 2,7% fata de decembrie 2008 si de 2,6 ori mai mult fata de ianuarie 2008.

     

    Activele nete au inregistrat o crestere constanta in prima luna a anului 2009, ajungand la. 21,6 milioane de euro, cu 9,t5% fin crestere fata de luna decembrie 2008.

     

    La sfarsitul lunii ianuarie 2009, ponderea cea mai mare in structura portofoliului investitional al fondurilor de pensii facultative era detinuta de titlurile de stat si depozitele bancare.
     

  • Al noualea fond de pensii facultative

     Astfel, numarul fondurilor de pensii facultative s-a ridicat la noua, aflat in gestiunea a sapte administratori.

    •ING Clasic şi ING Optim administrate de ING asigurări de viaţă;
    •AZT Moderato şi AZT Vivace administrate de Allianz – Ţiriac pensii private societate de administrare a unui fond de pensii administrat privat şi a fondurilor de pensii facultative;
    •Pensia Mea administrat de Aviva asigurări de viaţă;
    •BCR Prudent administrat de BCR asigurări de viaţă;
    •OTP Strateg administrat de OTP Garancia asigurări;
    •Raiffeisen Acumulare administrat de Raiffeisen Asset Management;
    •Concordia Moderat, administrat de Asirom-Concordia societate de administrare a fondurilor de pensii facultative.
     

  • 2008, anul pilonului III de pensii?

    Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.

    Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.

    "Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.

    Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.

    La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.

    Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).

    Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.

    "Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.

    "Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.

    Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.

    Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.

    Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.

    "Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.

    Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.

    Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.

    De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.

    "Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.

    In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.

    "Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.

    O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
    Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • Promotii la fondurile de pensii

    Pentru fondurile de pensii administrate privat, legea permite administratorilor sa perceapa patru comisioane, pentru care stabileste si cotele maxime permise. Comisionul de administrare initial poate urca pana la 2,5% din contributiile virate, in timp ce comisionul de administrare permanent este de 0,05% pe luna.

    Pentru acest al doilea comision AG2R a anuntat ca reduce nivelul la 0,045% pe luna, in timp ce Aviva nu il percepe deloc in 2008 iar Interamerican nu il percepe in 2008 si 2009. Al treilea comision este cel de audit, care se deduce din activul total al fondului la fiecare sfarsit de an – singurul fond care a anuntat pentru moment ca nu il transfera deloc participantilor fiind, acum, BT Aegon. Al patrulea comision important este cel de transfer – stabilit prin lege la maxim 5% din activul personal, daca participantul decide sa se mute la o alta companie in primii doi ani de la aderare.

    Cu aceeasi ocazie BT Aegon a anuntat si o majorare de capital, pana la 36,24 milioane de lei (peste 10 milioane de euro), care va fi urmata in ianuarie de o noua majorare, cu inca 3 milioane de euro.

  • GHID DE PENSII: Cel mai mic castig

    Pentru fondurile de pensii facultative, la care orice angajat poate participa in limita a 15% din venitul salarial lunar brut, legislatia prevede deja modul de calcul al randamentului minim garantat – altfel spus, al castigului minim pe care trebuie sa il asigure administratorii celor ce isi plaseaza banii in fondul lor.

    Modul de calcul al rentabilitatii minime este prevazut in legea 204/2006 care reglementeaza modul de functionare a pilonului III, lege disponibila pentru consultare pe pagina de internet a CSSPP (www.csspp.ro). In esenta, aceasta prevede ca randamentul minim pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori se stabileste ca fiind minima dintre doua valori. Primul dintre aceste repere este reprezentat de jumatate din randamentul mediu al tuturor fondurilor, calculat pe ultimii doi ani. Al doilea reper este rata medie de rentabilitate ponderata (cu valoarea activelor pentru fiecare fond in parte) a tuturor fondurilor in aceeasi perioada minus patru puncte procentuale. Altfel spus, daca toate fondurile din piata au pe o perioada de 24 de luni un castig mediu de 10% pe an, atunci randamentul minim garantat va fi stabilit ca minimul dintre jumatate din valoarea respectiva (5%, mai precis) si randamentul mediu minus 4% (adica 6%). In aceste conditii, castigul pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori este de 5% (minima dintre cele doua valori).

    Companiile de pensii ce au colectat contributii de la participanti pe o perioada de minim doi ani au obligatia de a calcula (in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru) rata de rentabilitate a fiecarui fond pe care il administreaza. Aceste informatii sunt transmise, mai apoi, Comisiei de Pensii care, pe baza lor, calculeaza si publica o serie de statistici pentru intreaga piata de profil. Mai precis, este vorba despre rentabilitatea medie a tuturor fondurilor pentru ultimele 24 de luni, rentabilitatea fiecarui fond pentru aceeasi perioada si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor. Daca rata de castig a unui fond din pilonul III este mai mica decât cea minima a tuturor fondurilor in patru trimestre consecutive, CSSPP va retrage autorizatia administratorului in cauza.

    In prezent, pe piata pensiilor facultative opereaza doar cinci companii de profil, care administreaza in total sapte fonduri. ING Asigurari de Viata si Allianz Tiriac au cate doua fonduri in portofoliu, iar Aviva, BCR si OTP cate unul. Si Raiffeisen Asset Management este autorizat ca administrator, insa fondul sau nu a fost inca autorizat de catre CSSPP pentru a putea sa inceapa sa colecteze contributii. La finele lunii noiembrie, numarul de contributori la pensiile facultative era de peste 42.500, iar activele totale trecusera de 8,44 milioane de lei.

    La pensiile private obligatorii (pilonul II), modalitatea de calcul a acestui castig minim nu a fost inca stabilita, existand insa cerinta ca CSSPP sa publice in perioada imediat urmatoare o prevedere in acest sens. Astfel de prevederi referitoare la un castig minim pe care trebuie sa il asigure administratorii sunt o plasa de siguranta pentru participantii romani, care au certitudinea unui minim randament, chiar daca fondul pe care l-au ales nu merge stralucit. Exista insa si tari (precum Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Mexic, Rusia sau Turcia) in care legea nu impune managerilor de pensii sa asigure o astfel de garantie, potrivit unui studiu realizat de OECD in ianuarie 2007. Totusi, pe multe piete central- si est-europene, astfel de cerinte exista – iar randamentul minim pe care trebuie sa il garanteze administratorii este stabilit fie prin raportarea la performantele pietei, fie prin raportarea la un reper de randament pe termen lung (cum este, de exemplu, cel al titlurilor de stat pe termen lung).

    In Cehia, spre exemplu, desi legea nu impune un randament minim garantat, exista cerinta ca, daca intr-un singur an exista pierderi, acestea trebuie acoperite de Fondul de Garantare. In aceste conditii, participantii sunt totusi protejati de riscul de a avea „castiguri negative“ atata vreme cat compania respectiva nu devine insolvabila. In Polonia, mentioneaza acelasi studiu, pentru pilonul II exista prevederea unui randament minim garantat prin lege, calculat la fel ca in cazul pensiilor facultative in Romania. Calculul se realizeaza la fiecare sase luni, pe baza randamentelor obtinute de fonduri in ultimele 36 de luni. Pentru fondurile din pilonul III nu exista un randament minim impus. In Bulgaria, randamentul minim pe care trebuie sa il asigure administratorii pentru fondurile obligatorii nu poate fi mai mic decat minima dintre (1) randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani minus trei puncte procentuale si (2) 60% din randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani.

    Revenind la piata romaneasca, in conditiile in care fondurile facultative au inceput sa stranga contributii abia in primavara acestui an, iar randamentul minim se calculeaza pe baza informatiilor pentru ultimii doi ani, mai este inca drum lung pana la momentul in care vor aparea primele statistici. Probabil acela va fi si momentul cand, cu ochii la castigurile realizate de concurenta, participantii vor crea primul „val migrator“ de la un administrator la altul.

    Puncte cheie

     

  • Aproape 70% in plus la pensiile facultative

    Numarul de participanti al celor sapte fonduri active pe piata romaneasca a ajuns la 42.584 de persoane, lider la capitolul membri fiind Allianz Tiriac cu fondul AZT Vivace (11.442 participanti). La capitolul active clasamentul este insa condus de BCR Asigurari de Viata, al carui fond – BCR prudent – strange in portofoliu active de 3,57 milioane de lei, in crestere fata de saptamana precedenta cu peste 4.163%. La capitolul active, BCR Prudent depaseste, la 30 noiembrie, liderul de pana acum al clasamentului – fondul AZT Moderato administrat de Allianz Tiriac (care are in prezent in portofoliu de 1,95 milioane de lei.

    Cititi mai multe despre pensii in GHIDUL de PENSII al BUSINESS Magazin