BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Ajutor de la stat pentru tinerii care locuiesc cu chirie, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Programul “Prima Casă” merge foarte bine şi statul vrea să îl extindă. Mai mult, sunt şi propuneri pentru noi reguli care să-i avantajeze pe tineri. Am putea avea credite fără avans pentru anumite categorii, şi anume pentru familiile tinere, cu venituri mici. Propunerea vine de la vicepremierul României Vasile Dîncu şi este inclusă în Strategia pentru Locuinţe, aflată în aceste zile în dezbatere publică. Totodată, tinerii care locuiesc cu chirie ar putea primi ajutor de la stat. E vorba de vouchere care să-i ajute la plata chiriei.

    ”În absenţa unor locuinţe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuinţe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autorităţile administraţiei publice pot acorda subvenţii/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenţie trebuie să fie progresivă şi să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piaţă (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit şi 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc”, mai prevede documentul Guvernului.

    De asemenea, Strategia Naţională a Locuirii prevede şi diferenţierea TVA pe locuinţe.

    ”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.

  • Prima casă doar pentru cei cu venituri mici, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat vara trecută în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

    ‘Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

    ”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

  • Ajutor de la stat pentru tinerii care locuiesc cu chirie, o nouă propunere inclusă în Strategia pentru Locuinţe

    Programul “Prima Casă” merge foarte bine şi statul vrea să îl extindă. Mai mult, sunt şi propuneri pentru noi reguli care să-i avantajeze pe tineri. Am putea avea credite fără avans pentru anumite categorii, şi anume pentru familiile tinere, cu venituri mici. Propunerea vine de la vicepremierul României Vasile Dîncu şi este inclusă în Strategia pentru Locuinţe, aflată în aceste zile în dezbatere publică. Totodată, tinerii care locuiesc cu chirie ar putea primi ajutor de la stat. E vorba de vouchere care să-i ajute la plata chiriei.

    ”În absenţa unor locuinţe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuinţe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autorităţile administraţiei publice pot acorda subvenţii/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenţie trebuie să fie progresivă şi să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piaţă (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit şi 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc”, mai prevede documentul Guvernului.

    De asemenea, Strategia Naţională a Locuirii prevede şi diferenţierea TVA pe locuinţe.

    ”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.

  • Storia.ro anunţă Black Weekend-ul pentru imobiliare: reduceri de 400.000 de euro şi peste 100 de proprietăţi puse la vânzare

    Storia.ro, site-ul de imobiliare lansat de OLX, anunţă Storia Black Weekend, o campanie de trei zile cu reduceri de până la 25% la proprietăţi din toate regiunile ţării. Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, în perioada 18-20 noiembrie, pe pagina blackfriday.storia.ro cumpărătorii vor găsi peste 100 de oferte, cu reduceri cuprinse intre 5% si 25%.
     
    În cele trei zile de Black Friday, cumpărătorii interesaţi de achiziţia unei noi locuinţe pot vizualiza anunţuri de vânzare sau închiriere pentru apartamente, case sau chiar şi proprietăţi mai mari precum terenuri sau spaţii comerciale. În total, valoarea cumulată a reducerilor prezentate pe site cu ocazia weekend-ului de Black Friday este de aproximativ 400.000 euro, iar cel mai mare discount înregistrat pentru o proprietate se ridică la valoarea de 31.000 de euro.  
     
    ”Suntem încrezători că, deşi Storia.ro se află la prima ediţie, anunţurile pe care le aducem clienţilor din România de la proprietari, agenţii sau dezvoltatori sunt extrem de tentante. Black Friday este un fenomen, dar încercăm să privim dincolo de o sărbătoare a preţurilor mici şi să le oferim utilizatorilor noştri o oportunitate reală de a achiziţiona o casă la cele mai competitive preţuri din piaţă.” menţionează Sorin Bălan, head of imobiliare pe OLX şi Storia.ro.
     
    Pentru a beneficia de oferta afişată pe site-ul Storia.ro, doritorii trebuie să parcurgă câţiva paşi simpli: să îşi aleagă anunţul dorit, să contacteze agenţia imobiliară sau dezvoltatorul şi să solicite o vizită şi o discuţie mai detaliată asupra ofertei prezentate. Până pe 18 noiembrie, cumparatorii se pot înscrie pe blackfriday.storia.ro pentru a primi alerte prin e-mail şi SMS imediat ce începe campania. Ofertele vor fi publicate vineri, începând cu ora 9.00, şi vor putea fi accesate de clienţi până duminica, 20 noiembrie, la ora 24:00.
     
    Storia.ro este site-ul de anunţuri dedicat exclusiv segmentului imobiliar lansat de OLX în luna august a acestui an. În prezent, site-ul însumează peste 70.000 de oferte pentru locuinţe în imobile noi sau în blocuri deja construite, fiind folosit în mod activ de peste 650 de agentii imobiliare la nivel naţional.
     
     
     

  • Datornicilor cu credite imobiliare li se pregăteşte un nou cadou: proprietarii care-şi pierd locuinţele s-ar putea transforma în chiriaşi ai acestora

    După ce au beneficiat de două derogări de la lege – reducere cu 50 la sută la onorariile notariale şi scutirea de la plata impozitului pe tranzacţiile imobiliare – cei care au contractat credite imobiliare şi se află în imposibilitate de plată sunt la un pas de a primi încă o bonificaţie.

    Este vorba despre o propunere legislativă, depusă la Camera Deputaţilor, de modificare a Legii locuinţei, care prevede posibilitatea ca persoanele care nu mai pot plăti creditele bancare să beneficieze de locuinţă de sprijin.

    În proiect se prevede ca, în situaţia în care imobilele ipotecate sunt preluate de bănci, acestea să poată fi cumpărate de administraţiile locale pe raza cărora se află, urmând să fie reatribuite celor care le-au pierdut din cauza imposibilităţii de a mai plăti ratele pentru ele.

    Atribuirea acestor locuinţe se face contra unei chirii care să nu depăşească zece la sută din venitul lunar al fostului proprietar transformat în chiriaş. Pentru a beneficia de această prevedere, cei în cauză nu au voie să deţină o altă proprietate, scrie renasterea.ro

  • Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună

    Cel mai mare salariu mediu net din sis­te­mul bancar este de peste 13.200 de lei net pe lună. 

    „Băncile aflate în topul celor care oferă cele mai mari salarii medii nu sunt bănci corporate şi nu au sucursale în ţară care să «strice» media salarială pentru că au o diversitate mai mare în structură, nu doar angajaţi cu venituri mari“, a spus Alina Popescu,  talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Compa­nies.

    Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună 

  • Designerul oazelor de linişte ale elitei autohtone

    Hamid Nicola Katrib a venit în România din Liban în urmă cu aproximativ un deceniu şi de atunci şi-a construit un nume pe nişa amenajărilor interioare, mai ales în rândul oamenilor de afaceri locali care îşi transformă locuinţele în adevărate opere de artă.

    „M-au ajutat mulţi factori şi multe coincidenţe, destinul m-a adus unde trebuie la momentul potrivit“, îşi descrie arhitectul specializat pe design interior Hamid Nicola Katrib experienţa profesională. Discuţia are loc într-un birou care reflectă îi personalitatea: în biroul lui sunt instalaţii – fluturi, insecte, obiecte asociate în mod atipic – în capsule de sticlă, pe care le descrie drept „un moment static, s-a oprit timpul fix în momentul de dinainte să se mişte sau să cadă“, precum şi tablouri cu influenţe suprarealiste realizate de el sau din colecţia personală de portrete.

    Katrib a sosit în România în urmă cu aproximativ zece ani din Liban, iar de atunci a început să câştige pe baza apetitului în materie de amenajări interioare ale elitei din mediul de afaceri. A ajuns acum la circa 20 de proiecte pe an, în toată ţara; majoritatea sunt în domeniul rezidenţial – mai ales pentru clienţi oameni de afaceri şi politicieni. Din rândul clienţilor companii oferă ca exemplu lanţul de clinici stomatologice Dent Estet, pentru care a lucrat la realizarea proiectului Dent Estet Kids. Spune că pentru acestea variază costurile, în funcţie de dimensiune şi alte particularităţi. O plajă pe care o oferă este între 3.000 de euro, cost pentru un stand într-un magazin comercial, şi 15.000 de euro pentru amenajarea unei case (care se întinde pe aproximativ un an). Realizează astfel venituri anuale de câteva sute de mii de euro.

    Alegerea domeniului de activitatea a fost naturală pentru arhitectul de origine libaneză, cunoscut în prezent drept unul dintre cei mai apreciaţi designeri de interior din România: „Am crecut într-o casă frumoasă, cu părinţi cu posibilităţi, cu servitor; iar după ce casa a ars într-un incendiu, când eram mici, ai mei au apelat la o decoratoare, care a refăcut casa“, îşi aminteşte Katrib despre primul contact cu designul interior. Şi-a cultivat gustul pentru frumos şi în vacanţele de vară, indiferent unde le-a petrecut: când venea verile la bunicii din România, în Bacău, prefera să picteze, iar bunicii lui l-au trimis la un atelier de pictură, unde a învăţat tehnica picturii în ulei. A vândut primul tablou în ulei la 14 ani cu 350 de dolari, iar pe următorul, tot pe atunci, cu 500.

    În urmă cu aproape 10 ani, nu venise în România hotărât să rămână. A ajuns aici din cauza unui eveniment nefericit din familie – bunicul din partea mamei murise şi povesteşte că, deşi îşi făcuse bagajul pentru şapte zile, un om de afaceri, tot libanez, l-a convins să rămână. La momentul respectiv avea 23 de ani şi lucra pentru un birou de arhitectură din Liban, unde se angajase după absolvirea facultăţii. Katrib povesteşte că, deşi acolo companiile nu angajau arhitecţi fără experienţă, facultatea facilitează întâlnirea dintre mediul de afaceri şi studenţi. Spre exemplu, companiile analizează proiectele de diplomă ale absolvenţilor şi, în baza acestora, face oferte câtorva câţiva dintre ei.

    A primit mai multe oferte şi spune franc că a ales compania care i-a oferit salariul cel mai mare, dar şi prin prisma notorietăţii acesteia. Compania respectivă avea proiecte în tot Orientul Mijlociu, dar şi în sudul Franţei, cu clienţi membri ai familiei regale din Orient. „Făceam bugete cu milioane, acolo clienţii nu întrebau cât costă proiectele respective, important era să le placă. Amenajau case în Londra, Elveţia, Maroc, pe care nici măcar nu le vizitau.“ Ajunsese astfel, ca pe lângă salariul lunar, care pentru un începător era de circa 1.200 de dolari pe lună, la venituri suplimentare de 2.000-4.000 de euro, atât din proiectele derulate, cât şi din vânzarea din tablouri.

    Omul de afaceri din Bucureşti i-a propus o triplare a salariului şi beneficii – casă şi maşină. Singura condiţie impusă era să rămână în România. „Discuţia a avut loc vineri, iar până luni a trebuit să iau o decizie. Într-un weekend a trebuit să hotărăsc dacă încep o viaţă nouă aici sau dacă mă întorc la modul sigur, unde cât de cât mediul era asigurat în jurul meu“, îşi aminteşte arhitectul. În domeniul arhitecturii, e imposibil să reuşeşti într‑un mediu sărac şi fără conexiuni, de aceea decizia a fost cu atât mai dificilă: „Nu este ca în cazul unei rochii pe care ai făcut-o şi pe care o pui în vitrina unui magazin, pe care orice trecător o poate vedea; trebuie să fii într-un anturaj în care oamenii îşi permit să angajeze arhitecţi şi designeri“.

  • Care sunt locuinţele preferate ale bucureştenilor

    Peste 80% dintre bucureşteni ar investi într-o locuinţă situată într-un complex rezidenţial nou şi doar 20% ar alege un apartament într-un bloc deja locuit, conform unui sondaj realizat recent de Storia.ro, site-ul de imobiliare lansat de OLX.
     
    În ceea ce priveşte criteriile de achiziţie, peste 50% dintre respondenţi au pus pe primul loc zona. Suprafaţa şi preţul sunt următoarele două criterii pe care bucureştenii le iau în calcul înainte de achiziţia unei locuinţe. În topul preferinţelor bucureştenilor se află, în acest moment, apartamentele cu două camere: 40% dintre respondenţii sondajului s-au declarat interesaţi de acest tip de locuinţă, în timp ce 30% sunt în căutare de apartamente cu trei sau mai multe camere. Mai puţin de o treime dintre respondenţi s-au declarat interesaţi de case (20%), iar 10% dintre ei îşi doresc o garsonieră.
     
    În ceea ce priveşte modalitatea de finanţare, mai mult de 50% dintre cei care îşi doresc să cumpere o garsonieră o vor face din economii şi mai puţin de 20% prin credit ipotecar. Aceeaşi tendinţă se remarcă şi în cazul apartamentelor cu două camere. Pentru apartamentele cu trei sau mai multe camere, aproximativ 80% dintre respondenţi îşi doresc să apeleze la un credit ipotecar şi economii, restul recurgând la programul Prima Casa.
     
    În medie, bucureştenii sunt dispuşi să investească aproximativ 35.000 de euro pentru achiziţia unei garsoniere şi 65.000 de euro pentru un apartament cu două camere. Pentru o locuinţă cu trei camere, aceştia sunt dispuşi să plătească în medie 90.000 de euro, în timp ce pentru un apartament cu patru sau mai multe camere valoarea se ridică la 120.000 de euro. Pentru achiziţionarea unei case, suma medie pe care bucureştenii vor să o investească este mai mare, şi anume 130.000 de euro.
     
    Sondajul a fost realizat în cadrul Târgului Naţional Imobiliar de la începutul lunii octombrie pe un eşantion de 370 de respondenţi din Bucureşti, cu vârstele cuprinse între 18 şi 55 de ani. Dintre aceştia, 61% au fost bărbaţi şi 39% femei.
    Storia.ro este un site de anunţuri dedicat exclusiv sectorului imobiliar, lansat de OLX.
     
     
     
     
     

  • Românii renunţă la încălzirea centralizată şi trec la centrale. Care este însă preţul confortului?

    Mai bine de jumătate dintre români au renunţat, în ultimii 14 ani, la sistemul centralizat de încălzire. pe lângă beneficiile legate de confort, centralele termice aduc şi importante economii; cum va evolua piaţa în viitor şi cât de mult costă o instalaţie nouă de încălzire au explicat reprezentanţii companiei Ariston Thermo România.

    „Piaţa de centrale termice din România se află în plină maturizare“, crede Cătălin Drăguleanu, country manager al Ariston Thermo România. Astfel, clienţii pun accent pe serviciile conexe precum service şi garanţii, pe funcţiile oferite, preţul nemaifiind principalul criteriu de achiziţie. „Piaţa se maturizează, observăm o tendinţă de modificare a obiceiurilor de cumpărare“, remarcă Drăguleanu. „Piaţa de centrale termice se îndreaptă tot mai mult către segmentul înlocuirilor produselor instalate în urmă cu peste zece ani. Desigur, un procent important este deţinut şi de noile instalări, acestea fiind, de cele mai multe ori, determinate de debranşările de la sistemul centralizat de încălzire.“

    Numărul apartamentelor legate la sistemul centralizat a scăzut cu 50%, explică reprezentanţii Ariston. În ceea ce priveşte achiziţionarea unor centrale noi, principalele motive sunt nevoia de înlocuire (30%), debranşarea (40%) şi mutarea într-o locuinţă nouă (30%). Astfel, în cadrul procesului de cumpărare, 60% dintre clienţi aleg singuri noua centrală, 33% consultă un instalator, iar 7% lasă decizia în seama instalatorului. În străinătate, spun cei de la Ariston, numărul celor care lasă specialiştii să se ocupe este mult mai mare. 28% dintre cei care achiziţionează o centrală nouă apelează la magazine tip DIY (ca Dedeman, Hornbach, Praktiker), în vreme cu aproape jumătate merg la magazine specializate.

    Investiţia totală într-un sistem de încălzire, în cazul unui apartament de 3 camere, se ridică la 7.800 de lei, sumă care include costul instalaţiei dar şi pe cel al debranşării. Amortizarea costurilor, potrivit reprezentanţilor companiei, se face într-un interval de 4-6 ani; acest termen scade la 2-4 ani dacă este vorba doar de costul centralei.

    Conform unei analize realizate de companie, în primele opt luni ale anului peste 10.000 de familii din România au luat decizia de a renunţa la sistemul centralizat de încălzire, optând pentru un sistem propriu de încălzire; centrala termică cu funcţionare pe gaz se plasează în topul preferinţelor, fiind principala alegere. Numărul acestora este cu 78% mai mare comparativ cu cel raportat în perioada similară din 2015. „Studiile derulate periodic arată că românii înţeleg tot mai mult avantajele unei centrale termice proprii şi sunt tot mai receptivi către noile tehnologii din domeniu. Datele oficiale arată că, din anul 2012 şi până în prezent, peste 202.674 de familii au decis să renunţe la sistemul centralizat de încălzire, iar cea mai mare parte a acestora a optat pentru instalarea unei centrale termice de apartament, pe gaz“, a mai adăugat country managerul Ariston.

    Din 2002 şi până în prezent, sistemul centralizat din România a pierdut aproape jumătate dintre abonaţi. Astfel, dacă în 2002 erau branşate circa 2,5 milioane de locuinţe, la finele lunii august 2016 mai erau racordate doar 1,25 milioane de locuinţe. În acelaşi timp însă, parcul de centrale termice instalate a crescut de mai bine de cinci ori, de la 400.000 de unităţi în 2002 la peste 2,2 milioane în acest moment. Analiza realizată de Ariston Thermo România pe baza datelor raportate de ANRSC mai arată că, la finele lunii august 2016, doar puţin peste un sfert (26%) dintre locuinţele din mediul urban din România mai erau branşate la sistemul centralizat de încălzire. De asemenea, în nouă judeţe din ţară, întreaga populaţie a ales debranşarea şi foloseşte sisteme proprii de încălzire a locuinţei, de pildă centrale de apartament sau de bloc. În plus, în alte 13 judeţe, mai puţin de 10% dintre locuinţe racordate la CET-uri. „Alte 17 judeţe din România mai au branşate doar între 10 şi 50% dintre locuinţe, în timp ce doar două judeţe şi Capitala mai au conectate puţin peste 50% dintre apartamente“, subliniază Drăguleanu.

    Dincolo de confortul sporit oferit de instalarea unei centrale termice cu funcţionare pe gaz, românii pot obţine şi economii majore. Astfel, dacă la nivel naţional preţul mediu al gigacaloriei facturate către populaţie este de 220 de lei, iar cel de producţie este de 353 lei, preţul pentru producerea unei Gcal de o centrală termică în condensare ajunge la aproximativ 163 de lei.