BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Bitcoinul se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele luni, pe măsură ce presiunile cu privire la vânzări rămân ridicate

    Bitcoinul a scăzut vineri la minimul ultimei luni şi se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele şase luni, pe măsură ce traderii au marcat profituri după un lung raliu, o parte din decizii fiind luate pe fondul prăbuşirii exchange-ului cu expunere pe crypto Mt Gox, transmite Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă atinge acum 57.000 de dolari, minus cu 4% în ultimele 24 de ore, şi ajunsese anterior la 55.980 de dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii octombrie, cu 20% sub maximul de săptămâna trecută.

    „Presiunile privind vânzările au fost constante”, spune Matthew Dibb, director operaţional al managerului de crypto-active Stack Funds, care se aşteaptă că moneda să îşi găsească un nou nivel de susţinere la 53.000 de dolari.

    Bitcoinul a scăzut cu 13% săptămâna aceasta, însă este pe plus cu peste 90% de la începutul anului.

    Dibb susţine că unii investitori se tem cu privire la posibilitatea unui nou val de vânzări, în contextul în care o instanţă de judecată din Tokyo îşi va da acordul cu privire la plata unor creditori ai Mt Gox, un exchange de criptomonede care s-a prăbuşit în 2014 după ce a pierdut jumătate de miliard de dolari în Bitcoin. La acea vreme, Mt Gox — care era cel mai mare exchange cu expunere pe crypto din lume — a pierdut monedele a mii de clienţi, o parte din deţineri fiind ulterior găsite. Bloomberg estimează că plăţile vor reprezenta o fracţiune din cantităţile deţinute iniţial de creditori.

    „Cei afectaţi vor primi o cantitate mare de Bitcoin, cel mai probabil în T1 sau T2 din 2022, ceea ce a stârnit frici în piaţă”, susţine Dibb, adăugând că majoritatea creditorilor vor vinde, cel mai probabil, deţinerile.

    Ether, a doua cea mai mare monedă virtuală, se află la cel mai scăzut nivel al ultimelor trei săptămâni, circa 4.100 de dolari, cu un minus de 13% săptămâna aceasta.

    Bitcoinul şi Ether au suferit pierderi într-o perioadă în care sentimentul general a pieţelor globale s-a îndreptat în ultimele zile către temerile privind creşterea economică, ratele dobânzilor şi ritmul inflaţiei.

    „Perspectivele pe termen lung ale Bitcoinului sunt în continuare pozitive. Însă apele din următoarele luni vor rămâne tulburi deoarece investitorii instituţionali vor fi atenţi dacă Rezerva Federală va ridica ratele dobânzilor, declanşând astfel un selloff al activelor de risc, incluzând aici şi Bitcoinul”, spune Edward Moya, analist al grupul de tranzacţionare Oanda.

     

  • Cum poţi deveni un investitor pe bursa şi să începi să faci bani fără şcoli speciale sau pregătire în domeniu

    Democratizarea cunoştinţelor financiare a permis multor oameni să renunţe la locul de muncă şi să se ocupe de investiţii şi trading full time sau să câştige un al doilea venit, indiferent de istoricul lor în domeniul financiar. Unii au făcut profit doar pentru ei înşişi, însă dimensiunea socială pe care a căpătat-o tranzacţionarea în ultimii ani i-a determinat pe mulţi să-şi îndrepte strategiile şi spre câştigul noilor investitori.

    „Mă trezesc la 06.00 dimineaţa, înaintea copiilor, îmi fac o cafea, citesc ştirile de pe piaţa asiatică şi verific diverse mişcări ale indicilor. La 07:00, grabă nebună pentru a pregăti copiii. De la ora 8:00, urmăresc deschiderea pieţei britanice. Monitorizez indicii şi preţurile acţiunilor şi citesc diverse publicaţii şi analize” – aşa îşi începe ziua sud-africanul Wesley Warren Nolte, care este responsabil de capitaluri de 50 de milioane de dolari plasate de aproape 20.000 de investitori, care îi copiază investiţiile.

    Democratizarea cunoştinţelor financiare a creat în ultimii ani o realitate în care oricine este dispus să investească timp şi efort pentru studierea pieţelor şi să-şi construiască o strategie solidă de tranzacţionare şi investiţii are potenţialul de a obţine profit.

    Globalizarea este cea care a facilitat investitorilor accesul la pieţele internaţionale, iar tehnologia şi inovaţia au jucat un rol definitoriu în acest proces.

    De tehnologie şi inovaţie ţine şi copy tradingul, o funcţionalitate care permite utilizatorilor nu doar să vadă şi să urmărească investitori de top din toată lumea, ci şi să le poată copia automat portofoliul, exact aşa cum fac cei 20.000 de oameni care îi copiază „la indigo” investiţiile lui Wesley Warren Nolte.

    Un sistem automat de copiere a investiţiilor a fost următorul pas firesc în evoluţia felului în care tranzacţionăm. Cum decurge tot procesul?

    De exemplu, cu o anumită sumă un investitor poate copia întregul portofoliu al unui alt investitor în propriul portofoliu, iar acest lucru se face direct proporţional cu suma investită şi cu ponderea pe care o are fiecare activ în portofoliul copiat.

    Prin urmare, nu este nevoie să fie implicat cu totul şi nici expert în fiecare clasă de active sau în fiecare acţiune din lume, ci doar să urmărească investitorii potriviţi, care au livrat randamente pozitive în timp.

    „Dacă vezi pe cineva care a generat în medie 30% randament în ultimii cinci ani, poţi lua de exemplu 1.000 de dolari din contul tău şi poţi copia întregul lui portofoliu în portofoliul tău.

    FOTO: Wesley Warren Nolte

    Astfel, de fiecare dată când el tranzacţionează, tranzacţionează automat în acelaşi timp în contul tău, la acelaşi preţ şi la aceleaşi proporţii”, spunea Yoni Assia, fondator şi CEO al platformei de social trading eToro, într-un interviu pentru ZF din mai 2021.

    Sub categoria „Popular Investor”, eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale, care gestionează investiţii ce sunt copiate de utilizatori cu sume de ordinul sutelor de milioane de dolari.

    În acest tren au urcat şi Jeppe Kirk Bonde, Heloise Greeff şi Wesley Warren Nolte, care ocupă locurile 1, 3 şi 4 în topul celor mai urmăriţi investitori de pe eToro. Business Magazin a vorbit cu fiecare dintre ei şi i-a întrebat cum au ajuns în postura de a le fi copiate strategiile de către 64.000 de utilizatori cu peste 170 de milioane de dolari cumulat.

     Cei mai populari investitori

    Jeppe Kirk Bonde s-a născut în Danemarca, unde a obţinut o diplomă de master în finanţe şi management strategic la Copenhagen Business School, însă locuieşte în Marea Britanie. A renunţat la cariera de consultant în management şi la poziţii de consilier în cadrul unor bănci pentru a deveni investitor cu normă întreagă.

    Portofoliul lui Bonde este replicat de aproape 23.000 de investitori cu sume de aproximativ 67 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai copiat utilizator de pe eToro.

    Investit în proporţie de 90,9% în acţiuni, cu o strategie pe termen lung şi un scor de risc de 4 din 10, Bonde a livrat un randament de 16,5% în 2021, date din 20 octombrie 2021.

    „Am 34 de ani, sunt un investitor popular danez care locuieşte în Marea Britanie. Sunt un investitor în acţiuni şi investesc pe termen lung. Analizez tendinţele de pe pieţele globale, politica, tehnologia şi societatea şi efectuez evaluări fundamentale”, spune Jeppe Kirk Bonde pentru BM.

    Heloise Greeff este originară din Cape Town, Africa de Sud, dar locuieşte în Marea Britanie. După ce s-a specializat în machine learning şi a obţinut un MBA la Universitatea Oxford, s-a dedicat tranzacţionării sociale pentru a-şi îmbina interesele – pieţe de capital şi analiză tehnică.

    Pe locul trei în topul celor mai populari investitori de pe eToro, Heloise Greeff are în prezent aproape 21.000 de oameni care îi copiază deţinerile cu puţin peste 54 de milioane de dolari. Şi Heloise Greeff are un scor de risc de 4 din 10 şi o strategie pe termen lung, având investit un procent de 87% din active în acţiuni. Ea a livrat un randament de 22% în 2021.

    „Am 31 de ani şi sunt cercetător în domeniul inteligenţei artificiale la Universitatea Oxford, Marea Britanie. M-am alăturat eToro în 2016, după zece ani de investiţii prin intermediul managerilor de fonduri, în căutarea unor randamente mai mari pentru economiile mele câştigate cu greu. Părinţii mei au deschis conturi de economii şi investiţii la două zile după ce m-am născut şi au subliniat importanţa investiţiilor timpurii pe tot parcursul vieţii mele. Cu toate acestea, abia mai târziu am început să investesc mai activ pe piaţa bursieră pentru a obţine independenţa financiară”, spune Heloise Greeff pentru BM.

    Heloise Greeff, 31 de ani, al treilea cel mai copiat investitor de pe eToro: Părinţii mei au deschis conturi de economii şi investiţii la două zile după ce m-am născut şi au subliniat importanţa investiţiilor timpurii pe tot parcursul vieţii mele. Cu toate acestea, abia mai târziu am început să investesc mai activ pe piaţa bursieră pentru a obţine independenţa financiară.

    Wesley Warren Nolte este de asemenea de naţionalitate sud-africană şi locuieşte tot în UK şi are un master în ştiinţe la Universitatea KwaZulu-Natal (UKZN).

    În 2015 şi-a vândut businessul de consultanţă către Accenture pentru o sumă de opt cifre pe care nu o face publică. În afara portofoliului de pe eToro, Nolte deţine câteva start-up-uri şi proprietăţi în Londra.

    Lui Nolte, al patrulea cel mai copiat investitor de pe eToro, i se replică structura portofoliului de către 29.900 de investitori cu sume de aproximativ 50 de milioane de dolari. Cu un scor de risc de 5 din 10, o strategie pe termen lung şi investit în proporţie de 83% în acţiuni, Nolte are în 2021 o performanţă de 5,3%.

    „Sunt un investitor popular cu normă întreagă şi am 40 de ani. Portofoliul meu a oferit un randament de peste 630% în anii în care am fost pe eToro. Combin mai multe abordări, dar în principal sunt un investitor pe termen lung care foloseşte o analiză bottom-up pentru a găsi companii puternice. Prefer afacerile care au o creştere bună, cu echipe de conducere dovedite şi, deşi aş prefera să le cumpăr atunci când sunt ieftine, sunt dispus să plătesc ceva în plus pentru o creştere viitoare uriaşă”, spune Nolte pentru BM.

    În ce investesc

    Analizând portofoliile celor trei investitori, se remarcă o pondere mare a sectorului de tehnologie, dar se poate observa şi prezenţa unor retaileri, producători sau a unor companii din sănătate. Retailerul Amazon se află în top trei preferinţe în toate cele trei cazuri.Top trei cele mai mari deţineri ale lui Jeppe Kirk Bonde sunt Aurubis (4%), Centene Corporation (3,95%), şi Amazon (3,84%).

    „Mă potrivesc cel mai bine în categoria investitorilor de termen lung, buy and hold, folosind analiză fundamentală, diversificând pe industrii, zone geografice şi modele de afaceri.”

    Cele mai mari ponderi pe care Heloise Greeff le are în portofoliu sunt reprezentate de Amazon (4,61%), Micron Technology (3,95%) şi PayPal Holdings (3,95%).

    „Portofoliul meu eToro se concentrează predominant pe acţiuni pe termen lung, care reprezintă aproximativ 80%. Acţiunile sunt diversificate pe regiuni şi sectoare, concentrându-se pe industriile care adoptă rapid inovaţiile tehnologice, cum ar fi sectorul financiar şi cel al sănătăţii. Mai mult, înţelegând potenţialul cripto ca rezervă de valoare şi acoperire împotriva inflaţiei, folosesc cripto în mod strategic în portofoliul meu. În mod istoric, piaţa criptoactivelelor nu este corelată cu piaţa bursieră, ceea ce înseamnă că are tendinţa de a se mişca independent de S&P 500, indicele meu de referinţă. Ca atare, deţin 5% cripto. Restul este distribuit între mărfuri, ETF-uri şi numerar.”

    Cele mai mari trei deţineri ale lui Wesley Warren Nolte sunt Amazon (8,35%), Walt Disney (5,35%) şi Alibaba (5,23%).

    „Tranzacţionez şi investesc aproape exclusiv în acţiuni, iar jumătate dintre acestea se află în SUA, în timp ce restul sunt răspândite în America de Sud, Europa şi Asia. În prezent, cele mai mari participaţii ale mele sunt în semiconductori şi în afaceri de comerţ electronic, dar acest lucru se schimbă în funcţie de locul în care ne aflăm în ciclul economic.”

    Când şi de ce au intrat în piaţă

    În 2013, Jeppe Kirk Bonde era consultant de management, oferind unor companii expertiză în materie de strategie de afaceri şi evaluare. Având un surplus de numerar disponibil în fiecare lună, a vrut să pună aceşti bani la treabă.

    „M-am uitat la ceea ce ofereau fondul meu de pensii şi banca şi am fost destul de şocat. De exemplu, fondul de pensii era foarte puţin diversificat în ceea ce priveşte investiţiile şi avea multe active cu randament destul de scăzut. M-am gândit că sigur pot să-mi construiesc un portofoliu mai bun decât acesta. Am făcut apoi o foaie de calcul pentru a compara diferitele platforme de investiţii, iar eToro a ieşit pe primul loc în topul meu. Am deschis apoi un cont şi prima mea investiţie a fost în Facebook”, povesteşte Bonde.

    Dacă Heloisse Greeff a fost familiarizată de către părinţi cu mediul investiţional încă din copilărie, Wesley Warren Nolte spune că a început să investească la vârsta de 19 ani, în 1999.

    „Din câte auzisem, investiţiile erau o modalitate de a te îmbogăţi rapid. Am aflat repede că nu era aşa. Primele mele investiţii au fost în companii de tehnologie sud-africane, la apogeul bulei dot-com. Puteţi ghici ce s-a întâmplat”, mărturiseşte Nolte.

    „Am norocul de a face ceea ce mă pasionează”

    Cultura muncii s-a transformat în timp. Dacă Generaţia X, 35 spre 50 de ani, cunoscută şi sub numele de „generaţia cu cheia la gât”, schimbă puţine joburi de-a lungul carierei, fiind mai degrabă statornică, Generaţia Y, 25-35 de ani, adică „milenialii”, a ajuns să schimbe chiar şi 10-12 locuri de muncă pe parcursul vieţii şi, în multe cazuri, să dezvolte proiecte în timpul liber sau să lucreze part time.

    Generaţia Z, până în 25 de ani, numită şi iGeneration, Centennials sau „nativii digitali”, deja vrea alte schimbări în piaţa muncii, iar pe unele pandemia le-a accelerat.

    Full time job sau part time job?, este una dintre întrebările pe care le-am adresat celor trei investitori în legătură cu piaţa de capital.

    „Este totul pentru mine”, afirmă Jeppe Kirk Bonde. „Îmi petrec cea mai mare parte a timpului cercetând despre lume, prognozând viitorul şi discutând cu prietenii despre investiţii. Cu mulţi ani în urmă, am fost la o petrecere şi am observat că oamenii beau Aperol Spritz. Mi-am petrecut vara cercetând preferinţele în materie de băuturi şi clasificând băuturile în funcţie de diferiţi parametri, am vorbit cu prietenii şi cu barmani la întâmplare şi, în cele din urmă, am făcut o investiţie de succes în Campari Group, compania care produce Aperol.”

    Bonde continuă spunând că vrea să fie numărul unu în lume în materie de evaluare, acesta fiind lucrul pe care îşi concentrează tot timpul.

    „Când beau o ceaşcă de cafea, ştiu care este randamentul investiţiei în această alegere în ceea ce priveşte timpul petrecut, plăcerea şi alte costuri şi beneficii derivate. Fac evaluări mai ciudate doar pentru distracţie, cum ar fi evaluarea mea asupra totalităţii Pământului (valuation of the totality of Earth – n.red.) sau evaluarea mea privind conceptul abstract de timp.”

    Heloise Greeff afirmă că are norocul de a face ceea ce o pasionează. „Ca mulţi alţii astăzi, asta înseamnă mai multe lucruri în paralel. Cred că perfecţionarea unor competenţe complementare poate fi reciproc benefică pentru orice activitate. Faptul că mă ocup de realităţi complexe prin intermediul investiţiilor mă face un cercetător de date (data scientist) mai bun, în timp ce dezvoltarea unor algoritmi de AI de ultimă generaţie mă face un analist mai bun. Este o situaţie win-win. În unele zile poate fi copleşitor, dar, în general, nu pot spune că mă plictisesc. Viaţa este un puzzle complex pe care încerc în mod constant să îl rezolv.”

    Wesley Warren Nolte, pe de altă parte, spune că nu consideră ocupaţia pe care o are nici cu normă întreagă, nici cu jumătate de normă.

    „Nu cred că există o diferenţă pentru mine. A început ca un proiect secundar, din pasiune, dar acum este ceva ce fac tot timpul. Muncesc mult mai multe ore decât la o slujbă normală de la 9 la 17, dar abia dacă observ că o fac.”

     

    Wesley Warren Nolte, 40 de ani, al patrulea cel mai copiat investitor de pe eToro: Am început să investesc la vârsta de 19 ani, în 1999. Din câte auzisem, investiţiile erau o modalitate de a te îmbogăţi rapid. Am aflat repede că nu era aşa. Primele mele investiţii au fost în companii de tehnologie sud-africane, la apogeul bulei dot-com. Puteţi ghici ce s-a întâmplat.

    Whiskey şi Netflix

    Ai crede că o zi obişnuită din viaţa lor se rezumă la investiţii şi tot ce ţine de investiţii, însă în afara orelor în care monitorizează piaţa, fac tranzacţii sau citesc, investitorii populari au, ca noi toţi de altfel, pasiuni şi activităţi de timp liber. Chiar dacă nicio zi nu seamănă cu alta, fiecare se sfârşeşte cu închiderea pieţelor.

    „Călătoresc destul de mult. În calitate de investitor popular, pot lucra de oriunde, atât timp cât am o conexiune bună la internet. Am petrecut primele şase luni de COVID-19 în Grecia şi Crăciunul cu familia mea acasă, în Danemarca. Există o mulţime de detalii importante despre lume care se pierd în perspectivele generale de ansamblu şi pe care le observi atunci când călătoreşti”, spune Jeppe Kirk Bonde.

    Pentru a se concentra pe ceea ce ştie să facă cel mai bine, adică investiţii şi evaluare, Bonde afirmă că a reuşit să externalizeze majoritatea lucrurilor care mănâncă timp şi care pot fi externalizate.

    „Folosesc o companie care îmi livrează zilnic mâncare sănătoasă şi am un nutriţionist personal pentru a o personaliza în funcţie de preferinţele mele. De asemenea, mănânc la restaurant de patru-cinci ori pe săptămână.”

    Ziua îi începe în jurul orei 06:30 dimineaţa, când deschide sistemul de To do list programat şi începe să facă ce se află în capul listei.

    „De obicei, asta înseamnă să stau toată ziua în faţa calculatorului, să citesc, să mă uit la tabele de date, să actualizez diverse instrumente IT, să am întâlniri cu angajaţii mei şi cu alte persoane interesante etc. De asemenea, petrec puţin timp în fiecare zi răspunzând la întrebările copiatorilor mei de pe eToro şi, uneori, dau interviuri presei, vorbesc la conferinţe sau seminarii web. După prânz, de obicei, iau o pauză de o oră sau două până la deschiderea pieţei americane. De obicei, mă pun la somn la ora 23:00 şi dorm efectiv şapte ore bune.”

    Heloise Greeff încearcă să păstreze o structură riguroasă a felului în care îşi împarte timpul pentru a se asigura că au loc şi alte activităţi pe care le consideră esenţiale.

    „Chiar dacă nu există două zile la fel, fiecare zi începe cu exerciţii fizice şi meditaţie, urmate de o perioadă de timp de creaţie concentrată. Pauza mea de prânz include o plimbare cu partenerul meu şi câinele nostru Pepper de-a lungul canalelor liniştite din Oxford înainte de deschiderea pieţelor din SUA, după-amiază în Marea Britanie. După-amiezile mele sunt destinate activităţilor de rutină. Serile le petrec de obicei cu prietenii şi familia, în persoană sau virtual, înainte de a verifica din nou pieţele.”

    Şi programul lui Wesley Warren Nolte variază şi se amestecă cu viaţa de familie, pregătirea copiilor pentru şcoală având loc între deschiderea pieţei asiatice şi a celei britanice. 

    „Monitorizez indicii şi preţurile acţiunilor şi citesc diverse publicaţii ale analiştilor. Creez conţinutul analizei mele zilnice prin postări pe eToro sau un videoclip pe YouTube care descrie un aspect al strategiei mele sau poate analizează o acţiune. Îmi revizuiesc portofoliul în funcţie de orice informaţie semnificativă care a ieşit la iveală sau fac ajustări pe baza datelor fundamentale”, spune el.

    În Londra, la 14.30 se deschide piaţa americană, timp în care investitorul începe să monitorizeze mişcările de preţ şi, eventual, să efectueze ajustări de portofoliu dacă este necesar, adică foarte rar, sau să facă swing trading dacă vede un set-up bun, această abordare reprezentând 5% din strategia sa.

    Spre deosebire de position trading, care presupune o strategie de buy & hold sau de day trading, o strategie în care poziţiile sunt deschise şi închise în aceeaşi zi, scopul abordării swing trading este de a profita de fluctuaţiile pieţei prin deschiderea de poziţii de câteva zile sau săptămâni în urma unei analize a graficului unui activ.

    De la 18.00 petrece timp cu copiii şi ia cina, iar la ora 20.00 verifică din nou pieţele americane. Încă o dată, este posibil să facă swing trading sau să îşi ajusteze portofoliul. În acest moment, starea de spirit a zilei este mai mult sau mai puţin bătută în cuie. La ora 21.00 se închid pieţele americane şi urmează un „timp pentru un whiskey şi Netflix.”

  • Declinul înregistrat de Bitcoin, după ce moneda a atins un maxim istoric de 67.000 de dolari, marchează un nou semnal de alarmă pentru investitorii în criptomonede. Ce ar putea urma volatilităţii din ultimele zile

    În urmă cu o săptămână, Bitcoinul a obţinut un nou maxim istoric de aproape 67.000 de dolari. Însă între timp, investitorii au renunţat la cea mai valoroasă criptomonedă din lume în favoarea unui nou activ digital, Shiba Inu, conform CNN.

    Preţul unui Bitcoin se află la 11% sub nivelurile record de săptămâna trecută. Pentru orice alt activ, precum o acţiune sau o obligaţiune, o scădere de o asemenea magnitudine ar fi descrisă drept o corecţie.

    Însă în cazul Bitcoinului, evoluţia este cât se poate de normală, întrucât investitorii s-au obişnuit deja cu volatilitatea monedei.

    În ciuda unui număr de peste 13.000 de criptomonede listate pe CoinMarketCap – de la Dogecoin şi Shiba Inu la active obscure precum Elon’s Marvin, Dogelon Mars, Baby Floki Billionaire şi Kitty Inu – Bitcoinul rămâne cea mai valoroasă monedă digitală din lume.

    Numărul total de Bitcoini aflaţi în circulaţie înregistrează o capitalizare de 1.100 miliarde de dolari, aproape jumătate din întreaga piaţă crypto, evaluată la 2.470 miliarde de dolari.

    Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, atinge o capitalizare de 475 de miliarde. Iar celelalte monede virtuale se clasează cu mult în spatele Bitcoinului şi Ether.

    Cel mai probabil, situaţia nu se va schimba în viitorul apropiat, notând în acest sens apariţia fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) cu expunere pe Bitcoin. ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy a debutat săptămâna trecută pe piaţa de capital din New York, urmat la scurt timp de ETF-ul Valkyrie Bitcoin Strategy.

    Fondul ProShares gestionează deja active de 1,2 miliarde de dolari. De altfel, popularitatea fondurilor cu expunere pe Bitcoin, care monitorizează contracte futures şi nu le oferă investitorilor posibilitatea de a deţine direct moneda, ar putea alimenta tot mai mult preţul Bitcoinului.

    Unii experţi ai industriei crypto argumentează că preţul unui Bitcoin ar putea atinge 100.000 de dolari până la sfârşitul anului sau la începutul lui 2022, activul bucurându-se de susţinerea unor investitori de top, ca Paul Tudor Jones şi George Soroş.

    Însă există semne conform cărora unii traderi s-au săturat să tranzacţioneze Bitcoin sau alte criptomonede. Preţul unui activ nu poate să crească semnificativ la nesfârşit. Şi, luând în calcul scăderile din ultima săptămâna, Bitcoinul are un randament de peste 100% de la începutul anului.

    Platforma de brokeraj Robinhood a declarat că „activitatea din piaţa crypto a scăzut prin comparaţie cu maximele din T2/2021, iar veniturile din T3 sunt similare celor din trimestrul anterior”.

    Corecţiile şi aşa-zisele bear markets sunt inevitabile, iar declinul din ultimele zile ar putea fi doar începutul.

    „Ne aşteptăm ca Bitcoinul să atingă 100.000 de dolari – însă nu anul acesta, de vreme ce estimăm că volatilitatea va continua spre începutul lui 2022”, spune Gavin Smith, CEO-ul Panxora, un consorţiu de investiţii în criptomonede.

    „Bitcoinul încă reprezintă o clasă emergentă de active care face obiectul unui grad ridicat de volatilitate, iar investitorii ar trebui să îl abordeze cu precauţie.”

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: De la boom la criză. BNR şi-a dat seama în ce direcţie se îndreaptă piaţa imobiliară şi ia primele măsuri

    In istoria ei, BNR a fost uneori cu un pas in urma timpurilor. Acum, in prisma experientei, se pare ca reprezentantii Bancii Centrale au reactionat prompt fata de evolutia pietei imobiliare. In consecinta, prima masura concreta a fost deja anuntata: BNR creşte masiv avansul la creditele de investiţii imobiliare. Vedeţi aici cât veţi plăti de acum

    Ce inseamna asta, in opinia mea ? 

    1. Creditarea va deveni mai costisituare pentru investitorii imobiliari speculativi, mai ales pentru cei care cumparau apartamente in vederea revanzarii sau inchirierii pe termen lung. De ce s-a intamplat acest lucru? Exasperati de faptul ca stau cu banii in banci fara sa castige nimic, multi romani care au venituri mari, s-au orientat spre achizitii de apartamente noi. Pentru ca nu se stie cum va evolua piata si in scopul prevenirii unei noi crize imobiliare, ca aceea din 2008/2009, BNR va pune piciorul in prag din ianuarie 2022. Si asta cred ca e doar inceputul.

    2. Bancile private sunt invitate sa fie mult mai prudente. Prin proiectul propus si masurile anuntate, BNR ofera bancherilor un nou reper de creditare. Evident ca nici o banca nu misca in fata indicatiilor pretioase ale Bancii Centrale si, in consecinta, va lua din timp masurile sugerate sau impuse. Toti clientii care incercau sa atinga limita superioara a creditarii bazate pe vechile conditii vor fi afectati si vor trebui sa-si recalculeze capitalul de investitii, in acord cu trendul pietei si noile costuri de investie. 

    3. BNR arata o noua persectiva investitorilor imobiliari privati, mult mai prudenta si conservatoare. Masura este menita sa traga un semnal de alarma clar si neechivoc asupra deteriorarii evolutiei profitabilitatii in domeniul imobiliar pe termen lung, respectiv segmentul rezidential. In opinia mea, BNR nu face altceva decat sa apere bancile private de cresterea portofoliului creditelor neperformante, in urmatorii ani. In acest sens, am scris si un articol recent: Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: După 2023, piaţa va fi inundată de apartamente goale sau nevandabile, din lipsă de chiriaşi sau cumpărători

    4. Loviti din toate partile, dezvoltatorii imobiliari vor trebui sa-si recalibreze afacerile in baza noilor conditii. Cu un cost al materialelor marit, cu potentiali clienti mai greu de convins sa investeasca si, mai ales, cu preturi adecvate noilor conditii de creditare, unii se vor adapta, altii nu. Oricum, au marja de manevra suficienta. Anuntati din timp si, as spune, chiar atentionati, antreprenorii din segmentul rezidential isi vor remodela afacerile si vor gasi solutii sa nu mai lucreze pe stoc, livrand apartamente numai la cerere si cu avansuri care sa le justifice lucrarile, pas cu pas.

    5. Statul este marele castigator al acestei masuri. De ce? Pentru ca se imprumuta de la bancile private si acestea vor avea mai multi bani disponibili spre a fi oferiti cu „generozitate” si riscuri zero. Daca ar fi imprumutat privatii cu o dobanda mai mare ar fi fost mai bine, dar mai riscant. Asa, BNR taie si spanzura ajutand statul prin masuri care conduc la un avantaj pentru sistemul bancar pe care-l „pastoreste”. In acest fel, tot poporul va fi mai linistit, se va construi mai putin, se va vinde in consecinta, se poate evita o nou criza majora pe segmentul rezidential.

    Urmeaza vremuri foarte interesante pe piata imobiliara. Dupa parerea mea, intrebarea nu este incotro merg preturile, ci ce vom face cu investitiile imobiliare rezidentiale in lucru si cele deja contractate, daca nu va avea cine sa le inchirieze. Poti sa detii multe proprietati, important este sa si faci un business cu ele.

    A avea este ok, a nu produce plus-valoare poate fi o problema.

  • Idei de investiţii clare în vremuri tulburi. Ce riscuri şi oportunităţi aduc bursele internaţionale

    Bursele internaţionale constituie una dintre uneltele preferate ale investitorilor, reprezentând un organism marcat de şansă, risc, incertitudine şi volatilitate. În ce constau oportunităţile în contextul actual şi de unde pot veni principalele ameninţări?

    Cu o experienţă de peste 25 de ani în investiţii pe pieţele internaţionale de capital, Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro, a deţinut roluri în companii precum Rothschild, UBS, JPMorgan şi HSBC – giganţi care înregistrează împreună o valoare de piaţă de aproximativ 600 de miliarde de dolari. Este absolvent al London School of Economics şi al Universităţii Cambridge, asociat al Institutului de Management de Cercetare a Investiţiilor (IIMR) şi un comentator recurent al marilor pieţe financiare.

    O zi normală de muncă din viaţa strategului începe prin transmiterea clienţilor eToro a celor mai recente opinii de piaţă, înainte de deschiderea şedinţelor de tranzacţionare. Apoi, îşi petrece timpul analizând evoluţia pieţelor – din Australia până în Marea Britanie şi SUA –, sectoarele şi temele zilei respective – de la automobile la vaccinuri – şi activele unde consideră că ar putea exista oportunităţi de investiţii.

    În momente marcate de incertitudine economică, precum pandemia de Covid-19 şi, implicit, de un grad ridicat de volatilitate, activele tradiţionale de „refugiu”, cum ar fi obligaţiunile, pot reprezenta opţiuni viabile pentru orice fel de investitor. Totuşi, diversificarea constituie oricând un factor esenţial, astfel încât expunerea pe acţiuni prin intermediul companiilor din Big Tech, cum ar fi FAANGM (Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Alphabet şi Microsoft), cu marje ridicate şi bilanţuri solide, poate aduce un nivel puternic de susţinere.

    Alternativa ar consta în acţiunile cu randament ridicat al dividendelor, care pot oferi profit (cum ar fi trusturile de investiţii) sau diversificarea în segmente de piaţă cu o evaluare mai mică, precum furnizorii de servicii financiare şi firmele cu valoare de piaţă medie.

    „Rămânem optimişti – profiturile companiilor cresc mai repede decât era prevăzut, iar evaluările sunt ridicate. De fapt, cred că S&P 500 va ajunge la 5.050 de puncte până la sfârşitul anului viitor, ceea ce înseamnă că ne aşteptăm la o creştere suplimentară de 16% faţă de nivelul actual. Există unele pericole la orizont – şi anume alte întreruperi de activitate cauzate de virus, care ar putea ameninţa profiturile şi redresarea, alături de ritmul de reducere al susţinerii din partea Fed. Acestea ar putea submina evaluările ridicate actuale (evaluările S&P 500 sunt în prezent cu 30% mai mari decât mediile pe termen lung) şi ar putea provoca un şoc pe pieţele globale, care privesc SUA ca pe un exemplu de conducere a gestionării pieţei”, susţine Ben Laidler.

    Prin comparaţie cu bursele europene, pieţele americane au dimensiuni mai mari şi se concentrează mai mult asupra tehnologiei, având o capitalizare de aproximativ cinci ori mai mare decât pieţele din Europa. De altfel, bursele din Statele Unite reprezintă 55% din valoarea acţiunilor globale.

    În mod similar, ponderea acţiunilor tech din pieţele americane este de peste 50%, de două ori mai mult faţă de Europa. Însă respectivul decalaj nu trebuie interpretat negativ, spune Ben Laidler, estimând că firmele europene au depăşit anul acesta acţiunile americane din sectorul tehnologic şi au început să se tranzacţioneze la evaluări mai mari. De altfel, putem nota în acest sens şi piaţa locală de capital.

    „Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină, cu un P/E (calculat ca raport între preţul unei acţiuni pe bursă şi profitul pe acţiune – n.r.) de numai 9x, mai puţin de jumătate din cel al SUA, împreună cu un randament ridicat al dividendelor de aproape 5%. Creşterea PIB-ului rămâne peste medie, cu un procent de aproape 5% prognozat pentru anul viitor, iar o bursă axată pe sectorul financiar şi pe cel energetic ar trebui să beneficieze în special de această creştere. Iar succesul recentei listări a UiPath ar trebui să încurajeze în continuare dezvoltarea sectorului tehnologic din ţară”, a declarat Ben Laidler pentru BM.

    Între timp, pieţele financiare sunt sensibile la orice schimbare, aspect dovedit prin volatilitatea provocată în urmă cu două săptămâni de prăbuşirea gigantului chinezesc Evergrande, care are datorii de peste 300 de miliarde de dolari. Astfel, indiferent de scenariile viitoare, acţiunile trebuie tratate cu atenţie pentru a nu provoca o reacţie gravă.

    În prezent, băncile centrale – Rezerva Federală a Statelor Unite şi Banca Centrală Europeană – se mişcă încet şi transparent în ceea ce priveşte reducerea achiziţiilor de obligaţiuni, întrucât mişcarea este un prim pas către o eventuală creştere pe termen lung a ratelor dobânzilor. În plus, rămân în picioare incertitudinile legate de creşterea globală, în contextul în care virusul călăreşte un nou val, iar piaţa forţei de muncă este departe de a-şi reveni în totalitate.

    Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro: „Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină.”

    Totodată, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra Washingtonului, unde autorităţile încearcă să evite o închidere a guvernului, un default asupra datoriilor SUA şi potenţiala prăbuşire a agendei economice a preşedintelui Joe Biden. Şi, bineînţeles, nu putem uita de inevitabila corecţie a pieţelor.

    „Este imposibil de ştiut când va avea loc. Dacă istoria ne serveşte drept referinţă, ar trebui să avem parte de o scădere de cel puţin 5%. În mod normal, asistăm la o medie de trei contracţii pe an, iar în prezent nu am mai văzut una din noiembrie 2020, ceea ce face ca aceasta să fie a opta cea mai lungă serie neîntreruptă din istoria pieţelor financiare. Dacă rămân valabile elementele fundamentale de bază ale unei redresări puternice a profiturilor şi ale randamentelor scăzute ale obligaţiunilor care susţin evaluări ridicate, considerăm că orice contracţie este o oportunitate pentru investitori”, continuă analistul eToro.

    De altfel, am asistat anul acesta la o creştere structurală a implicării investitorilor de retail pe pieţele financiare, proces ce nu mai poate merge în sens invers ca urmare a dezvoltării comunităţilor online şi a tranzacţiilor fără comisioane. Iar fenomenul este mult mai amplu decât aşa-numitele „meme stocks”. Conform unui sondaj eToro, doar 17% dintre investitorii platformei deţin acţiuni de tip „meme”.

    Euforia generată la începutul anului de micii investitori americani, care au dus la închiderea unui hedge fund cu active de 400 de milioane de dolari, a durat mai mult decât se preconizase iniţial. De exemplu, preţul acţiunilor lanţului de magazine GameStop este de zece ori mai mare prin comparaţie cu luna ianuarie, iar sprijinul investitorilor individuali i-a permis companiei să atragă fonduri de 1,7 miliarde de dolari şi să încropească o nouă echipă de conducere, formată din foşti executivi ai Amazon.

    Mai mult, investitorii de retail pot alege oricând varianta oferită de bursele chinezeşti, care rămân unele dintre cele mai ieftine pieţe emergente din lume.

    „China este a doua economie a lumii şi continuă să raporteze unele dintre cele mai mari rate de creştere a PIB-ului, deşi nu se bucură de suficientă atenţie din partea investitorilor tipici, ţinând cont de dimensiunea imensă a pieţei – la polul opus faţă de SUA. Pe deasupra, ţara conduce multe sectoare esenţiale pentru noua economie, de la vehicule electrice la robotică. Tehnologia are o pondere mai mare în bursele chinezeşti în raport cu America.”

    De asemenea, anul acesta, pe măsură ce fenomenul inflaţionist şi-a făcut simţită prezenţa în aproape toate colţurile lumii, companiile energetice au avut unele dintre cele mai performante acţiuni. Cu toate acestea, este unul dintre cele mai mici sectoare din pieţele globale, cu o pondere de doar 3%, iar preţurile mari la energie şi carbon accelerează creşterea tehnologiilor regenerabile, sabotând pe termen lung argumentele pentru tradiţionalele firme energetice.

    „Preţurile mai mari ale petrolului au contribuit la creşterea inflaţiei la nivel mondial, deşi băncile centrale au considerat acest lucru ca fiind «trecător» şi au evitat să înăsprească politicile monetare. Prin urmare, este greu de spus cine este învingător şi cine este învins, de vreme ce ne aflăm într-o perioadă tranzitorie, în care lumea se adaptează la creşterea cererii de energie”, afirmă Ben Laidler.

    În momente marcate de incertitudine economică, precum pandemia de Covid-19 şi, implicit, de un grad ridicat de volatilitate, activele tradiţionale de „refugiu”, cum ar fi obligaţiunile, pot reprezenta opţiuni viabile pentru orice fel de investitor. Totuşi, diversificarea constituie oricând un factor esenţial, astfel încât expunerea pe acţiuni prin intermediul companiilor din Big Tech, cum ar fi FAANGM (Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Alphabet şi Microsoft), cu marje ridicate şi bilanţuri solide, poate aduce un nivel puternic de susţinere.

     

  • În plină expansiune europeană. Cum a reuşit o echipă de români să atragă finanţări de 25 de milioane de euro pentru zeci de proiecte din ţară şi străinătate

    Pentru echipa de români care şi-a propus să democratizeze accesul la investiţiile în cele mai promiţătoare start-up-uri de tehnologie, rezultatele sunt spectaculoase după nici doi ani de funcţionare: finanţări de 25 milioane euro atrase pentru câteva zeci de proiecte, nu doar din România, ci şi din alte ţări europene. Ambiţiile platformei de equity crowdfunding SeedBlink sunt însă mai mari decât atât.

    Astfel, start-up-ul îşi doreşte să se extindă accelerat la nivel european încât „oferta” de proiecte care îşi doresc să schimbe lumea să vină de pe întregul continent şi la fel şi în cazul investitorilor. Carmen Sebe, unul dintre cei mai titraţi manageri români din IT, cu o experienţă relevantă în dezvoltarea internaţională a unor companii de tehnologie, a detaliat planurile planurile SeedBlink pentru perioada următoare, la scurt timp după preluarea funcţiei de CEO.

    „Scopul mandatului meu de acum încolo este de a construi o echipă şi o companie stabilă, obiectivul final fiind acela de scalare europeană a SeedBlink. Adică să putem aduce pe platforma noastră companii, start-up-uri din Europa, iar numărul de investitori sau plaja de investitori pe care îi avem în acest moment să o lărgim şi spre Europa”, a declarat Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. Compania a fost fondată de foştii bancheri Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău alături de antreprenorul Iulian Pădurariu, în proiect intrând ulterior, la începutul anului 2020, şi Carmen Sebe şi Radu Georgescu.

    „Vom fi ajutaţi evident şi de regulamentul european care va intra în vigoare din noiembrie anul acesta. Acesta este obiectivul şi am început cu toate deodată, ca de obicei: crearea echipei, «pipeline» de start-up-uri din străinătate, investitori.”

    În vara acestui an, SeedBlink a atras finanţarea de serie A în valoare de 3 mil. euro de la fondul Catalyst România II şi alţi investitori ca parte a unui plan de creştere şi expansiune a businessului la nivel internaţional. După această rundă, Carmen Sebe a fost promovată CEO al SeedBlink, în timp ce Andrei Dudoiu, cofondatorul şi fostul CEO al companiei, a devenit managing partner şi preşedinte al Consiliului de Admnistraţie, în timp ce Ionuţ Pătrăhău este, de asemenea, managing partner şi responsabil pentru corporate development. Radu Georgescu îşi continuă activitatea în calitate de chairman of the board of advisors.

    „Avem de construit pentru a arăta efectiv cine suntem pe plan internaţional. În România ne ştie lumea, şi ne ştie ca oameni pe fiecare dintre noi, dar pe piaţa internaţională te duci şi cu alte tooluri”, a punctat ea.

    Carmen Sebe este cea mai puternică femeie din IT-ul românesc, ea având rolul de manager-cheie în mai multe tranzacţii importante de pe piaţa locală de tehnologie – vânzarea RAV, ePayment şi Avangate.

    Actualul business pe care îl conduce, platforma de investiţii SeedBlink, le permite utilizatorilor înregistraţi să investească sume pornind de la 2.500 de euro în start-up-urile tech care organizează campanii de finanţare prin intermediul său. În prezent, SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate şi 25 milioane de euro – bani strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară“, a precizat ea, adăugând că expansiunea puternică a platformei a fost posibilă şi pentru că piaţa avea nevoie de o asemenea soluţie.

    „Lucrurile într-adevăr au evoluat foarte frumos din motive care au ţinut şi de mediul exterior, dar şi de SeedBlink ca platformă. Spun de mediul exterior pentru că în România până acum investitorul căruia ne adresăm noi nu avea posibilitatea de a investi într-un start-up de tehnologie decât din postura de angel investor – unde însă sumele de pornire sunt mari, de peste 50.000 de euro, fie prin intermediul unui fond de investiţii, ceea ce este şi mai complicat.”

    Atunci, explică Sebe, această oportunitate oferită de SeedBlink de a investi într-un start-up de tehnologie, care poate să aibă succes sau nu – riscurile trebuie subliniate încă o dată – cu o sumă minimă pornind de la 2.500 de euro a prins foarte bine în această zonă.

    ”Pe de altă parte, am avut şi probabil încă ne confruntăm cu o lipsă de finanţare, de access la finanţare în ţară pentru start-up-urile de tehnologie. În acest context, s-a întâlnit cererea cu oferta şi am reuşit să aducem în platformă, pentru investitori, companii care nouă ni s-au părut interesante, iar fiecare dintre investitori îşi alege ce e interesant, fiecare are propria lui teză de investiţie“.

    De câteva luni, membrii SeedBlink au început să facă demersuri pentru a capta interesul investitorilor din străinătate, care pe de-o parte reprezintă şi un proces de educare în sine pentru echipă, cât şi pentru investitori.

    „Recunoaştem cinstit că o parte din investitorii din afară vin cu întrebări foarte pertinente despre aceste investiţii. Probabil că am atins exact acel segment care este mai educat în zona asta. Iar în ceea ce priveşte proiectele, în acest moment o jumătate sunt locale. Este clară tendinţa de a pune la dispoziţia investitorului european, pentru că nu vom mai face această distincţie între investitorul din România şi cel din alte ţări, companii din diferite ţări, din diferite verticale”, a menţionat Carmen Sebe.

    „Poate că ţara nici nu este relevantă până la urmă, vorbim de tehnologie, iar tehnologia este internaţională. Majoritatea proiectelor pe care le avem noi sunt relativ legate de software, deci nu e neapărat legat de una dintre ţări”, a completat ea.

    În continuare, echipa SeedBlink are în plan să dezvolte platforma cu noi funcţionalităţi utile pentru investitori. Printre cele mai importante se numără crearea unei pieţe secundare prin intermediul căreia investitorii care vor să îşi vândă acţiunile din start-up-urile care au strâns bani pe platformă să poată găsi cumpărători.

    „Avem planuri ambiţioase. Sunt planuri din punct de vedere tehnologic să spunem şi cu impact destul de mare – din această categorie ar fi pe de o parte crearea unei pieţe secundare, operaţiune pe care ne-o permite regulamentul european. Sperăm ca anul viitor această piaţă secundară să fie disponibilă în platformă. Această piaţă secundară oferă posibilitatea de a-ţi arăta intenţia de a vinde unele acţiuni şi altcineva să spună da, vreau să le cumpăr. SeedBlink nu va intermedia tranzacţia pentru că noi nu suntem bursă, dar putem să dăm posibilitatea oamenilor să vândă sau să fie în contact cu cei care vor să cumpere. Este un lucru care cred că va fi foarte de folos pentru că atunci lichiditatea acestor active va fi mult mai mare”, a punctat CEO-ul SeedBlink.

    Totodată, echipa SeedBlink lucrează şi la automatizarea a cât mai multor procese interne, precum şi la funcţionalităţi care să ajute investitorii să îşi gestioneze mai bine portofoliile.

    „Intenţionăm să automatizăm cât mai multe dintre procesele pe care acum le facem un pic mai greoi. Învăţăm şi noi cum să facem aceste lucruri: de la plata cu cardul, automatizarea de generare de contracte şi tot felul de lucruri care uşurează investiţia. Ne propunem să fim cât mai transparenţi, cum am fost şi până acum, către investitori”, a menţionat ea, adăugând că în acelaşi timp, SeedBlink îşi doreşte să fie activă în zona de educare a investitorilor.

    „Şi mai multe decât atât, ne dorim să fim activi în zona de educare pentru că scopul nostru este oarecum să fim o platformă care se adresează într-adevăr omului cu venituri medii spre înalte, dar ne dorim să educăm acest investitor să îşi facă nişte portofolii de companii.” Crearea unui portofoliu înseamnă că ai o teză de investiţii – eu investesc în healthtech, de exemplu, sau în fintech-uri, sau în energia verde. Dar investitorii trebuie să ştie să se uite la aceste start-up-uri, explică Sebe.

    „Deci încercăm să aducem unelte pentru investitori pentru că suntem, totuşi, o platformă care se adresează investitorilor în primul rând, deci să aducem aceste unelte de tip venture capital la îndemâna investitorului, care poate să vadă raportările de la companiile în care a investit, evoluţia acestor companii, care sunt drepturile lui pe care SeedBlink le-a negociat, pentru că noi facem o mulţime de acţiuni în favoarea investitorilor, acţiuni de care investitorul va beneficia la următoarele runde de investiţii sau la exit. Şi toate aceste lucruri le va putea vedea în acest segment, MyPortofolio, pe care noi îl vom dezvolta foarte mult. Deci ca să sumarizez: planul nostru este să facem unelte cât mai uşoare pentru investitori, prin care să poată să şi ia nişte decizii bune şi în cunoştinţă de cauză şi să poată să-şi urmărească investiţiile de la noi din platformă.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Boost

    1. Invitat: Cristina Ţoncu, cofondator al Techcelerator – cel mare program de accelerare din România pentru start-up-uri de tehnologie.

    Bilanţ la 3 ani: Techcelerator a lucrat până acum cu şapte serii de start-up-uri, mai exact cu 110 companii care au reuşit să ia în total finanţări de peste 8 milioane euro.

    „Noi până acum am derulat şapte batch-uri, iar între timp am început să facem şi programe dedicate pe diferite teme – pe produse de advancing AI, produse din industria fintech ş.a.m.d. Dar, în general am derulat şapte batch-uri pe termen mediu – trei luni. Am lucrat cu aproape 110 companii pentru care ne-am străduit să facilităm investiţii de peste 8 milioane de euro – este o sumă relevantă pentru ecosistemul nostru având în vedere că o rundă medie de investiţii se situează între 150.000-200.000 euro.“

    2. Invitat:  Matei Dumitrescu, fondator, Commons Accel – program de accelerare pentru start-up-uri fondat în 2019.

    Doi ani în cifre: La cele patru ediţii organizate până acum de Commons Accel au partipat în total peste 150 de antreprenori, dintre care o parte au reuşit să atragă şi investiţii pentru proiectele lor.

    „În ultimii doi ani, am ajuns la circa 15 investiţii pentru start-up-urile accelerate de noi. Nevoie este însă şi mai mare. Pentru ediţia de anul acesta am încercat să folosim vara ca să ne regrupăm şi să învăţăm din toate greşelile şi din tot feedbackul din trecut ca să ne îmbunătăţim şi să facem un program şi mai bun.“

    Start-up Update

    Invitat: Alina Mitrică, director comercial în cadrul Retargeting Biz – soluţie de marketing automatizat all-in-one dedicată magazinelor online.

    Ce e nou? Compania locală mizează anul acesta pe o creştere de circa 30% a businessului, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al numărului de clienţi, în condiţiile în care platforma are o nouă versiune în care s-au investit peste 3 mil. euro. În prezent, Retargeting are aproape 1.000 de clienţi activi, iar în primele zile de la lansarea noii versiuni a reuşit să atragă câţiva zeci de clienţi noi.

    „Odată cu lansarea platformei noi, a crescut foarte mult şi valoarea medie a unui client în platformă, tocmai pentru că avem servicii mai multe, sunt clienţi mai mari care au intrat în platformă şi atunci nu doar numărul clienţilor din portofoliu a crescut, cât şi valoarea medie a clientului. Pentru noi este foarte important care va fi valoarea clienţilor la finalul anului. Este un mix între cele două – între cantitativ şi valoric.”

    Investor Watch

    Invitat:  Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink – platformă de equity crowdfunding.

    Boom de investitori: Platforma de investiţii SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate, douăzeci şi cinci de milioane de euro strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

  • Cum se vede mediul local de business, privit din afară

    România are puterea de a deveni unul dintre cele mai captivante huburi antreprenoriale din Europa, în condiţiile în care start-up-urile locale nu duc lipsă de inovaţie şi dorinţă de reuşită. Însă oportunitatea poate trece neobservată, fiind uneori nevoie de un outsider care să ne reamintească de potenţialul pe care îl are mediul de afaceri din ţară.

    Christian Lüthje, profesor de management al inovării şi antreprenoriat al Universităţii Tehnice din Hamburg, care predă şi în cadrul programului Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă în Bucureşti, a realizat recent o analiză asupra României din perspectiva unui centru antreprenorial.

    Precum alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est, România oferă condiţii relativ bune pentru activităţile antreprenoriale şi crearea de start-up-uri. Gradul de motivaţie al tinerilor români de a-şi investi cunoştinţele şi energia în ideea de a-şi îmbunătăţi situaţia socioeconomică ar putea atinge un nivel mai ridicat prin comparaţie cu majoritatea pieţelor dezvoltate din Vestul Europei, unde companiile deja consacrate oferă oportunităţi atractive de angajare, cu salarii mari şi contracte solide. În plus, cetăţenii români par să fie destul de încrezători în ceea ce priveşte propriile lor aptitudini antreprenoriale şi dorinţa de a-şi asuma riscuri, reiese din studiu.

    „Este important să avem o percepţie favorabilă asupra propriilor noastre capacităţi de business deoarece generează un impact pozitiv asupra intenţiilor antreprenoriale: dacă eu cred că sunt capabil să înfiinţez şi să conduc o afacere, este foarte probabil să şi realizez acest lucru. Costurile de oportunitate pentru fondatorii de afaceri noi au fost mai mici în România decât în economiile dezvoltate, oferind mai multe opţiuni atractive de carieră pentru cei cu studii superioare. Chiar şi în prezent, acest lucru poate explica doar parţial de ce românii nu se tem să îşi asume riscul care este asociat în mod normal cu procesul propriu-zis de creare a unui start-up”, a declarat Christian Lüthje pentru Business Magazin.

    În prezent, România se poziţionează în urma altor ţări – atât dinăuntrul, cât şi din afara Uniunii Europene – care au izbutit în construirea unui sector puternic al inovaţiei, precum Israelul, Estonia şi Finlanda. Ecosistemul antreprenorial din România este abia în faza incipientă a formării sale, aspect dovedit în primul rând de accesul la finanţare. De obicei, noile businessuri româneşti nu obţin prea uşor investiţii, regula aplicându-se chiar şi companiilor cu tehnologii inovatoare şi planuri solide de business. Putem nota în acest sens lipsa aşa-numiţilor business angels şi numărul prea mic al finanţărilor de creştere realizate de societăţile cu capital de risc.

    Reţeta unei naţiuni antreprenoriale de succes conţine mai multe ingrediente. Întrebat de BM ce ar schimba ca scena de business din România să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, Christian Lüthje răspunde că un capital suficient din partea investitorilor internaţionali este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie. „Sunt sigur că noile întreprinderi de succes din România vor atrage şi mai mulţi investitori internaţionali în următorii ani. În calitate de profesor, trebuie să subliniez rolul important al universităţilor ca un alt factor cheie al ecosistemelor antreprenoriale prospere. Ţările antreprenoriale au nevoie de universităţi antreprenoriale. Invenţiile, cunoştinţele noi şi studenţii bine educaţi, toate acestea sunt create în universităţi. Este de o importanţă fundamentală ca aceste resurse să fie identificate, evaluate şi exploatate.”

    În contextul actual, deşi mediul de business este nevoit să aibă răbdare, trebuie menţionat că orice criză implică un set de schimbări, reprezentând cea mai importantă sursă de oportunităţi antreprenoriale. Criza provocată de Covid-19 a fost dificilă pentru majoritatea start-up-urilor, iar mulţi au încercat să îşi menţină întreprinderile într-o oarecare stare de inactivitate pentru a reduce rata de faliment.

    Totuşi, unii fondatori de întreprinderi au folosit timpul pentru a dezvolta idei şi soluţii care să abordeze subiecte care au primit o atenţie tot mai mare şi oportunităţi care s-ar fi dezvoltat mult mai încet fără pandemia de coronavirus, cum ar fi segmentul dedicat curieratului, educaţia online, asistenţa medicală digitală şi conceptul de „open science”. Aşadar, în următorii ani vom fi martorii multor întreprinderi de succes care vor călări neînfricat valul post-pandemic.

    „Cutia Pandorei a fost deschisă irevocabil şi nu mai poate fi închisă din nou. Nu cred că oamenii bine educaţi vor accepta ca angajatorii să se întoarcă la vechiul model de lucru în care home office-ul avea o pondere nesemnificativă. Persoanele care au alternative de muncă îşi vor alege angajatorii în funcţie de atractivitatea şi flexibilitatea modelului home office. Start-up-urile şi companiile tinere au fost întotdeauna mai înclinate să experimenteze combinaţii inteligente de interacţiune virtuală şi faţă în faţă în cadrul echipelor lor. Această experienţă şi deschiderea mai mare fac din start-up-uri nişte angajatori mai atractivi pentru mulţi tineri talentaţi din România. Iar acest aspect va ajuta start-up-urile în drumul lor spre creştere”, spune Christian Lüthje.

    De asemenea, profesorul argumentează că, din momentul în care din ce în ce mai mulţi investitori privaţi vor descoperi că România şi, în special Bucureştiul, reprezintă un hub antreprenorial captivant, golurile de finanţare marcate de primele etape ale noilor afaceri vor fi uşor umplute.

    Întrucât este dificil să te opui tendinţei în mijlocul unei crize, multe start-up-uri au fost nevoie să amâne etapele stabilite pentru finanţare şi au decis să îşi reducă nivelul de activitate. Însă acum, investitorii de capital de risc şi-au reluat operaţiunile şi sunt adesea dispuşi să încheie tranzacţii mult mai repede decât o făceau înainte de Covid-19. „Cea mai bună modalitate de a-i face pe investitorii străini să conştientizeze potenţialul antreprenorilor şi al start-up-urilor româneşti constă în crearea de poveşti de investiţii pozitive. Guvernul României poate sprijini acest lucru ajutând start-up-urile să se mute în centrele de inovare şi antreprenoriat în care se află investitori importanţi. Iar diaspora românească ar putea contribui la crearea de conexiuni între start-up-urile locale şi investitorii internaţionali şi pieţele externe”, adaugă Christian Lüthje.

    O altă abordare ar fi reprezentată de un marketing regional eficient – un univers în care mai multe ţări şi regiuni se luptă agresiv pentru a obţine atenţia stakeholderilor importanţi din alte state. Însă, şi în acest caz, diaspora românească ar putea ajuta la susţinerea activităţilor de marketing. Unele centre înfloritoare de inovare au folosit marketingul pentru a crea o profeţie care se împlineşte de la sine: dacă investitorii cred că România este un centru antreprenorial atractiv, ei vor face din România o naţiune de succes pentru start-up-uri.

    Încet şi sigur, guvernele din Centrul şi Estul Europei au început să înţeleagă strânsa relaţie dintre antreprenoriat şi creşterile economice. În consecinţă, autorităţile s-au angajat în întocmirea unor condiţii mai favorabile, ajustând – de exemplu – cadrul legal şi oferind stimulente fiscale pentru antreprenori şi investitori. Luând în calcul nivelul mai mic de salarii, gradul de producţie şi servicii, susţinerea autorităţilor române ar trebui să constituie o bază concretă pentru ecosistemul antreprenorial.

    „Nu cu mult timp în urmă am început să mă uit la start-up-urile româneşti şi la întreprinderile cu creştere rapidă. UiPath este un caz atât de excepţional, încât nu pot să nu îl numesc pe primul loc. Este o poveste remarcabilă care va ajuta România să ajungă la nivelul următor. De asemenea, am descoperit compania de blockchain, Elrond. Firma îşi propune să rezolve problema scalării pentru utilizarea blockchain în diferite aplicaţii, care necesită un debit tranzacţional mult mai mare decât pot oferi reţelele blockchain existente. Îmi place accentul pus de fondatori pe dezvoltarea unor soluţii cu costuri reduse şi uşor de utilizat de către toţi utilizatorii de internet şi de smartphone-uri. Această abordare pare să convingă şi investitorii.” În calitatea sa de profesor la Universitatea de Tehnologie din Hamburg şi de director academic al proiectului Startup Dock, Christian Lüthje încearcă, după propriile lui spuse, să acţioneze ca un intermediar al antreprenoriatului. Deşi a fost activ în diverse businessuri, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în mediul academic.

    „Iubesc prea mult să predau şi să efectuez muncă de cercetare. Am realizat că pot avea un impact mai mare dacă servesc ca mentor, consilier şi facilitator al studenţilor şi tinerilor cercetători. Mă consider un fermier care ară câmpul, cultivând plante fragile şi semănând ideea de antreprenoriat în mintea oamenilor. Asta şi practic ca hobby, atunci când predarea şi cercetarea îmi lasă ceva timp liber”, susţine Christian Lüthje.

  • Bitcoinul atinge pragul de 60.000 de dolari pentru prima dată din luna aprilie. SEC, autoritatea de supraveghere financiară din SUA, semnalează că ar putea aproba ETF-urile cu expunere pe criptomonede

    Astăzi, Bitcoinul ajunsese pentru scurt timp la pragul de 60.000 de dolari, nivel pe care nu îl mai atinsese din luna aprilie, investitorii anticipând ca SEC (Securities and Exchange Commission – autoritatea de supraveghere financiară din SUA) să aprobe în câteva zile ETF-urile cu expunere pe monede digitale, potrivit Business Insider.

    La ora 16:00, preţul unui Bitcoin era de 59.413 dolari, în creştere cu 3,17% în ultimele 24 de ore. Maximul atins în aprilie este de 64.895 de dolari, activul înregistrând un plus de 104% de la începutul anului.

    Sentimentul general al pieţei pare să se îmbunătăţească , de vreme ce SEC intenţionează să aprobe săptămâna viitoare ETF-urile (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) cu expunere pe criptomonede.

    Aşteptările au fost stimulate săptămâna trecută de decizia autorităţilor de a aproba ETF-ul Volt Equity. Fondul monitorizează companii cu expunere semnificativă pe Bitcoin sau care îşi generează majoritatea profitului prin activităţi asociate cu Bitcoinul, precum creditele, procesele de minare sau producţia echipamentelor de minare.

    „Este un pas mic, însă unul foarte promiţător. În principiu, SEC-ul şi-a oferit acordul”, spune Will Hamilton, şeful diviziei de trading şi cercetare din cadrul firmei de asset management TCM Capital.

    O actualizare directă a instituţiei ar fi contribuit între timp la evoluţiile de vineri. Ieri, pagina SEC dedicată educaţiei investitorilor a postat un link către un text din luna iunie, care avertiza cu privire la riscurile pe care le implică investiţiile în Bitcoin.

    „Înainte să investiţi într-un fond care deţine contracte futures pe Bitcoin, asiguraţi-vă că înţelegeţi cu adevărat potenţialele riscuri şi beneficii”, reiese din text. Investitorii au interpretat postarea ca pe un semnal conform căruia autorităţile vor aproba respectivele tipuri de fonduri în cursul săptămânii viitoare.

    Totodată, exchange-ul Coinbase a propus crearea unui organ special de reglementare pentru a oferi o soluţie în ceea ce priveşte lipsa de claritate şi control din piaţa crypto, compania fiind de părere că activele digitale ar trebui tratate diferit faţă de acţiuni.

     

  • În Bucureşti, criza de locuinţe va veni în 2023-2024

    Toată lumea se uită cu stupefacţie la Berlin, acolo unde locuitorii au votat printr-un referendum ca cei care au peste 3.000 de apartmente să le fie luate, expropriate, de către primăria capitalei Germaniei. Motivul ţine de creşterea chiriilor, care s-au dublat, şi de majorarea preţurilor apartamentelor, ceea ce îi pune pe mulţi în imposibilitatea de a achiziţiona o locuinţă.

    Cele mai multe apartamente din Berlin sunt deţinute de câteva fonduri de investiţii americane, cu zecile şi sutele de mii, care au fost cumpărate acum mai mulţi ani chiar de la Primăria Berlinului. După ce le-au preluat, americanii practic au închis piaţa şi au majorat treptat chiriile, Berlinul fiind un oraş unde 60% din locuitori stau în chirie.

    Acum, Parlamentul federal trebuie să dea o lege de expropriere pentru ca acest referendum să aibă un rezultat, iar aici discuţiile încă nu sunt tranşate.

    Unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie ţine de faptul că autorizarea şi construcţia de locuinţe nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea, in corpore, şi a chiriilor, şi a preţurilor apartamentelor.

    La fel ca în multe oraşe europene, autorizaţiile de construcţie de proiecte rezidenţiale se dau foarte greu, pieţele fiind practic blocate. La fel se întâmplă şi în Londra.

    În Berlin s-a ajuns la acest referendum pentru că cei mai mari proprietari de apartamente sunt investitori americani şi pentru că unul sau doi sau trei investitori deţin atât de multe apartamente. Dacă numărul de proprietari ar fi fost mai mare, anonimi, fără să fie identificaţi, nu s-ar fi ajuns niciodată la un referendum. Dar aşa, pentru că au fost puţini, şi mai ales străini, s-a ajuns într-o asemenea situaţie, americanii fiind vinovaţi pentru creşterea chiriilor. 

    Cred că dacă în Bucureşti piaţa ar fi fost controlată doar de câţiva investitori iar chiriile şi preţurile ar fi crescut ca în Berlin, rezultatul unui referendum ar fi fost acelaşi.

    Dacă dăm timpul înapoi, în perioada 2000-2008 vom vedea o evoluţie identică, dar cu câteva diferenţe. Creşterea cererii pentru locuinţe a venit pe neaşteptate datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice, a creşterii salariilor şi a formării clasei de corporatişti datorită investiţiilor străine. De la 12.000 de euro în anul 2000-2001 pentru un apartament de două camere în Militari, în 2008 s-a ajuns la 120.000 de euro, iar de la o chirie de 50-75 de euro pe lună, s-a ajuns la o chirie de 350-400 de euro pe lună. Este adevărat că în această perioadă şi salariile au crescut de la 200 de dolari spre 400-500 de dolari pe lună. 

    Pentru că nimeni nu credea într-o evoluţie atât de spectaculoasă a pieţei imobiliare din Bucureşti, nu au fost foarte mulţi investitori care au construit la începutul anilor 2000. Aşa că cererea nu a putut fi satisfăcută de ofertă, mai ales că noua generaţie vroia să stea în blocuri sau case noi.

    Pentru că nu a fost un dezvoltator care să controleze piaţa şi să fie identificat, iar oferta aparţinea persoanelor individuale, nimeni nu putea să protesteze, aşa cum s-a întâmplat în Berlin. Dar chiriile şi preţurile apartamentelor au crescut in corpore, toate în acelaşi timp. Dacă ar fi să căutăm un „vinovat”, acela ar fi fost băncile, care au dat credite cu ochii închişi, la evaluări din ce în ce mai mari ale apartamentelor.

    După criza din 2008, piaţa rezidenţială din Bucureşti s-a schimbat fundamental. Preţurile apartamentelor au scăzut pentru că nu a mai fost cerere, dar oferta de apartamente noi a început să crească susţinut. Cererea a început să se refacă datorită creşterii salariilor, schimbării monedei de referinţă de acordare a creditului de la euro la lei şi reducerii substanţiale a dobânzilor la lei. Toate au venit în acelaşi timp.
    Dintr-odată, dacă în 2008 puteai să-ţi cumperi un apartament cu salariul mediu de atunci în 30 de ani, acum acest raport a ajuns la 9 ani, ceea ce reprezintă o ofertă de nerefuzat. Nu cred că există o capitală europeană sau un oraş european de top atât de ieftin din perspectiva pieţei rezidenţiale, indicatorul luat în calcul fiind numărul de ani în care îţi poţi plăti un apartament.

    Dar cel mai important lucru a fost programul „Prima casă”, care practic a plafonat preţul apartamentelor prin condiţiile de acordare a unui credit ipotecar.

    În Bucureşti, peste tot se construieşte şi parcă nu este de ajuns. Deşi au crescut, preţurile sunt în continuare rezonabile, ceea ce dă posibilitatea achiziţiei unei locuinţe, mai ales că şi creditul imobiliar este ieftin.

    Scumpirile materialelor de construcţii vor aduce pe piaţă preţuri ale apartamentelor mai mari, dar nu asta va fi principala problemă.

    Antoanela Comşa, de la dezvoltatorul imobiliar Gran Via, spune că piaţa rezidenţială din Bucureşti va intra în criză nu acum, ci în 2023-2024, atunci când oferta de apartamente noi va fi extrem de redusă, ca urmare a blocării pieţei de acum în urma deciziei noului primar al Capitalei, Nicuşor Dan, de a duce autorizaţiile la Primăria Capitalei, şi nu la primăriile de sector, ca acum.

    Ca să construieşti un bloc îţi trebuie 2-2,5 ani, începând de la autorizare, până la construcţia efectivă. Iar dacă acum piaţa autorizaţiilor este blocată, peste 2-3 ani nu va mai fi nimic construit. Să vedem atunci cât vor fi chiriile şi preţurile apartamentelor.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Un tânăr de 24 de ani din SUA, condamnat la 7 ani şi jumătate de închisoare după ce a creat o schemă Ponzi cu criptomonede. Pierderile investitorilor depăşesc 90 de milioane de dolari

    Investitorii lui Stefan Qin au crezut că au găsit o afacere sigură – Virgil Sigma, un hedge fund care generează profituri de 500% prin exploatarea diferenţelor de preţ din rândurile criptomonedelor regăsite pe 40 de exchange-uri internaţionale, scrie Bloomberg.

    În schimb, tânărul de 24 de ani – un geniu al matematicii, după cum se autointitulează – a folosit banii pentru a-şi construi un stil de viaţă opulent, incluzând aici un penthouse în Manhattan de 23.000 de dolari pe lună şi o serie eşuată de investiţii imobiliare şi de tip ICO (proiecte de oferte iniţiale de criptovalute). Autorităţile federale din SUA spun că tânărul a înşelat peste 100 de oameni, paguba totală ajungând la peste 90 de milioane de dolari.

    Deşi o parte din victimele lui Qin au declarat că acesta ar trebui să stea în spatele gratiilor pentru o perioadă cât mai lungă de timp, o instanţă de judecată din Statele Unite l-a condamnat la şapte ani şi jumătate de închisoare.

    „Qin a ales în mod deliberat şi conştient această modalitate de a-şi înşela investitorii, inclusiv crearea de extrase de cont false. Acest tip de delict «cu guler alb» este la fel de devastator pentru victime ca orice alt fel de infracţiune şi ar trebui pedepsit în mod sever”, spune judecătoarea Valerie Caproni.

    Peste zece investitori i-au scris judecătoarei, notând aici câţiva oameni care şi-au pierdut economiile de-o viaţă din cauza lui Qin şi un cetăţean australian care a renunţat la facultate pentru a fonda Virgil Sigma Fund LP în 2017 (companie încorporată în Insulele Cayman). O femeie citată de Bloomberg a declarat că a rămas fără casă în urma schemelor efectuate de tânăr.

    Qin susţine că a dezvoltat un algoritm special de tranzacţionare numit Tenjin, care ar putea obţine profituri prin cumpărarea de criptomonede pe un exchange şi vânzarea lor la un preţ mai mare pe o altă platformă. La scurt timp după ce a creat Virgil, Qin susţinea că fondul producea randamente anuale de 500% în 2017.

    The Wall Street Journal, cel mai puternic ziar de business din lume, i-a redactat un profil în 2018, perioadă în care tânărul gestiona 23,5 milioane de dolari. Până în 2020, tânărul strânsese deja peste 90 de milioane de dolari.

    El a creat hedge fund-ul în primul an de facultate, folosind un algoritm despre care credea că este „o maşinărie uimitoare de făcut bani”

    „Însă lucrurile au început să se înrăutăţească, iar oamenii au început să devină suspicioşi cu privire la promisiunile mele”, spune Qin, care se confruntase iniţial cu o potenţială sentinţă de 20 de ani de închisoare.