“Produsul Intern Brut în trimestrul I 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2011 (date ajustate sezonier)”, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică, într-un comunicat. Faţă de acelaşi trimestru din 2011, PIB a crescut cu 0,3% pe serie brută şi cu 0,8% pe serie ajustată sezonier.
România reintră astfel în recesiune tehnică, situaţie în care s-a regăsit pentru doi ani şi jumătate, în perioada 2008-2011.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
“În trimestrul al IV-lea din 2011, numărul mediu de pensionari a fost de 5.555.000 de persoane, în scădere cu 106.000 de persoane faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 21.000 de persoane faţă de trimestrul al III-lea al anului 2011. Pensia medie lunară a fost, în trimestrul al IV-lea din 2011, de 760 de lei, mai mare cu 5,4 la sută faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 0,3 la sută mai mare faţă de trimestrul al III-lea din 2011”, se arată într-un comunicat de miercuri al INS. Majoritatea pensionarilor o reprezintă cei de asigurări sociale, care reprezintă 99,9 la sută din numărul total al celor care primesc pensie. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 85,3 la sută în totalul celor de asigurări sociale.
Cele mai consistente măriri salariale, de peste 30% faţă de nivelul din noiembrie 2008 când în România au început să se resimtă efectele crizei financiare, s-au înregistrat în industria extractivă, în domeniul asigurărilor private, al energiei electrice şi al intermedierilor financiare. La polul opus s-au aflat angajaţii din sectorul public, unde câştigul mediu net lunar este cu circa 20% mai scăzut decât nivelul de la sfârşitul lui 2008.
Unele state au înlocuit recensământul tradiţional, ce presupune contactul cu cetăţenii, cu o procedură bazată exclusiv pe analiza datelor aflate în posesia instituţiilor statului. Această metodă, denumită generic “register-based census”, a fost folosită de Austria, Belgia, Danemarca, Slovenia şi Suedia. O a doua categorie de state au îmbinat studiul registrelor şi arhivelor statului cu un aşa-numit “recensământ prin sondaj”. În Franţa, Germania, Olanda sau Spania, recensământul pentru 2011 a constat în coroborarea datelor deţinute de diferite instituţii ale statului cu cele obţinute în urma interviurilor realizate prin sondaj.
Cele mai multe dintre statele membre au introdus o perioadă de aproximativ o săptămână în care prioritate la recenzare şi centralizare aveau cei care alegeau varianta online. Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Marea Britanie şi Slovacia au optat pentru această variantă. Institutul de statistică din Polonia a pus la dispoziţia cetăţenilor un mijloc unic de recenzare, folosit numai aici în 2011: interviul telefonic.
În Cipru, singura ţară din UE în care recenzorii au fost dotaţi cu laptopuri, aceştia au lucrat aproape două luni de zile în teren, dar nu li s-a permis să-i viziteze pe cetăţenii ciprioţi între orele unu şi patru după-amiaza, acestea fiind orele de “siestă”.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Citiţi mai jos interviul în forma integrală:
BUSINESS Magazin: Cum vedeţi naşterea cetăţeanului cu numărul 7 miliarde în contextual economic mondial din prezent? În ce măsură se leagă actuala criză mondială de explozia demografică din ultimul secol?
Vergiliu Voineagu, preşedintele INS: Atingerea pragului de 7 miliarde pentru populaţia planetei este percepută la nivelul omului obişnuit ca un eveniment mai degrabă insolit, înscris într-o serie a numerelor mari care stârneşte întotdeauna un interes mediatic. Pentru demografi, sociologi şi economişti acest eveniment constituie însă mai degrabă un prilej de îngrijorare, determinat de constatarea că această creştere galopantă a populaţiei – nu este însoţită şi de o creştere în aceeaşi măsură a resurselor.
Vorbind de creşterea într-un ritm din ce în ce mai alert a populaţiei lumii, v-aş oferi câteva repere, cred eu, semnificative. La începutul erei noastre, aşadar în anul 1, populaţia lumii a fost estimată la 200 milioane, în anul 1000, 275 de milioane, în anul 1804, un milliard, în 1927, 2 miliarde, în 1960, 3 miliarde, în 1975, 4 miliarde, în 1985, 5 miliarde, în 1999, 6 miliarde, în 2011, 7 miliarde. În ceea ce priveşte viitorul, deja în 2025 vom fi probabil 8 miliarde, în 2045, 9 miliarde şi aşa mai departe.
După cum se observă, creşterea populaţiei devine tot mai accentuată şi mai rapidă confirmând, astfel, previziunile făcute odinioară de Malthus care avertiza la începutul secolului al XIX- lea că va veni un moment în care omenirea se va confrunta cu o serioasă problemă privind numărul populaţiei. El vedea ca rezolvare soluţia războiului, care să funcţioneze ca un regulator demografic, dar evident, nu pe această cale trebuie să mergem, ci să căutăm ajungerea la un echilibru. Cât priveşte a doua parte a întrebării, deşi o legătură există în ultimă instanţă între criza pe care o străbate omenirea astăzi şi fenomenul creşterii demografice, această legătură nu este în nici un caz de tipul cauză- efect. Specificul actualei crize trebuie căutat mai ales în spaţiul financiar-bancar, şi în acela al penuriei alimentare, chiar dacă şi aceasta din urmă prezentă în unele zone ale planetei, nu face decât să accentueze pentru populaţiile foarte sărace efectele crizei principale.
Pentru că fenomenul creşterii demografice nu este nici pe departe unul uniform, ca ritm, şi nici măcar ca sens.
El este deosebit de intens tocmai în zonele cele mai puţin dezvoltate ale planetei, în vreme ce ţările mai bogate, cu posibilităţi economice superioare, se confruntă de multă vreme cu o scădere de populaţie, generată de un spor natural negativ instalat de mai multe decenii, dublată de o îmbătrânire accentuată, de asemenea prezentă de multă vreme. Implicit, aceste aspecte nu fac decât să complice lucrurile si să împiedice luarea unor decizii, aceleaşi, aplicabile la scară planetară.
BUSINESS Magazin: În ce măsură sunt resursele alimentare/energetice suficiente pentru a asigura supravietuirea a şapte miliarde de oameni şi la ce tendinţe vă aşteptaţi în viitor?
În această privinţă, aş vrea să vă semnalez ca cel dintâi care a prevăzut problemele cu care se confruntă omenirea acum şi în deceniile ce vor urma a fost un eminent economist român, trăitor în SUA, Nicolas Georgescu Roegen, care a văzut ca soluţie posibilă, cu valoare curativă dar şi preventivă, printr-o repoziţionare a omului în raport cu mediul în care, în mod natural s-a născut şi trăieşte. Altfel spus, a pus serios problema economiei speciei umane într-un context ecologic global, adică la scara planetară a vieţii pe Terra. În alţi termeni, este vorba de a înţelege că dezvoltarea tehnologică nu este, practic nelimitată, şi că resursele primare, atât alimentare cât şi energetice, nu pot creşte la infinit.
Răspunzând punctual la întrebarea dumneavoastră, dacă în acest moment şi poate şi în anii următori dezvoltarea agriculturii poate asigura la un nivel satisfăcător resursele de trai pentru şapte , chiar 8 miliarde de oameni, perspectiva nu este deloc încurajatoare. La ce tendinţe mă aştept pentru viitor? Statistica, de regulă, nu face decât să măsoare, să cuantifice fenomenele demografice, respectiv social-economice. Ca economist însă, nu pot decât să cred că, în cele din urmă, în multe ţări se va pune problema temperării acestei creşteri de populaţie, în paralel cu programele de găsire a unor noi soluţii pentru ca agricultura să devină deopotrivă , şi mai eficientă, dar şi mai “curată”.
BUSINESS Magazin: Care sunt fenomenele pe care le remarcaţi la nivel mondial în ce priveşte organizarea economică şi socială, comparativ cu acum o sută de ani?
Vergiliu Voineagu, preşedintele INS: Ultima sută de ani a adus mutaţii fundamentale, atât în ceea ce priveşte bogăţia în resurse a ţărilor lumii, care şi-au întemeiat dezvoltarea, la ritmuri fără precedent, pe consumul necontrolat al acestor resurse, cât şi în ceea ce priveşte varietatea căilor de dezvoltare adoptate. Sunt anii în care lumea a trăit câteva răsturnări dramatice în plan politic, social şi economic începând cu ceea ce a urmat fiecăruia dintre cele două războaie mondiale şi până la evenimentele de cotitură de acum două decenii, care au redesenat nu numai poziţionarea statelor faţă de un anumit model politico-economic, ci şi schimbări majore în atitudinea lor faţă de ideea de dezvoltare. O detaliere a acestor aspecte presupune o activitate atât de complexă, încât ea este imposibil de expus printr-un simplu răspuns la o întrebare jurnalistică, ea fiind de mai mulţi ani subiect de dezbatere pentru cercetători şi personalităţi publice care prin deciziile lor, caută soluţii pentru o rezolvare de fond, şi pe termen lung, a problemelor cu care omenirea se confruntă astăzi, în condiţiile globalizării ca un singur organism socio-economic, chiar dacă diversitatea rămâne una dintre caracteristicile sale. Cu aceasta cred că am şi numit principalul aspect care deosebeşte radical lumea de astăzi de cea de acum un veac. Pe atunci, ne aflam la începutul acestui fenomen de interconexiune între ţări, mai ales sub aspect economic, astăzi acest fenomen este atât de prezent încât nici o ţară practic, nici măcar o super putere economică precum SUA, China, Japonia sau Uniunea Europeană nu-şi mai poate construi propriile politici fără a ţine seama de contextul global, de efectele pe care, prin ricoşeu, le poate produce celorlalte state.
BUSINESS Magazin: Cât de mult a afectat explozia demografică din ultimul secol accesul la alimente şi în ce măsură vă aşteptaţi ca foametea să se extindă la nivel global?
Vergiliu Voineagu, preşedintele INS: Nu explozia demografică este problema, cel puţin nu a fost problema până în acest moment care să pună în pericol accesul populaţiei lumii la alimente, ci distribuţia cu totul inegală a resurselor în acest domeniu. Nu e un paradox, că tocmai ţările care au o populaţie foarte numeroasă, cu excepţii rarisime, au şi cele mai scăzute producţivităţi în zona producţiei agricole, ceea ce nu face decât să mărească riscul ca deficitul de hrană, deja prezent pentru câteva sute de milioane de oameni din toată lumea sa devină o problemă endemică. Schimbările climatice care produc deja efecte nedorite, mai ales în zonele şi aşa sărace ale planetei, cu manifestările atât de diferite sub care apare, de la secete prelungite, care conduc la deşertificarea unor suprafeţe întinse, până la precipitaţii diluviene, cu inundaţii catastrofale, uragane şi tornade nu fac decât să sporească riscul de înfometare. Pentru a conchide, trebuie să reiau ideea, că, cel puţin pe termen scurt, nu creşterea demografică este principala problemă, ci imposibilitatea reală ca resursele de hrană să urmeze acelaşi ritm. Şi când spun aceasta, am în vedere, în mod explicit ţara noastră, care dispune de un potenţial agricol deosebit, din păcate nici pe departe valorificat dacă privim doar rezultatele ultimul recensamânt general agricol care arată importante suprafeţe rămase necultivate. Or, extrapolând, într-un an agricol bun, cum se arată a fi 2011, în care ţoţi analiştii estimează o contribuţie superioară a cestui sector în PIB, fără a fi statistician sau economist, nu-i greu de imaginat cât ar fi putut fi această contribuţie dacă întreaga suprafaţă agricolă ar fi fost pusă în valoare.
“A fost o discuţie tensionată în Guvern, şeful INS fiind chemat să prezinte o informare membrilor Executivului privind situaţia la zi a desfăşurării recensământului”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. Potrivit acestora, premierul a transmis că este extrem de nemulţumit de modul în care recensământul a fost organizat şi desfăşurat până în prezent şi l-a ameninţat pe preşedintele INS că va fi demis dacă problemele nu vor fi remediate. “Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei”, i-a spus Boc lui Voineagu, cerându-i ca problema CNP-urilor să fie remediată cu “minim de discomfort”, au relatat sursele prezente la discuţie.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergiliu Voineagu, a declarat într-o conferinţă de presă că prima declaraţie oficială pe problema declarării CNP-ului a fost dată sâmbătă, de purtătorul de cuvânt al instituţiei.
“Purtătorul de cuvânt, după ce a făcut precizări că nu orice recenzori acordă sancţiuni, ci persoane special nominalizate care constată cuantumul sancţiunii a mers puţin mai departe şi şi-a exprimat din grabă şi din pregătire insuficientă un punct de vedere personal că nedeclararea CNP nu impune sancţiune “, a spus Voineagu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergiliu Voineagu, a declarat într-o conferinţă de presă că prima declaraţie oficială pe problema declarării CNP-ului a fost dată sâmbătă, de purtătorul de cuvânt al instituţiei. “Purtătorul de cuvânt, după ce a făcut precizări că nu orice recenzori acordă sancţiuni, ci persoane special nominalizate care constată cuantumul sancţiunii a mers puţin mai departe şi şi-a exprimat din grabă şi din pregătire insuficientă un punct de vedere personal că nedeclararea CNP nu impune sancţiune”, a spus Voineagu. Acesta a menţionat că purtătorul de cuvânt a fost destituit.
Institutul Naţional de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune dacă nu îl declară.
Conform Institutului Naţional de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”
De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.
Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.
Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum şi cele cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control au obligaţia să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri şi instrucţiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. (2) În îndeplinirea atribuţiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecţia legii, fiind considerate ca îndeplinind funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
DE CE SE COLECTEAZĂ CNP
Potrivit explicaţiei oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:
– determinarea populaţiei stabile a României;
– determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);
– crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;
– exhaustivitatea datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;
– facilitatea prelucrării datelor.
DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂŢI SUNT OPŢIONALE
Institutul Naţional de Statistică precizează şi că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P. “Prin urmare, informaţiile referitoare la ocupaţie, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului. Aceste informaţii, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.”, se afirmă în comunicatul INS.
În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanţă agravantă dacă nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.
În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.
Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”
Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)
Pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate de peste 12 luni nu vor mai figura în raportările privind populaţia României. Ca urmare, populaţia activă a României este de aşteptat să scadă, scriptic, cu aproximativ 2-3 milioane de persoane, respectiv cu numărul românilor care muncesc în străinătate. “Va fi un recensământ cu multe surprize. Unele efecte nici nu pot fi intuite. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o asemenea situaţie, pentru că este probabil că după recensământ va reieşi că populaţia României va fi de 18 -19 milioane de locuitori, având în vedere că se vor scădea 2-3 milioane de români care sunt peste hotare de mai mult de 12 luni. Iar de aici, vor rezulta o serie de implicaţii foarte seriose”, a declarat pentru Gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.