De altfel, premierul Boc a precizat ca in negocierile cu FMI,
solutia propusa de Fond a avut in vedere, pe langa majorarea TVA la
22% si cresterea la 20% a cotei unice de impozitare, si o reducere
cu 20% a fondului de salarii. Autoritatile romane insa au preferat
varianta reducerii salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15% “ca sa
nu mai puna presiune suplimentara pe singura categorie care mai
plateste impozite si taxe”, respectiv pe sectorul privat.
“Am ales raul cel mai mic”, a conchis Boc.
Salariile bugetarilor vor fi reduse uniform cu 25% pana la 20
iunie, urmand sa ramana asa pana la intrarea in vigoare a noii legi
de salarizare bugetara, la 1 ianuarie 2011, cand noua grila
prevazuta de lege va fi aplicata “in limitele fondului de salarii
existent”, a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.
Precizarea exclude speculatiile ca salariile vor putea fi reduse
diferentiat, in functie de diverse criterii. Conform premierului
Emil Boc, nu vor fi afectate insa alocatiile pentru copii si
persoane cu handicap si nici un salariu nu va fi mai mic de pragul
de 600 de lei.
Reducerea pensiilor si a salariilor ar trebui sa permita
Romaniei sa se incadreze intr-un deficit bugetar de 6,8% din PIB in
acest an, de la 7,4% in 2009.
Emil Boc a justificat masurile de austeritate in primul rand
prin mostenirea guvernului Tariceanu, respectiv majorarea
salariilor si a pensiilor peste productivitate in 2007-2008 si abia
in al doilea rand prin “criza economica, respectiv ultimele
evolutii care au avut loc inclusiv in Grecia”.
Daca nu s-ar fi luat acum nici o masura de austeritate, am
ajunge la o indatorare de 62% din PIB pana in 2012, iar deficitul
bugetar ar trece de 9% din PIB inca din acest an, au afirmat cei
doi oficiali. “Chiar si asa, cu reducerile de salarii si pensii,
tot mai trebuie aduse de la buget 1,7 miliarde de euro, spre a
corecta decalajele acumulate din 2007 pana acum”, a declarat
Boc.
In privinta performantei propriului sau guvern in privinta
aducerii cheltuielilor la niveluri mai realiste, Emil Boc a afirmat
doar ca el a incercat sa plafoneze cresterea fondului de pensii in
2009, respectiv sa-l mentina la un nivel similar cu cel din 2008,
de 45,6 miliarde de lei, si sa reduca personalul din sectorul
bugetar, care la sfarsitul lui 2009 numara cu 162.000 de oameni mai
putin decat in 2008.
Pana in momentul de fata, Romania a tras circa 12 miliarde de
euro din imprumutul extern acordat de FMI, Comisia Europeana si
Banca Mondiala, din care 7,11 miliarde au revenit BNR, iar
Guvernului 4,95 miliarde (din care 2,15 miliarde de la FMI, 2,5 de
la CE si 300 de milioane de la BM). Guvernul a folosit banii pentru
acoperirea deficitului din bugetul de investitii si pentru
cheltuieli sociale.
Premierul a incheiat optimist, spunand ca economiile la buget
facute prin reducerea salariilor si a pensiilor vor putea asigura
Guvernului posibilitatea ca in trimestrele II sau III sa-si poata
achita integral datoriile catre firme, adica in jur de 1 miliard de
euro.
In al doilea rand, va continua programul de investitii publice –
in infrastructura rutiera (continuarea constructiei de autostrazi,
finalizarea centurilor ocolitoare la Bucuresti – Chitila, Sibiu,
Oradea, Lugoj, Iasi, reabilitarea a 400 km de drum national si 500
km de drum judetean), economia rurala (1 miliard de euro, finantat
de UE si cofinantat de Romania), infrastructura de mediu (700
milioane de euro, finantat de UE si cofinantat de Romania), 1.000
de case din programul “Case pentru specialisti” in mediul rural,
4.000 de case ANL si investitiile de 2 miliarde de euro ale celor
24 de companii din subordinea Ministerului Economiei.
Prim-ministrul a promis extinderea garantiilor guvernamentale,
dupa modelul “Prima casa”, pentru a sustine companiile care au
castigat proiecte europene, dar “nu gasesc finantare pentru ca
bancile nu le dau credite”. Va continua si programul de inlesniri
fiscale pentru firmele care angajeaza someri, a adaugat Emil Boc,
precizand ca “deja somajul a scazut usor in aprilie fata de
martie”.
In fine, Guvernul va aplica un program “agresiv” de combatere a
evaziunii fiscale si va supraveghea reducerea la strictul necesar a
achizitiilor publice de catre ministere. “Eu personal am anulat o
licitatie de 100.000 de euro, daca nu gresesc, pentru o cercetare
sociologica de evaluare a impactului unor masuri asupra
populatiei”, a afirmat Emil Boc.
