Tag: fabrica

  • Bilka a avut în 2016 afaceri de 60 milioane euro, în creştere cu 41%

    ”Rezultatele înregistrate anul trecut sunt efectele imediate ale proiectului investiţional de 10 milioane de euro, demarat în 2014 şi finalizat în 2016. În urma acestui proiect s-a achiziţionat şi integrat în fluxul de producţie o nouă platformă de producţie de 27.000 mp, s-au instalat 25 noi linii de producţie, s-au lansat 3 noi modele de ţiglă metalică şi, astfel, am încheiat investiţiile pentru divizia de rezidenţial. Toate acestea se văd în creşterea cifrei de afaceri din 2016 care a fost de 41%”, declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    După ce anul trecut compania a finalizat etapa de expansiune pentru divizia de rezidenţial, pentru 2017 principalele obiective sunt: exploatarea investiţiilor de peste 13 milioane de euro, realizate în cei 10 ani de activitate pentru creşterea capacităţii de producţie şi gamei de produse, eficientizarea activităţii din fabrică şi creşterea ponderii exporturilor în totalul afacerilor.

    ”Anul acesta ne concentrăm pe fructificarea investiţiilor realizate, avem linii de producţie şi produse noi, care nu au nici un an complet de funcţionare şi care abia anul acesta se vor resimţi în vânzări. De asemenea, exportul continuă să fie un punct important. În 2015 acesta reprezenta 7,3% din totalul cifrei de afaceri, ajungând în 2016 la 10%. Identificăm un potenţial mare pe pieţele externe, de aceea şi anul acesta avem în plan dezvoltarea exporturilor. În urma investiţiilor realizate, avem mijloacele de producţie şi logistică necesare pentru a ne impune pe pieţele externe”, declară Horaţiu Ţepeş.  

    Un alt aspect important în strategia pentru 2017 este susţinerea şi creşterea celor 500 de parteneri din teritoriu cu care compania colaborează.

    ” Bilka este o companie care creşte alte 500 de business-uri. Suntem responsabili de evoluţia a peste 500 de parteneri care ne reprezintă în teritoriu, iar creşterea noastră se reflectă pozitiv şi în business-urile lor. Şi anul acesta vom veni în sprijinul distribuitorilor cu know how-ul nostru, dar şi servicii şi produse care să îi ajute să se dezvolte”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    Compania are în aşteptare un nou program investiţional pentru dezvoltarea diviziei de industrial – producţia de table cutate destinate sectorului industrial, producţia de panouri termoizolante, profile industriale, casete structurale şi hale la cheie, însă demararea acestuia este condiţionată de achiziţionarea unor noi spaţii de producţie.

    ”Acum, că am finalizat etapa de dezvoltare a diviziei de rezidenţial, este un moment oportun să începem noi investiţii pentru dezvoltarea diviziei de industrial. Pentru acest proiect avem mijloacele financiare necesare, însă spaţiile disponibile din vecinătatea fabricii Bilka, fosta platformă Rulmentul, aflată în prezent în paragină, se află în domeniul public şi depindem de autorităţile locale. Dacă ni se închiriază sau vinde suprafaţa solicitată vom demara investiţiile, dacă nu, vom fi nevoiţi să blocăm temporar acest proiect. Noi continuăm demersurile în vederea extinderii activităţii pe terenurile din vecinătatea noastră, dar pe viitor nu excludem varianta achiziţiei unor terenuri în afara oraşului”, precizează Ţepeş.

    Piaţa de acoperişuri a crescut în ultimii ani cu 5 – 10 procente şi a ajuns anul trecut să depăşească, pentru prima dată, pragul de 32 milioane de metri pătraţi, înregistraţi în 2008. În 2016 piaţa s-a aflat la cel mai ridicat nivel existent în România, 35 milioane de metri pătraţi. Această creştere vine pe de-o parte din creşterea consumului, a nevoii de noi locuinţe sau renovări, dar şi din investiţiile care s-au realizat în acest sector, în ultimii ani.

    ”Şi pentru anul acesta aşteptăm o creştere a pieţei de 10%.  Ne bazăm în primul rând pe contribuţia companiei la creşterea pieţei. O piaţă nu poate creşte fără ca principalii jucători să investească în inovaţie, tehnologie şi noi produse. Dacă în 2016 cea mai mare creştere a venit din creşterea BILKA, cel mai probabil, lucrurile nu se vor schimba semnificativ anul acesta. În al doilea rând, ne bazăm pe trendul pieţei din ultimii ani, pe studiile oficiale care arată că piaţa de construcţii va înregistra în 2017 o creştere de până la 5%, pentru sectorul rezidenţial se estimează o creştere de până la 10%, iar numărul autorizaţiilor de construcţii, numai în mediul urban a crescut anul trecut cu 5%. Sunt statistici care ne permit să fim optimişti, să vedem şi în 2017 o creştere considerabilă a pieţei de acoperişuri”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    BILKA a înregistrat în 2016 afaceri de 270 milioane de lei.  Fabrica BILKA se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. În cei 10 ani de activitate compania a acoperit peste 150.000 de case.  Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    În 2016, BILKA şi-a vândut produsele la nivelul întregii ţări, prin intermediul a peste 500 dealeri stabili. Reţeaua de distribuţie BILKA acoperă integral teritoriul României.

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.

  • O fabrică de biciclete din Deva perfecţionează elevi din licee tehnice, apoi le oferă loc de muncă: Beneficiul nostru nu este anul acesta, beneficiul nostru o să apară anul viitor

    Reprezentanţii fabricii de biciclete DHS au avut 120 de posturi libere, resursa umană dovedindu-se mult prea mobilă, astfel că soluţia găsită pentru a-şi putea continua activitatea a fost să consolideze şi fidelizeze personalul, dar şi să apeleze la atragerea liceenilor din liceele tehnice şi din şcolile profesionale.

    „Având în vedere că anul trecut deja anticipam că forţa de muncă de care noi avem nevoie, care să fie şi cât de cât calificată, este în scădere, dinamica fiind una negativă pe zona de muncitori calificaţi, am stabilit să începem un program, un proiect de calificare. Dar calificare nu a muncitorului care vine şi aplică pentru o poziţie la noi în companie, ci de pregătire a elevului din şcolile cu profil tehnic. Şi aici ne referim la colegiile tehnice, la şcolile profesionale”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, Ddaniel Vulea, directorul compartimentului de Resurse Umane din cadrul DHS.

    Potrivit sursei citate, în cazul elevilor care fac practica la DHS există şansa ca peste un an sau doi, la finalizarea cursurilor, aceştia să se întoarcă în companie şi să lucreze ca muncitori calificaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 16 ani de muncă în străinătate, un bărbat din Alba a deschis acasă o fabrică de chipsuri naturale

    Horea Nicolae Josan Alba a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a trăit ”exodul occidentului, ca toată lumea”, învăţând, în acest timp, foarte multe despre agricultură. În Spania a lucrat în construcţii, alimentaţie publică şi la o tipografie, iar ideea de a începe o afacere cu chipsuri sută la sută naturale i-a venit după o discuţie cu un prieten, care i-a spus că astfel de produse nu există în România.

    „Chipsuri d`Alba sunt o alternativă la brandurile puternice, iar afacerea am demarat-o dorind să ofer un produs 100% natural. Altceva în afară de cartofi, ulei şi sare nu se găseşte în aceste pungi. În prezent, nu pot să spun că este o afacere profitabilă, însă sunt fericit când văd că produsele se vând în magazine, baruri şi restaurante din Alba şi am ajuns să am desfacere şi în judeţele Mureş şi Braşov”, a spus administratorul fabricii, Horea Nicolae Josan Alba.

    Bărbatul este singurul angajat al fabricii şi susţine că profitul nu este mare, ci cât un salariu care variază între 1.000 şi 1.500 de lei. Are, totuşi, şi ceva să-şi reproşeze.

    „Am avut pierderi mari la început din cauza calităţii slabe, însă am lucrat la asta”, spune adrministratorul fabricii de chipsuri.

    Afacerea lui este deschisă de doi ani, iar o parte dintre consumatori s-au plâns că chipsurile sunt prea uleioase. Horea Josan şi-a însuşit criticile şi spune că lucrează zilnic la creşterea calităţii. Pentru chipruile naturale foloseşte cartofi româneşti, cumpăraţi de la ţărani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată fabrica unde se produc cele mai râvnite maşini de pe glob – FOTO, VIDEO

    Câteva date interesante despre producţia Bugatti Chiron: termenul de livrare este de 9 luni de la comandă. Acum, la fabrica din Molsheim, Franţa, 12 bucăţi sunt asamblate pentru livrări până la sfârţitul primului trimestru. Anul acesta,  70 de bucăţi vor fi produse din ediţia limitată de 500, scrie Promotor.

    20 de angajaţi lucrează la un Chiron. Asta pentru că fiecare client şi-l configurează pe placul lui. E greu să automatizezi un proces divers de la caz la caz. Sunt 23 de culori exterioare şi ai 8 variante de carbon. Înăuntru poţi alege dintre 31 de culori pentru piele şi sute de combinaţii cromatice cu restul elementelor. 8 straturi de vopsea sunt aplicate pe maşină, apoi structura monolit (caroserie + şasiu integrat) pleacă într-o altă aripă unde merge mai departe procesul de producţie.

    Fabrica a fost special reorganizată pentru producţia lui Chiron. Un nou dinamometru pentru verificarea puterii a fost construit pentru măsurarea celor 1.500 de cai putere în cap. Chiron este făcut 100% în mâinile oamenilor. Nu există benzi transportoare sau roboţi, ci 12 bancuri de premontaj şi montaj final. Spre exemplu, trenul de rulare (motor + transmisie) este construit la Volkswagen şi vine la asamblat aici, în Franţa. Are numai 630 de kg. Bugatti Chiron are 3 pompe de apă pentru răcire, iar conductele de răcire au diametru mai mare decât normal. În total sunt 1.800 de componente.

    Panelurile de carbon de la exterior sunt puse pe maşină în 3-4 zile, iar corpul monolit al maşinii este legat de consola spate prin numai 14 şuruburi din titan care au 34 de grame fiecare. Înainte de a pleca spre cumpărător, maşina stă în teste tente câteva săptămâni. Fiecare bucăţică este reverificată, fiecare element la vedere trece printr-o reinspecţie micronică. Totul trebuie să fie perfect!  

    Povestea lui Ettore Bugatti, descris ca un geniu excentric, cel care a creat marca de maşini care îi poartă numele

  • Cum arată fabrica unde se produc cele mai râvnite maşini de pe glob – FOTO, VIDEO

    Câteva date interesante despre producţia Bugatti Chiron: termenul de livrare este de 9 luni de la comandă. Acum, la fabrica din Molsheim, Franţa, 12 bucăţi sunt asamblate pentru livrări până la sfârţitul primului trimestru. Anul acesta,  70 de bucăţi vor fi produse din ediţia limitată de 500, scrie Promotor.

    20 de angajaţi lucrează la un Chiron. Asta pentru că fiecare client şi-l configurează pe placul lui. E greu să automatizezi un proces divers de la caz la caz. Sunt 23 de culori exterioare şi ai 8 variante de carbon. Înăuntru poţi alege dintre 31 de culori pentru piele şi sute de combinaţii cromatice cu restul elementelor. 8 straturi de vopsea sunt aplicate pe maşină, apoi structura monolit (caroserie + şasiu integrat) pleacă într-o altă aripă unde merge mai departe procesul de producţie.

    Fabrica a fost special reorganizată pentru producţia lui Chiron. Un nou dinamometru pentru verificarea puterii a fost construit pentru măsurarea celor 1.500 de cai putere în cap. Chiron este făcut 100% în mâinile oamenilor. Nu există benzi transportoare sau roboţi, ci 12 bancuri de premontaj şi montaj final. Spre exemplu, trenul de rulare (motor + transmisie) este construit la Volkswagen şi vine la asamblat aici, în Franţa. Are numai 630 de kg. Bugatti Chiron are 3 pompe de apă pentru răcire, iar conductele de răcire au diametru mai mare decât normal. În total sunt 1.800 de componente.

    Panelurile de carbon de la exterior sunt puse pe maşină în 3-4 zile, iar corpul monolit al maşinii este legat de consola spate prin numai 14 şuruburi din titan care au 34 de grame fiecare. Înainte de a pleca spre cumpărător, maşina stă în teste tente câteva săptămâni. Fiecare bucăţică este reverificată, fiecare element la vedere trece printr-o reinspecţie micronică. Totul trebuie să fie perfect!  

    Povestea lui Ettore Bugatti, descris ca un geniu excentric, cel care a creat marca de maşini care îi poartă numele

  • Secretul de pe parbriz. La ce folosesc punctele negre?

    Un jurnalist de la Jalopnik nu a rezistat întrebării “ce rost au punctele negre pe parbriz”. A sunat o mare fabrică de geamuri cu tradiţie în Anglia încă din 1826 şi a primit explicaţii referitoare la prezenţa acelor puncte pe orice parbriz, indiferent de modelul sau de marca maşinii.
     
  • Ford România angajează circa 900 de persoane anul acesta. Ce posturi sunt disponibile

    Majoritatea posturilor ar fi pentru muncitori necalificaţi, ce vor fi pregătiţi în uzină ca operatori pe banda de producţie. De asemenea, constructorul american caută şi oameni ultracalificaţi pentru posturi de electricieni şi electronişti, potrivit aceleaşi surse citate.

    Noii angajaţi ar contribui la producţia noului model EcoSport care va începe la Craiova către finalul anului. Ecosport, SUV-ul de clasă mică, va fi comercializat la nivel european. Astfel modelul va duce uzina la peste 150.000 de unităţi anual, triplu faţă de nivelul actual.

    Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în 2016 s-au vândut 38.849 unităţi Ford B-Max, cu 19,0% mai puţin decât în 2015.