BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Smart Business: Cum a reuşit o antreprenoare care lucra în imobiliare să facă 800.000 de dolari din dulciuri premium? – VIDEO, GALERIE FOTO

    “Lucrez în prezent şase zile pe săptămână şi am ziua de luni liberă; în weekenduri se lucrează intens, astfel că trebuie să fiu prezentă mereu alături de echipă, fie în punctul de vânzare, fie în laborator, lângă care am şi biroul. Timp de doi-trei ani de la lansarea afacerii am lucrat însă şapte zile din şapte“, îşi descrie Alina Sudriu agenda pe care o presupune gestionarea businessului Grace Couture Cakes, într-un domeniu la care aspiră din ce în ce mai mulţi doritori de o activitate antreprenorială.

    Lansat în noiembrie 2012, acesta este primul atelier couture de cofetãrie din Bucureşti – businessul a crescut în acelaşi timp cu fiica antreprenoarei, Ana Grace, care a inspirat de altfel şi numele brandului. În prezent, afacerea este formată dintr-un magazin în centrul comercial Băneasa Shopping City şi dintr-un atelier de producţie, care au generat anul trecut afaceri de 800.000 de euro. Pentru 2017, Sudriu previzionează depăşirea pragului de 1 milion de euro; un pas care va stimula acest lucru ar fi deschiderea celei de a doua unităţi Grace Couture Cakes, în zona Dorobanţi a Capitalei.

    Alina Sudriu a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limba Englezã şi programul de master Strategic Marketing din cadrul ASE.

    în 2006, imediat după terminarea facultăţii, a lucrat pentru o companie de produse electronice, ca office asistant. ”Mi-a plãcut foarte mult echipa din care fãceam parte şi m-am obişnuit rapid cu taskurile zilnice. Am decis să nu mai continuu atunci când mi-am dat seama cã nu aveam posibilitatea de a avansa, de a fi creativã, jobul fiind mai degrabã unul de rutinã“, descrie ea munca de început.

    După câţiva ani în domeniul consultanţei imobiliare, a vrut să dea o şansã impulsului antreprenorial, pe care spune că îl avea de ceva timp. ”Am ales o nişă unde am simţit că puteam inova şi aduce valoare, oferind produse şi servicii superioare celor care existau deja pe piaţă: dulciurile de lux, realizate la comandă, personalizate pentru evenimente speciale. Am gãsit nişa, aşa cum se întâmplă de multe ori, în urma unei nevoi pe care am resimţit-o, din perspectivă de consumator, atunci când mi-am organizat nunta.“

    Ce înseamnă, mai exact, atelier couture? ”În momentul în care am pornit la drum, mi-am imaginat un loc unde să poţi să îţi faci dulciurile pentru evenimente exact aşa cum ţi le imaginezi, exact în tema evenimentului şi potrivit personalităţii clientului; astfel conceptul acesta de couture ne-a diferenţiat puţin faţă de cofetăriile care existau pe piaţă în momentul în care am lansat afacerea“, explică Alina Sudriu conceptul pe care s-au axat încă de la început. După idee, au urmat paşii concreţi prin care să alinieze viziunea lor cu produsele pe care doreau să le creeze. Au început cu un singur angajat, care lucra în regim part-time, au selectat câteva reţete, pe care le-au îmbunătăţit pe măsura răspunsurilor primite din partea clienţilor. ”La început am încercat să dezvoltăm cât mai multe reţete, să vedem ce ne place, ce păstrăm în gamă, ce nu ne place, am trimis mostre cu torturile pe care le realizam în acel moment către toţi cunoscuţii mei sau persoanelor cu care lucrasem anterior.“

    În prima lună de activitate s-a creat un prim val de comenzi, iar ulterior numărul acestora a crescut suficient de mult încât să coopteze încă doi angajaţi. ”Vindeam foarte puţin la început raportat la cifrele de acum, dar pentru noi era o bucurie mare chiar şi atunci când o cunoştinţă de-a noastră sau cineva drag comanda un tort. Ne dădeam peste cap să-i placă, ştiam că dintr-un tort poate gustă 6-10-15 persoane.“ Numărul de clienţi a crescut constant, în acelaşi timp au lucrat la îmbunătăţirea reţetelor. Astfel, după doi ani de la lansare, au decis să grupeze cele mai solicitate torturi şi combinaţiile care se vindeau cel mai bine într-o colecţie signature pe care o adaptează an de an. ”Vedem, din 12 reţete pe care le avem anual, care sunt cele mai cerute, ce nu merge se înlocuieşte; restul, chiar dacă merg, poate le îmbunătăţim, clienţii noştri decid practic ce rămâne şi ce nu.“

    În prezent, au ajuns la 6-700 de comenzi pe zona de evenimente, fie ele nunţi, botezuri, petreceri corporate, aniversări, iar în punctul de vânzare din centrul comercial Băneasa numărul bonurilor ajunge la 4-5.000 în fiecare lună. Alina Sudriu spune că investeşte în afacere constant: investiţia iniţială, direcţionată spre achiziţia de utilaje, s-a ridicat la circa 30.000 de lei; iar după doar un an şi jumătate, Grace Couture Cakes a trecut pe profit. Investiţia din punctul de lucru din Băneasa, care s-a ridicat la 60.000 de euro şi a fost direcţionată spre standul achiziţionat, echipamente frigorifice, cât şi în extinderea laboratorului.
    în ceea ce îi priveşte pe clienţi, a observat o segmentare a acestora între partea de evenimente şi cake shop: dacă la comenzile pentru evenimente clienţii sunt mai ales femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu venituri medii spre mari, dispuse să plătească un preţ uşor peste media pieţei, produsele din Băneasa sunt populare şi pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani.

     

  • Retailerul care a inaugurat cinci magazine săptămâna aceasta

    Unitatea din Malu, judeţul Giurgiu se găseşte pe Şoseaua Giurgiului, nr.123. În format Loco, această are o suprafaţă totală de 318 mp, din care sala de vânzări măsoară 190 mp.În acelaşi format funcţionează magazinul din Valea Stanciului, judeţul Dolj. Acesta se află pe str. Cezar Lăzărescu, nr. 38, şi se întinde pe o suprafaţă totală de 343 mp, din care sala de vânzări măsoară 255 mp.

    Magazinele din Pechea, Rosiorii de Vede şi Târgu Cărbuneşti sunt deschise în format Standard.Unitatea din Pechea, judeţul Galaţi, este situată pe str. Suhurlui nr. 2 şi are o suprafaţă totală de 420 mp, din care sala de vânzări acoperă 316 mp. Cea din Rosiorii de Vede, judeţul Teleorman, se află pe Aleea CFR, bl.L7-L8 şi dispune de o suprafaţă totală de 414 mp, sala de vânzări măsurând 358 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 577 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 453 mp, magazinul din Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, funcţionează pe str. Pieţei, nr.3. Prin magazinele sale prezente în 322 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

  • Medicover achiziţionează reţeaua medicală Iowemed din Constanţa

    Prezentă în Constanţa de zece ani, reţeaua Medicover işi extinde amprenta locală  prin achiziţia reţelei Iowemed. Activităţile reţelei sunt complementare celor ale Medicover, iar tranzacţia reuneşte peste 21 de ani de excelenţă internaţională în servicii medicale şi antreprenori cu experienţă extinsă la nivel local, pentru a promova standardele medicale înalte. 

    „Suntem onoraţi să întâmpinăm Iowemed în familia Medicover. Suntem întotdeauna în căutare de parteneri care ne împărtăşesc valorile în ceea ce priveşte grija pentru pacienţi şi putem afirma cu încredere că Iowemed ne va ajuta să aducem standardele Medicover mai aproape de mai mulţi pacienţi din judeţul Constanţa, o regiune foarte importantă pentru noi”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România. „Aşadar, vom colabora îndeaproape cu noii noştri colegi, pentru a facilita schimbul de cunoştinţe, experienţă şi tehnologie. Avem planuri de dezvoltare locală, atât în ceea ce priveşte gama de servicii medicale, cât şi echipa, şi suntem încântaţi să le implementăm alături de o companie locală recunoscută şi apreciată, cum este Iowemed.”

    Iowemed este unul dintre cele mai importante branduri medicale la nivel local, cu o echipă de peste 150 de medici şi asistenţi, ce oferă peste 30 de specialităţi medicale , atât pentru pacienţi individuali, cât şi pentru angajaţii din companii. Iowemed oferă, de asemenea, servicii de edicină maritimă, pentru cei care au nevoie de certificate medicale specifice pentru activităţile de navigaţie.

    „Suntem încântaţi că am găsit un partener care apreciază cu adevărat munca şi dedicarea noastră din ultimii 20 de ani faţă de pacienţii din Constanţa. Ne alăturăm acum unei reţele medicale internaţionale prestigioase, ca Medicover, şi suntem încrezători că acest pas va pune la dispoziţia pacienţilor noştri mult mai multe variante de tratament şi îngrijire, inclusiv spitalizare premium în Bucureşti”, a spus dr. Ionica Ciortan, coproprietar Iowemed.

  • DB Global Technology din Bucureşti a ajuns la 800 de persoane. Germanii vor să mai angajeze încă 200 până la finalul anului

    Compania va continua să îşi extindă echipa şi îşi propune să ajungă la 1.000 de angajaţi până la finalul anului. În prezent, peste 75% dintre membrii echipei DB Global Technology fac parte din generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 23 şi 35 de ani).

    În contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank, DB Global Technology va continua să se concentreze pe extinderea echipelor sale de programare, testare şi analiză de business.

    „Prima jumătate a anului 2017 a adus o creştere a numărului, dimensiunii şi complexităţii proiectelor internaţionale pe care echipa din Bucureşti le coordonează şi la care contribuie. Această tendinţă se va menţine şi va extinde gama de activităţi în care centrul nostru este implicat şi, odată cu aceasta, şi nivelul abilităţilor angajaţilor noştri”, a spus Marian V. Popa, Director General al DB Global Technology

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • Smart Business: Cum a reuşit o antreprenoare care lucra în imobiliare să facă 800,000 de dolari din dulciuri premium? – VIDEO, GALERIE FOTO

    “Lucrez în prezent şase zile pe săptămână şi am ziua de luni liberă; în weekenduri se lucrează intens, astfel că trebuie să fiu prezentă mereu alături de echipă, fie în punctul de vânzare, fie în laborator, lângă care am şi biroul. Timp de doi-trei ani de la lansarea afacerii am lucrat însă şapte zile din şapte“, îşi descrie Alina Sudriu agenda pe care o presupune gestionarea businessului Grace Couture Cakes, într-un domeniu la care aspiră din ce în ce mai mulţi doritori de o activitate antreprenorială.

    Lansat în noiembrie 2012, acesta este primul atelier couture de cofetãrie din Bucureşti – businessul a crescut în acelaşi timp cu fiica antreprenoarei, Ana Grace, care a inspirat de altfel şi numele brandului. În prezent, afacerea este formată dintr-un magazin în centrul comercial Băneasa Shopping City şi dintr-un atelier de producţie, care au generat anul trecut afaceri de 800.000 de euro. Pentru 2017, Sudriu previzionează depăşirea pragului de 1 milion de euro; un pas care va stimula acest lucru ar fi deschiderea celei de a doua unităţi Grace Couture Cakes, în zona Dorobanţi a Capitalei.

    Alina Sudriu a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limba Englezã şi programul de master Strategic Marketing din cadrul ASE.

    în 2006, imediat după terminarea facultăţii, a lucrat pentru o companie de produse electronice, ca office asistant. ”Mi-a plãcut foarte mult echipa din care fãceam parte şi m-am obişnuit rapid cu taskurile zilnice. Am decis să nu mai continuu atunci când mi-am dat seama cã nu aveam posibilitatea de a avansa, de a fi creativã, jobul fiind mai degrabã unul de rutinã“, descrie ea munca de început.

    După câţiva ani în domeniul consultanţei imobiliare, a vrut să dea o şansã impulsului antreprenorial, pe care spune că îl avea de ceva timp. ”Am ales o nişă unde am simţit că puteam inova şi aduce valoare, oferind produse şi servicii superioare celor care existau deja pe piaţă: dulciurile de lux, realizate la comandă, personalizate pentru evenimente speciale. Am gãsit nişa, aşa cum se întâmplă de multe ori, în urma unei nevoi pe care am resimţit-o, din perspectivă de consumator, atunci când mi-am organizat nunta.“

    Ce înseamnă, mai exact, atelier couture? ”În momentul în care am pornit la drum, mi-am imaginat un loc unde să poţi să îţi faci dulciurile pentru evenimente exact aşa cum ţi le imaginezi, exact în tema evenimentului şi potrivit personalităţii clientului; astfel conceptul acesta de couture ne-a diferenţiat puţin faţă de cofetăriile care existau pe piaţă în momentul în care am lansat afacerea“, explică Alina Sudriu conceptul pe care s-au axat încă de la început. După idee, au urmat paşii concreţi prin care să alinieze viziunea lor cu produsele pe care doreau să le creeze. Au început cu un singur angajat, care lucra în regim part-time, au selectat câteva reţete, pe care le-au îmbunătăţit pe măsura răspunsurilor primite din partea clienţilor. ”La început am încercat să dezvoltăm cât mai multe reţete, să vedem ce ne place, ce păstrăm în gamă, ce nu ne place, am trimis mostre cu torturile pe care le realizam în acel moment către toţi cunoscuţii mei sau persoanelor cu care lucrasem anterior.“

    În prima lună de activitate s-a creat un prim val de comenzi, iar ulterior numărul acestora a crescut suficient de mult încât să coopteze încă doi angajaţi. ”Vindeam foarte puţin la început raportat la cifrele de acum, dar pentru noi era o bucurie mare chiar şi atunci când o cunoştinţă de-a noastră sau cineva drag comanda un tort. Ne dădeam peste cap să-i placă, ştiam că dintr-un tort poate gustă 6-10-15 persoane.“ Numărul de clienţi a crescut constant, în acelaşi timp au lucrat la îmbunătăţirea reţetelor. Astfel, după doi ani de la lansare, au decis să grupeze cele mai solicitate torturi şi combinaţiile care se vindeau cel mai bine într-o colecţie signature pe care o adaptează an de an. ”Vedem, din 12 reţete pe care le avem anual, care sunt cele mai cerute, ce nu merge se înlocuieşte; restul, chiar dacă merg, poate le îmbunătăţim, clienţii noştri decid practic ce rămâne şi ce nu.“

    În prezent, au ajuns la 6-700 de comenzi pe zona de evenimente, fie ele nunţi, botezuri, petreceri corporate, aniversări, iar în punctul de vânzare din centrul comercial Băneasa numărul bonurilor ajunge la 4-5.000 în fiecare lună. Alina Sudriu spune că investeşte în afacere constant: investiţia iniţială, direcţionată spre achiziţia de utilaje, s-a ridicat la circa 30.000 de lei; iar după doar un an şi jumătate, Grace Couture Cakes a trecut pe profit. Investiţia din punctul de lucru din Băneasa, care s-a ridicat la 60.000 de euro şi a fost direcţionată spre standul achiziţionat, echipamente frigorifice, cât şi în extinderea laboratorului.
    în ceea ce îi priveşte pe clienţi, a observat o segmentare a acestora între partea de evenimente şi cake shop: dacă la comenzile pentru evenimente clienţii sunt mai ales femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu venituri medii spre mari, dispuse să plătească un preţ uşor peste media pieţei, produsele din Băneasa sunt populare şi pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani.