BusinessMagazin

Tag: covid

  • Analiză: Când ar putea fi atins numărul maxim de cazuri de COVID-19 în România

    Analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi, spun, marţi, reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Reprezentanţii Prefecturii Suceava citează, într-un comunicat transmis marţi, analize epidemiologice internaţionale potrivit cărora se estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi.

    În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite.

    „Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia Covid, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare”, spun reprezentanţii Prefecturii Suceava.

    Conform precizărilor reprezentanţilor Spitalului Judeţean Suceava, obţinerea unei capacităţi suficiente de cazare şi tratare a cazurilor Covid-19 presupune dedicarea unui număr mult mai mare de paturi în unele unităţi sanitare. În acelaşi timp, trebuie menţinută o capacitate de tratare a patologiei non-COVID la nivelul judeţului în unitatea cea mai performantă, Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava fiind principala unitate spitalicească din judeţ, cu o capacitate de cazare de 1200 locuri.

  • Brăila: Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean este plină

    Secţia de Terapie Intensivă dedicată bolnavilor de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Cele opt paturi sunt ocupate de pacienţi în stare gravă, iar conducerea spitalului caută soluţii pentru a găsi noi spaţii. În spitalul nu mai sunt locuri decât pentru bolnavii cu forme uşoare.

    Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Opt paturi sunt ocupate de pacienţi, iar medicii încearcă să găsească soluţii ca să suplimenteze locurile. În cazul unor urgenţe, în secţie mai poate fi instalat doar un pat, iar altă soluţie este transferarea unor pacienţi în alte judeţe.

    „Nu mai sunt locuri, avem opt paturi ocupate din opt. Cum se eliberează un loc, vine imediat altcineva. Dacă va fi nevoie, am mai putea să facem un loc, atât este posibil. Dacă vom fi depăşiţi, vom înştiinţa Centrul Naţional de Coordonare, asta ca să transferăm pacienţii la alte unităţi medicale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Spitalului Judeţean Brăila, Delia Râşnoveanu.

    În spitalul brăilean mai sunt internaţi 200 de pacienţi cu forme uşoare şi medii ale bolii. De asemenea, unitatea medicală are încă 50 de paturi goale pentru astfel de cazuri.

    În ultimele trei zile la Brăila au fost raportate 10 decese şi peste o sută de noi infectări cu virusul SARS CoV-2. De la începutul epidemiei în judeţul Brăila au fost înregistrate 3.107 cazuri de infectare şi 137 de decese.

  • Coronavirus în România: Peste 3000 de cazuri şi un nou record de cazuri la Terapie Intensivă

    Un nou record în Terapie Intensivă a fost înregistrat, marţi, aici fiind internate 768 de pacienţi cu COVID-19. În ultimele 24 de ore au fost 3.400 de cazuri noi şi 66 de decese.

    Până marţi, în România, au fost confirmate 186.254 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 134.395 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 3.400 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    Până marţi, 5.996 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    În utlimele 24 de ore au fost raportate 65 de decese (34 bărbaţi şi 31 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 2 decese a fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 22 decese la categoria de peste 80 de ani.

    61 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi şi pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.266. Dintre acestea, 768 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.890.071 de teste. Dintre acestea, 29.400 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 19.172 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.228 la cerere.

     

  • Restricţii în Austria. Autorităţile anunţă că ţara trebuie să se întoarcă la „starea din primăvară”

    Austriecii impun noi restricţii începând de vineri. Ziarul Financiar citează FT care anunţă că grupurile vor fi limitate la maximum şase persoane la interior şi maximum 12 persoane la exterior. Singurele excepţii vor fi făcute pentru întâlnirile în cazul cărora există o distribuţie clară a scaunelor, impusă dinainte. Concertele şi evenimentele de interior sunt limitate la 1.000 de persoane

    Ţara trebuie să se întoarcă la „starea din primăvară”, a transmis Rudolf Anschober, ministrul Sănătăţii.

    Austria, una dintre ţările care au înregistrat un succes în lupta cu răspândirea virusului, ar putea ajunge la 6.000 de cazuri pe zi până în luna decembrie, în baza trendului actual, dacă nu sunt luate noi măsuri, a avertizat cancelarul austriac Sebastian Kurz.

    Austria a înregistrat 1.121 de infectări în ultimele 24 de ore, ceea ce duce bilanţul total la peste 66.000 de infectări şi 904 decese.

  • Noi spitale din Bucureşti în lupta contra Covid: Colentina, cu 140 de paturi, Sfântul Ştefan, cu 50

    Conducerea DSP Bucureşti a anunţat că Spitalul Colentina a primit aviz temporar pentru a intra în lupta contra Covid cu 140 de paturi.  De asemenea, la Spitalul Sfântul Ştefan vor fi curând disponibile 50 de paturi pentru pacienţii cu forme uşoare de Covid-19.

    La Spitalul Colentina din Bucureşti vor fi 140 de paturi pentru bolnavii de Covid, dar unitatea va putea interna şi pacienţi cronici, care nu se vor intersecta cu suspecţii sau cu bolnavii de Covid, pentru că circuitele sunt separate.

    „În momentul de faţă încercăm să operaţionalizăm Colentina, de aseară au primit un aviz temporar pentru a intra în lupta contra Covid cu aproape 140 de paturi. Marele avantaj al spitalului Colentina este că este un spital pavilionar, astfel încât a gândit partea aceasta de Covid să fie într-un singur pavilion”, a declarat Oana Nicolescu, directorul DSP Bucureşti.

    Pentru formele uşoare de Covid, şefii din Sănătate introduc un spital nou în luptă: 50 de paturi vor fi disponibile de vineri la Spitalul „Sfântul Ştefan” din Capitală.

    „Sfântul Ştefan este un spital care nu are secţie de ATI, motiv pentru care acolo vor fi direcţionaţi pacienţii cu forme uşoare şi asimptomaticii. De la spitalele mici sau de boli cronice am primit răspuns negativ, pentru că nu se pot realiza aceste circuite, motiv pentru care nu vor avea pacienţi Covid”, a mai spus Oana Nicolescu.

  • Noi spitale din Bucureşti în lupta contra Covid: Colentina, cu 140 de paturi, Sfântul Ştefan, cu 50

    Conducerea DSP Bucureşti a anunţat că Spitalul Colentina a primit aviz temporar pentru a intra în lupta contra Covid cu 140 de paturi.  De asemenea, la Spitalul Sfântul Ştefan vor fi curând disponibile 50 de paturi pentru pacienţii cu forme uşoare de Covid-19.

    La Spitalul Colentina din Bucureşti vor fi 140 de paturi pentru bolnavii de Covid, dar unitatea va putea interna şi pacienţi cronici, care nu se vor intersecta cu suspecţii sau cu bolnavii de Covid, pentru că circuitele sunt separate.

    „În momentul de faţă încercăm să operaţionalizăm Colentina, de aseară au primit un aviz temporar pentru a intra în lupta contra Covid cu aproape 140 de paturi. Marele avantaj al spitalului Colentina este că este un spital pavilionar, astfel încât a gândit partea aceasta de Covid să fie într-un singur pavilion”, a declarat Oana Nicolescu, directorul DSP Bucureşti.

    Pentru formele uşoare de Covid, şefii din Sănătate introduc un spital nou în luptă: 50 de paturi vor fi disponibile de vineri la Spitalul „Sfântul Ştefan” din Capitală.

    „Sfântul Ştefan este un spital care nu are secţie de ATI, motiv pentru care acolo vor fi direcţionaţi pacienţii cu forme uşoare şi asimptomaticii. De la spitalele mici sau de boli cronice am primit răspuns negativ, pentru că nu se pot realiza aceste circuite, motiv pentru care nu vor avea pacienţi Covid”, a mai spus Oana Nicolescu.

  • Arafat, întrebat dacă primăvara putem răsufla uşuraţi: Nu pot să vă garantez nimic

    Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a declarat, vineri, întrebat cât se va lungi al doilea val de infecţii, că cel mai probabil va dura pe timpul iernii.

    „Cât de greu va fi valul doi depinde de noi. Dacă reuşim să stopăm creşterea, să începem o descreştere, care durează, e clar că putem ţine situaţia sub control. Dacă nu se respectă regulile, dacă sunt presiuni să nu se ia anumite măsuri, restricţii, dacă continuăm în această logică, s-ar putea ca lupta să fie mai grea şi mai lungă”, a spus secretarul de stat.

    Întrebat dacă, în cel mai fericit caz, la primăvară putem răsufla uşuraţi, Arafat a răspuns: „Nu pot să vă garantez nimic pentru că nu ştiu cum va fi comportamentul. Noi nu am trecut printr-o iarnă serioasă cu virusul ăsta, am început prin martie”.

    Chestionat, de asemenea, dacă lucrurile s-ar putea înrăutăţi, Arafat a răspuns că înrăutăţirea lucrurilor nu este numai în România şi România nu stă cel mai prost ca şi cifre.

    „Toţi se confruntă cu rezistanţa împotriva purtării măştilor de protecţie, a respectării regulilor. Măsurile de prevenire sunt soluţia. Noi nu putem opri virusul. Virusul nu ştie legi, nu ştie nimic. E prezent. Ne protejăm, e bine, nu ne protejăm, îşi face treaba mai departe. Chiar şi unii care respectă regulile se infectează. Nu putem spune că dacă am purtat mască şi m-am dezinfectat pe mâini sunt scutit 100% de infecţie, dar reduc riscul la minim”, a afirmat şeful DSU, adăugând: „Cu cât cresc mai mult cazurile în terapie intensivă, situaţia va fi mai grea, inslusiv să luăm nişte măsuri de limitare elective pe care şi alţii le-au luat”.

  • Record absolut în ATI în a doua zi cu peste 4.000 de cazuri noi de COVID-19 în România

    Joi este a doua zi în care se înregistrează peste 4.000 de cazuri noi de COVID-19 în România. Sunt 4.013 cazuri şi 73 de decese în ultimele 24 de ore, iar în secţiile de terapie intensivă sunt peste 720 de pacienţi.

    Până joi, în România au fost confirmate 168.490 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 125.009 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.013 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    Până joi, 5.674 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat, dintre care 73, în ultimele 24 de ore.

    Au murit, de miercuri până joi, 46 de bărbaţi şi 27 de femei, pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 ani, două decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, două decese la categoria 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 21 decese la categoria de peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    În spitalele din România, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.611. Dintre acestea, 721 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.770.481 de teste. Dintre acestea, 29.646 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.575 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.081 la cerere.

    Pe teritoriul României, 17.190 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.986 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 40.136 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 43 de persoane.

  • Nuntă în vremea COVID. Fostul-şef al poliţiei Bihor a camuflat peste 200 de invitaţi sub nasul autorităţilor. UPDATE: Mireasa are COVID-19

    Surse din anchetă au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că la nunta cu peste 350 de invitaţi care a avut loc în weekend, mireasa a fost confirmată cu noul coronavirus.

    O nuntă la care au participat 356 de persoane a avut loc sâmbătă într-o sală de evenimente din Oradea, mire fiind fiul unui fost adjunct al Poliţiei Bihor.

    Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a anunţat, marţi, că a deschis un dosar în care se fac cercetări pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

    Potrivit procurorilor, sâmbătă, între orele 20.30-21.30, un bărbat şi-a organizat petrecerea de celebrare a căsătoriei la o sală de evenimente din Oradea.

    La petrecere au fost prezenţi 356 de invitaţi, iar procurorii susţin că organizatorul „nu a respectat măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”.

  • COVID-19: Doar 51,2% dintre angajaţii români se simt protejaţi la locul de muncă

    Doar 51,2% dintre angajaţii români se simt protejaţi locul de muncă. Este rezultatul unui studiu realizat de compania Mazars în mai multe firme din România. Alte concluzii ale studiului au legătură cu comunicarea dintre angajator şi angajat şi cu modul de abordare a crizei provocate de COVID-19.

    Studiul făcut de Mazars a arătat că angajaţii români nu se simt protejaţi la locul de muncă în contextul epidemiei de COVID-19. 50% dintre persoanele întrebate au întrebări despre protecţia în faţa virusului, dar şi despre viitorul firmei la care lucrează şi implicit despre siguranţa locului de muncă.

    Potrivit studiului, sunt companii care au decis să comunice foarte des şi care au acoperit un întreg spectru de informaţii relevante pentru ei, iar angajaţii au apreciat mai mult calitatea informaţiilor decât frecvenţa comunicării.

    Alte companii au avut o comunicare defectuoasă. Cel mai frecvent s-a reclamat lipsa de transparenţă a firmelor în ceea ce priveşte impactul crizei asupra afacerii, măsurile de luat împotriva crizei şi planurile de viitor. Un alt aspect penalizat frecvent în răspunsurile participanţilor a fost lipsa de empatie, faţă de lucrul dintr-un alt mediu decât cel de la birou sau faţă de provocările generate de izolarea la domiciliu. Sunt chiar respondenţi care au menţionat necesitatea de a angaja un psiholog, care să îi ajute să gestioneze crizele personale declanşate în acest context.

    Un alt lucru care a generat dificultăţi suplimentare în perioada acestei crize a fost şi încă este siguranţa locului de muncă. 60% dintre respondenţi au recunoscut că au avut această îngrijorare, iar 51,2% au menţionat că nu au curajul de a discuta cu managerul direct despre lucrurile care îi preocupă cu adevărat. Acest aspect semnalizează absenţa unor competenţe la nivelul managementului unei organizaţii de a identifica şi de a gestiona starea angajaţilor din echipă, dar şi poziţionarea acestora în rolul unui participant pasiv în procesul de comunicare.

    O competenţă care lipseşte la nivelul angajatorilor este cea de a comunica către angajaţi deciziile de restructurare a rolurilor. Sunt încă multe companii care lasă în sarcina echipei de resurse umane această informare, ceea ce întreţine nu doar o ambiguitate, ci şi un resentiment faţă de angajator, susţin realizatorii studiului.

    „Atunci când restructurarea are ca rezultat reducerea dimensiunii unei companii şi pierderea locurilor de muncă, aceasta are un impact direct asupra angajaţilor şi, de asemenea, poate avea un impact negativ asupra comunităţii din jur. Cu toate acestea, restructurarea nu ar trebui să conducă întotdeauna la şomaj tehnic sau concedieri. O companie poate fi capabilă să se adapteze prin alte mijloace (pensionare anticipată, redistribuire sau recalificarea angajaţilor). Cel mai important lucru este să examinăm cu atenţie cum să procedăm; în primul rând trebuie să avem grijă de oamenii noştri, factorul cel mai important al unei companii, iar în acelaşi timp să avem pregătit un plan strategic puternic pentru a avea o companie anti-fragilă, unde lucrurile să poată evolua şi progresa, astfel încât să fim mai bine pregătiţi în următoarea criză”, a menţionat Andreea Georgescu, Head of HR Advisory, Mazars România.