Tag: cifra de afaceri

  • Vascar anunţă o creştere de 14 % a cifrei de afaceri în primul trimestru al anului, faţă de 2016

    Categoria mezelurilor a înregistrat o creştere de 9%, în timp ce pe segmentul conserve, cifra de afaceri a crescut cu 26% în T1 2017 faţă de perioada similară a anului trecut.

    “Rezultatele obţinute până în acest moment sunt în linie cu obiectivele stabilite la începutul anului. Pentru 2017, Vascar îşi propune o creştere a cifrei de afaceri de 20%, în contextul extinderii canalelor de distribuţie şi eficientizării producţiei. În acelaşi timp, ne bucurăm să constatăm o creştere constantă a vânzărilor la mezelurile din gama Moldova în bucate, ca urmare a creşterii popularităţii brandului la nivel naţional”, spune Vlad Ciuburciu, director de marketing Vascar.

    În volum, creşterea raportată la nivelul companiei este de 7% în primele 3 luni ale anului 2017 faţă de primul trimestru din 2016.
     

  • Teraplast are un nou director general

    Mirela Pop este de profesie economist şi face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus iniţial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalaţii & Amenajări. De anul trecut, a preluat şi conducerea liniei de business profile tâmplărie şi activităţile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.
     
    “De-a lungul ultimilor 10 ani, Teraplast a avut mai multe echipe de management nelocate la Bistriţa. Acum, odată cu hotărârea lui Mircea Hotoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcţia de Director General un om cu performanţe dovedite în cadrul Grupului. Suntem convinşi că, sub conducerea Mirelei Pop, toate eforturile echipei vor fi canalizate înspre realizarea obiectivelor propuse pentru acest an”, a declarat Dorel Goia, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Teraplast. 
     
    Printre responsabilităţile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanţelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanţelor litigioase este aproape zero. 
     „În cei 9 ani petrecuţi în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipa puternică şi profesionistă. Nu va fi un an uşor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanentă, astfel că suntem încrezători că vom reuşi să ne atingem ţintele de venituri şi de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat, la rândul sau, Mirela Pop, noul Director General al Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), subsidiară TeraSteel (producător de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), subsidiară Teraglass (producător de ferestre şi uşi din PVC), subsidiară Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului) şi Politub (producător de ţevi din polietilenă).
    Grupul Teraplast şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifra de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.
     
    Teraplast activează pe pieţele de instalaţii şi amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich şi structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă şi granule PVC şi deţine poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi, începând de anul trecut, este liderul pieţei de structuri metalice zincate.
  • Cemacon după primul trimestru: 8% avans al cifrei de afaceri nete şi 38% creştere a profitului operaţional

    “Am pornit în 2017 într-un climat de piaţă favorabil, în creştere, fapt confirmat de primul trimestru al anului. Raportat la T1 2016, am obţinut o creştere cu 8% a cifrei de afaceri nete, cu un avans al EBITDA de 38%, până la 2 milioane de lei. Pentru acest an avem un buget ambiţios, bazat pe o creştere moderată a cifrei de afaceri, dar una substanţială a profitului operaţional.” a declarat Liviu Stoleru, director general şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie Cemacon SA.

    Parte a strategiei de creştere pe termen mediu, compania şi-a diversificat portofoliul de produse, adăugând blocurilor ceramice Evoceramic, coşul de fum şi buiandrugii, produse complementare performante şi competitive în piaţa autohtonă.

    “O altă componentă importantă pentru noi este dezvoltarea vânzării de produse complementare din portofoliu – coşurile de fum şi buiandrugii. Am reuşit ca în trimestrul 1 să creştem cu 35% valoarea vânzării de mărfuri, fapt care ne confirmă nevoia internă de produse noi şi performante şi validează parteneriatele strategice ale companiei cu jucători semnificativi din Europa.” a completat Liviu Stoleru.

    Rezultatul net a înregistrat o îmbunătăţire de 88% faţă de anul 2016, fiind cu 929,979 lei mai mare.

    Pentru 2017, Cemacon îşi propune creşterea cu 5% a cifrei de afaceri, consolidarea poziţiei de lider al pieţei de blocuri ceramice din Transilvania, realizarea de investiţii pentru susţinerea creşterii, fructificarea oportunităţilor de creştere din piaţa materialelor de construcţii şi continuarea valorificării activelor neproductive din portofoliul Grupului.

     

  • De la zero la 100 de milioane de euro în doi ani

    Traderul BayWa Agri România, deţinut de cooperativa agricolă ger­mană BayWa şi de antre­pre­norul român Victor Bezena, a vândut anul trecut cereale şi plante uleioase în valoare de peste 460 mil. lei (102 mil. euro), înregis­trând vânzări de 2,5 ori mai mari faţă de anul precedent. Anul trecut compania BayWa Agri România a înregistrat o pierdere de peste 14 mil. lei (3,1 mil. euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania funcţiona anul trecut cu 54 de angajaţi, un număr de salariaţi  aproape dublu faţă de 2015. Şi în 2015 firma a raportat pierderi.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Profitul, văzut prin fereastra mansardei

    „Şi anul acesta aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri de 10%, ne bucură o astfel de evoluţie în condiţiile actuale ale pieţei”, descrie Noemi Ritea, directorul general al companiei Velux România, aşteptările referitoare la vânzările companiei în 2017. Compania pe care o reprezintă, parte a grupului danez Velux, axat pe vânzarea de ferestre de mansardă, precum şi de alte soluţii soluţii pentru acoperişuri, este prezentă pe piaţa locală de două decenii. Dacă la nivel global compania a bifat anul trecut venituri de de 2,4 miliarde de euro şi un profit net de 350 de milioane, pe piaţa locală compania a înregistrat anul trecut o creştere de 11% a cifrei de afaceri, până la aproximativ 5 milioane de euro; profitabilitatea se situează la circa 5%. Noemi Ritea conduce businessul Velux în România de aproximativ cinci ani; totuşi, se află la primele ei apariţii în presă şi spune că până acum compania nu şi-a făcut publice rezultatele financiare.

    De profesie economist, Noemi Ritea s-a angajat în companie în 2002. Originară din Târgu-Mureş, s-a mutat la Braşov după obţinerea postului de director de zonă al Velux pentru care candidase. „Am văzut anunţul în ziar; am aplicat, mi s-a părut un brand frumos, mi s-a părut interesant să lucrez cu oameni din domeniul acesta, care au studii de specialitate, cu arhitecţi; am trecut printr-o serie de interviuri şi într-un final am fost selectată.”  Domeniul în care a ales să îşi dezvolte cariera este unul atipic pentru o femeie, lucru remarcat şi de colegii din Danemarca, atunci când a obţinut primul post în companie. „În prima zi în care am mers pe teren, am fost singură, a doua zi a insistat şeful meu să vină cu mine să vadă cum mă primesc distribuitorii. Se pare că dacă îţi faci treaba cu seriozitate, dacă eşti consecvent şi ştii mai multe informaţii decât ei, te apreciază, iar după aceea nu mai ai nicio problemă legată de percepţie.” Doi ani mai târziu a devenit director regional pentru partea de vest a ţării; apoi a acoperit şi partea de est, iar după 10 ani a primit oferta de a conduce compania. În prezent, în birourile din Braşov ale acesteia lucrează 33 de angajaţi, iar în contextul creşterilor pe care le anticipează, Ritea spune că vor continua recrutările.

    De altfel, principala dificultate identificată de directorul general al Velux în domeniul în care activează se leagă de recrutarea noilor angajaţi. „În ziua de azi este din ce în ce mai greu să găseşti angajaţi pregătiţi; angajaţii pregătiţi au tendinţa de a pleca tot mai mult în alte ţări. I-aş invita pe tinerii din România să rămână în ţară, să se specializeze, pentru că şi aici sunt oportunităţi.” Oferă propriul să exemplu: „Am început de jos, am muncit cu seriozitate şi am reuşit să ajung în vârf, chiar mă simt confortabil aici, îmi place foarte mult că locuiesc în România şi aş vrea să fac foarte multe pentru ţara mea”. Spune că oportunităţile de dezvoltare în companie nu sunt de neglijat. Spre exemplu, doi dintre directorii regionali ai companiei au fost promovaţi anul acesta pentru acoperirea zonelor nord şi sud, după ce anterior au lucrat tot ca directori de zonă. „Ar fi binevenită o şcoală profesională în domeniu – chiar m-aş bucura dacă ar avea cineva un plan de genul acesta. Noi suntem pregătiţi să oferim din experienţa noastră pentru stabilirea unei programe adecvate; suntem interesaţi de un astfel de proiect şi pe viitor ne dorim să dezvoltăm o strategie în acest sens.”

    În ceea ce priveşte rezultatele recente, deşi compania şi-a reluat creşterea, Ritea spune, fără să ofere prea multe detalii referitoare la valoarea businessului din 2008, că acestea sunt încă departe de cele înregistrate în perioada boomului imobiliar. La fel ca majoritatea afacerilor în domeniu, şi Velux a suferit consecinţele de după boom: dacă până în 2009 compania înregistra creşteri anuale de peste 50% şi au ajuns chiar şi la 75%, criza a lovit puternic în afacerea danezilor. „A trebuit să renunţăm la câţiva colegi pentru binele şi viitorul companiei. A fost un moment greu pentru toţi cei din companie”, spune Ritea, fără să ofere detalii referitoare la numărul de angajaţi afectaţi de restructurare. Se declară optimistă şi vede şi aspectele pozitive aduse de criză. „Datorită crizei am văzut că oamenii au devenit mult mai atenţi. Înainte să investească, se gândesc poate de două ori înainte şi nu mai iau aşa de uşor credite; de asemenea, au învăţat că lucrurile ieftine nu sunt poate cele mai bune pe termen lung. Cererea pentru produse de calitate a crescut: dacă ne uităm la structura vânzărilor noastre, faţă de 2009, când aproape 60% erau produse din gama standard, acum am văzut că tot mai multe vin din gama standard plus”, explică Ritea, care crede că anul acesta cererea pentru produsele mai scumpe va fi şi mai mare decât îm 2016.

    Preţul pentru produsele lor pornesc de la 750 de lei şi ajung la peste 4.500 de lei; media preţurilor se situează la 1.500 de lei. „Noutăţile pe care le-am adus vor genera şi acestea creşteri în România în 2017”, spune Ritea, referindu-se printre altele la o ferestră de mansardă termoizolantă lansată recent, cu trei foi de sticlă, care este, potrivit reprezentanţilor companiei, cel mai eficient energetic produs pe acest segment. O astfel de mişcare reprezintă răspunsul grupului la aşteptările tot mai mari ale clienţilor în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi la reglementările europene care introduc cerinţe mai stricte pentru ferestre începând cu 2021.

    „Simţim efervescenţa din piaţă, vedem că apar tot mai multe proiecte, în special în domeniul renovării; renovările sunt importante pentru companie şi vom investi în continuare în această direcţie. Când ne uităm în jurul nostru, vedem foarte multe clădiri minunate şi frumoase dar care trebuie renovate, şi nu doar o renovare simplă, dar şi una eficientă energetic”, descrie directorul general al Velux tendinţele observate în prezent pe nişa pe care activează.

    Compania îşi vinde produsele pe piaţa locală printr-o reţea variată de distribuitori, în cadrul căreia sunt incluse şi reţelele de bricolaj, dar şi vânzătorii de materiale de construcţii, depozitele, precum şi vânzătorii de acoperişuri, cei care oferă soluţii specializate. Reţeaua de distribuitori autorizaţi a companiei se consultă cu contractori de a căror formare se ocupă angajaţii Velux, astfel încât proiectele să nu fie deteriorate din cauza unui montaj necorespunzător. La nivel global, compania este răspândită şi prin 17 unităţi de producţie, cea mai apropiată aflându-se în Ungaria. Noemi Ritea spune că până acum nu au existat discuţii legate de investiţia companiei daneze într-o fabrică în România, însă, potrivit ei, un astfel de plan nu este exclus. „Nu există un astfel de plan, cel puţin pentru acest an. Nu pot să spun ce se va întâmpla în viitor: oportunităţile apar încontinuu, deocamdată nu există discuţii la nivel de grup referitoare la o astfel de dezvoltare.”

    „Sunt optimist în ceea ce priveşte piaţa din România; din punct de vedere microeconomic, au fost câţiva ani buni în România. În 2016 a fost cea mai mare creştere economică (din Europa), am avut şi noi un an bun în sectorul construcţiilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care lansăm aceste noi produse în România”, explică perspectiva grupului danez şi Marko Sladoje, commercial manager region Europe 27 în cadrul Velux. Chiar dacă tonul său este optimist, spune că nu au rămas neobservate nici tensiunile politice: „Urmărim ştirile, am văzut că erau câteva probleme politice la începutul anului; dar se pare că acestea s-au calmat, am vorbit cu colegii şi cu partenerii de business de aici, toată lumea a spus că mediul este stabil. Aşteptăm doar vremea bună, iar sectorul construcţiilor va decola din nou”.

    Chiar dacă rezultatele obţinute în România sunt bune, acestea nu sunt la potenţialul pieţei, iar vânzările sunt mai mici decât în Ungaria, spre exemplu, unde deşi piaţa este mai mică din punct de vedere al numărului de locuitori, vânzările sunt cu circa 30% mai mari. „Este un rezultat solid, dar când te uiţi la numărul de locuitori ai ţării, potenţialul este mai mare; businessul de aici este puţin în urma Ungariei.” Totuşi, în Ungaria, compania are o istorie cu 10 ani mai îndelungată decât cea din România, iar acolo a investit şi într-o unitate de producţie. În gestiunea lui Sladoje se află şi afacerea din Polonia, despre care spune că „este o piaţă mare, dar şi una foarte competitivă, aşa că nu ştiu exact cifrele; în termeni de unităţi este o piaţă mare, dar în termeni de profitabilitate este peste România, dar nu cu mult mai mare”.

    România depăşeşte însă pieţe din Bulgaria, Serbia, precum şi Bosnia. „România este undeva la mijloc din punctul de vedere al dezvoltării businessului. Nu este rău deloc, dar ar putea fi mult mai bine.” Sladoje spune că vizitează deseori România, însă de cele mai multe ori ajunge la Braşov, unde se află sediul companiei; cu prilejul evenimentului de presă organizat recent a vizitat şi Bucureştiul pentru prima dată. „Am fost plăcut surprins de cum arată oraşul, de cât de verde este, de câte dezvoltări se fac, clădiri şi dezvoltări de birouri. Am călătorit mult în regiune, am petrecut mult timp în Balcani – în Polonia, Cehia, Bulgaria, ţările baltice, dar sunt surprins plăcut de România. Îmi place să văd că în România pare să existe o planificare legată de cum se dezvoltă oraşul; în câteva dintre capitalele celorlalte oraşe din regiune am întâlnit o dezvoltare haotică.”

    Potrivit lui Sladoje, priorităţile pentru perioada următoare ale grupului Velux în România se referă la creşterea relevanţei categoriei ferestrelor de mansardă: „Conceptul de folosire a podului, cel al ferestrelor de acoperiş nu sunt în continuare foarte cunoscute aici, aceasta este prima direcţie în care am vrea să ne construim strategia: poţi să ai multe case de familie, cât şi multe clădiri în oraş pentru care podul ar putea fi folosit, renovat. Totodată astfel de proiecte ar putea fi mai des incluse în termeni de construcţii noi”. Potrivit lui, frica românilor de a „locui în pod” se leagă de experienţele neplăcute avute în trecut. „Le este frică poate că vor exista scurgeri din acoperiş; apoi, poate sunt obişnuiţi să facă lucrurile într-un anume mod. Este dificil să schimbi aceste obiceiuri, durează puţin mai mult să schimbi percepţia publicului larg.”

    Noemi Ritea spune că nu există informaţii oficiale referitoare la valoarea pieţei acoperişurilor de mansarde, însă în contextul în care Velux, liderul acestei pieţe, deţine mai mult de jumătate din aceasta, un calcul indică o dimensiune de mai puţin de 10 milioane de euro.


    Grupul Velux este deţinut de VKR Holding A/S, o companie cu răspundere limitată, deţinută în exclusivitate de fundaţii şi familie. Grupul are 40 de companii de vânzări în întreaga lume, 17 unităţi de producţie în nouă ţări, 9.500 de angajaţi la nivel global, iar în 2016 a bifat venituri de 2,4 miliarde de euro şi un profit net de 350 de milioane. Compania a ajuns la aceste rezultate în 75 de ani: a fost fondată în 1941 de antreprenorul şi inventatorul Villum Kann Rasmussen, care şi-a propus să transforme podurile întunecate în spaţii de locuit, în care să pătrundă lumina şi aerul proaspăt. A obţinut primul patent pentru prima fereastră de acoperiş în 1942; numele a fost derivat din beneficiile pe care şi-a dorit ca produsul să le aducă: VE (ventilation) şi LUX (lumină în limba latină). În câteva decenii, brandul s-a extins în 40 de ţări din Europa şi America. Compania a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, în Braşov, oraş în care se află birourile companiei şi în prezent.

  • VEM Proiect Lightining: „Iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”

    „Ca urmare a reconfigurării producţiei şi a investiţiilor de pe peste 300.000 euro realizate în ultima perioadă, am reuşit să creştem foarte mult zona de business dedicată iluminatului comercial. Anul trecut un sfert din cifra de afaceri a fost realizată de acest segment, asta în condiţiile în care în 2015 nivelul a fost de 15% din business. Astfel, avem toate premisele să considerăm că iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”, declară Viorel Niculae, administrator al VEM Proiect Lighting.

    Sectorul de iluminat comercial are în vedere spaţiile interioare din zona de retail (mic, mediu, hypemarket-uri şi mall-uri), cât şi zona de prezentare a produselor – vitrinele. „Foarte puţini ştiu că iluminatul spaţiilor comerciale este un element esenţial în opţiunea de achiziţie a clienţilor. Studiile privind comportamentul consumatorilor demonstrează că aşezarea produselor în vitrină şi felul în care acestea sunt puse în valoare de către lumină, reprezintă factori decisivi în decizia clienţilor de a intra în interiorul magazinului, mai ales în sectorul vestimentar. Pornind de la aceste premise am dezvoltat şi promovat un sistem inovativ de iluminat comercial”, precizează Viorel Niculae. Faţă de un sistem de iluminare clasic, costurile sunt cu aproximativ 20%-40% mai ridicate în cazul iluminatului inteligent dinamic, pornind de la un nivel minim de aproximativ 2.000 euro pentru o vitrina de dimensiuni medii.

    În prezent, VEM Proiect Lighting este unicul producător integrat de sisteme de iluminat din România, care, pe lângă producţia corpurilor de iluminat, realizează proiectarea şi implementarea sistemelor pentru beneficiarii finali.  VEM Proiect Lighting a făcut conversia pe toate liniile de producţie la tehnologia LED în urmă cu 8 ani, având capacitatea actuală de producţie de aproximativ 500.000 unităţi pe an, din peste 2400 de modele de aparate de iluminat cu tehnologie LED. 

    Compania VEM Proiect Lighting a înregistrat o cifră de afaceri de 4.000.000 euro în 2016, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, iar pentru 2017 este estimat pentru un avans de minim 20%. Fabrica VEM este amplasată în Popeşti-Leordeni (judeţ Ilfov), în incinta parcului industrial Menatwork. Printre cele mai importante proiecte de iluminat realizate în ultimul an, se numără: Birourile Dell, Metropolis, eMag, Centrele logistice Nemo, Fabrica Valeo, Muzeul Literaturii Romane, MNAC,  magazinele Nissa, Otter, Salamander, Tezyo, Aldo, Bigotti, Massini, Il Passo, Braiconf, Bata, New Balance. 

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Damian, director general Terapia Ranbaxy

    Executivul a revenit în cadrul companiei după doi ani în care a ocupat poziţia de director general al Zentiva, alt mare producător de generice.

    Dragoş Damian a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie, apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv CEO, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy.

    Pe lângă producerea medicamentelor generice, compania pe care o conduce cuprinde şi unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă, de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • Grupul hotelier Orbis a înregistrat în primul trimestru al anului afaceri de 62 mil. euro

    Orbis detine 117 hoteluri si este singurul licentiator pentru toate brandurile Accor in 16 tari: Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia. Grupul are in total 20.000 camere. Hotelurile opereaza sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles si ibis budget. Aceste branduri, recunoscute in toata lumea, ofera servicii de calitate la diferite standarde, variind de la lux de 5 stele la hoteluri buget de 1 stea.

    Veniturile mai mari, impreună cu monitorizarea costurilor, în ciuda presiunii enorme a salariilor, au avut ca rezultat o creştere cu 10,7% a EBITDAR fată de perioada comparativă a anului trecut, spun reprezentanţii grupului. Indicatorul EBITDA a totalizat 8,9 milioane de euro în primul trimestru al anului 2017, reprezentând o creştere de 43,6% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, influenţat pozitiv de tranzacţiile de de tip buyback ale hotelurilor.

    La începutul anului 2017, Orbis a finalizat o tranzacţie de cumpărare a 5 hoteluri închiriate în Budapesta (în total 1.150 de camere), cu un impact în numerar de 64,1 milioane de euro; în primul trimestru al anului, compania a anunţat, de asemenea, o nouă tranzacţie de cumpărare a Sofitel Budapest Chain Bridge (357 de camere). Ţinând cont de strategia noastră de restructurare a portofoliului, în primul trimestru, am semnat, de asemenea, un acord de vânzare şi de franciză pentru 2 hoteluri din Polonia: Mercure Karpacz şi Mercure Jelenia Góra, cu scopul concentrării filialelor Orbis asupra capitalelor şi a centrelor de afaceri cheie din regiune.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea, am semnat în 2017 două contracte de franciză pentru hoteluri noi: ibis Styles Varşovia (220 camere) şi MGallery by Sofitel Tarcin Forrest Resort & Spa (64 de camere) care intră pe o piaţa nouă – Bosnia şi Herţegovina. În afară de dezvoltarea uşoară a activelor, există şi alte patru proiecte viitoare vizand hoteluri proprii: ibis Styles Warszawa (178 camere), ibis Styles Szczecin (148 camere) şi ibis budget Gdańsk Posejdon (76 de camere). Aceste hoteluri se vor alătura portofoliului grupului în următorii ani.

    “Performanţele noastre operaţionale sunt solide şi prognozele sunt stabile, motiv pentru care a fost recomandată Comitetului de Supraveghere plata dividendelor la 0,4 EUR pe acţiune, pentru a împărti beneficiile cu investitorii care au încredere în noi, luând în considerare alocarea corespunzătoare între investiţii pentru creştere şi randament adus acţionarilor”, spune Gilles Glavie, preşedinte şi CEO al Orbis.

  • Producătorul românesc Vascar a ajuns anul trecut la afaceri de peste 15 milioane de euro

    Producătorul de preparate de carne şi conserve din România Vascar a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 68 de milioane de lei (15,2 mil. euro) şi a depăşit pragul de 300 de angajaţi.

    Vascar este o companie cu capital 100% românesc cu 33 de activitate pe piaţa locală; compania a fost înfiinţată în 1984 la Vaslui; în prezent compania îşi comercializează produsele sub două mărci Vascar şi Moldova în Bucate.

    „De-a lungul timpului, ne-am adaptat realităţilor pieţei şi nevoilor mereu în schimbare ale clienţilor noştri”  spune Vlad Ciuburciu, director de marketing Vascar. 

    Vascar deţine o fabrică de procesare la Vaslui şi 20 de magazine proprii în regiunea Moldovei, fiind unul dintre principalii angajatori din Moldova. În 2015, gama Moldova în Bucate a fost îmbogăţită cu un sortiment extins de mezeluri, preparate după reţete tradiţionale moldoveneşti, cu condimente naturale. Produsele Moldova in Bucate respectă cele mai înalte standarde de calitate din domeniu, fiind în acelaşi timp nu doar gustoase, ci şi sănătoase.

    O parte din produsele Vascar şi Moldova în Bucate sunt distribuite la nivel naţional, în hypermarket-uri (Kaufland, Auchan, Billa, Cora) şi magazine tradiţionale partenere din capitală şi principalele oraşe din ţară. De asemenea, Vascar este o companie care produce preparate “marcă proprie” pentru Kaufland, Carrefour, Mega Image şi Lidl.

  • Dacia a înregistrat o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de euro, în 2016

    În 2016, rezultatul înainte de impozitare a atins 506 milioane de lei (peste 111 milioane de euro), în creştere faţă de 2015, acesta fiind generat de un rezultat de exploatare pozitiv de 532 milioane de lei (+ 15% vs 2015) şi de un rezultat financiar negativ de 27 milioane de lei (în mare măsură, legat de impactul defavorabil al cursului de schimb).

    Creşterea este generată de cerere de pe piaţă a modelului Duster, care a dus la mărirea producţiei, susţine Liviu Bocşaru, directorul financiar Grup Renault România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro