BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Un arhitect din Capitală, denunţător în dosarul în care este cercetat primarul din Vâlcea – surse

     Conform surselor citate, în dosarul în care este vizat Emilian Frâncu ar exista o înregistrare ambientală între primar şi un arhitect din Capitală, denunţător în acest caz. În înregistrarea aflată la dosar, primarul îi îndică arhitectului locul în care să fie lăsaţi banii conveniţi, respectiv la secretariatul unei televiziuni locale care aparţine familiei edilului.

    De altfel, joi dimineaţă a fost realizat flagrantul de către procuroii DNA la sediul televiziunii, cei 20.000 de euro fiind găsiţi în secretariat.

    Contractul vizat în acest dosar, încheiat de Primăria Râmnicu Vâlcea, are o valoare de 200.000 de euro, pentru lucrări de amenajare a unor spaţii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SALARIILE LA ROMÂNI: Peste jumătate dintre angajaţi au câştiguri brute sub 1.500 de lei pe lună. În ce domenii au crescut veniturile

     Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012, publicată joi de INS, arată că 5% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au câştigat între 701 lei şi 1.500 lei şi 32,1% între 1.501 şi 3.000 de lei.

    În luna octombrie, 11% dintre salariaţi au avut câştiguri brute între 3.001 lei şi 5.000 lei, iar 5,2 % au câştigat peste 5.000 de lei. Distribuţia salariaţilor relevă o concentrare în zona câştigurilor mai mici de 2.000 de lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).

    Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012, exceptând firmele cu mai puţin de patru salariaţi, a fost de 4,3 milioane de persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie, a fost de 3,6 milioane de persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şipoteanu şi Stegaru, de la Tribunalul Bucureşti, audiaţi în dosarul judecătoarelor Dinu şi Costache

     Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii anticorupţie i-au citat miercuri la audieri, în calitate de martori, pe judecătorii Mitu Stegaru şi Ioana Şipoteanu, de la Tribunalul Bucureşti.

    Cei doi judecători au fost întrebaţi de procurorii anticorupţie despre modul în care s-a dispus eliberarea omului de afaceri Dinel Nuţu, fost Staicu.

    Numele Ioanei Şipoteanu apare în interceptările din dosarul judecătoarelor Viorica Dinu şi Antonela Costache. Potrivit unei discuţii dintre Viorica Dinu şi Daniela Petre, înregistrată audio, Sorin Vasilescu, grefier la Tribunalul Bucureşti, a pretins şi primit 5.000 de euro pentru a înregistra dosarului lui Dinel Nuţu la completul format din Antonela Costache, Viorica Dinu şi Ioana Cleopatra Şipoteanu, din 21 ianuarie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Cerere de eutanasiere”, semnată de 33 de angajaţi ai Institutului de Utilaj Petrolier şi trimisă autorităţilor

     Salariaţii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Utilaj Petrolier IPCUP Ploieşti au dat publicităţii, marţi, o “cerere colectivă de eutanasiere”, semnată de 33 din cei 54 de angajaţi şi adresată preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, ministrului Economiei, Varujan Vosganian, ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu şi şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie Gabriel Dumitraşcu.

    Primul motiv invocat în această cerere în reprezintă faptul că salariaţii IPCUP nu şi-au mai primit salariile din octombrie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, în atenţia anchetatorilor într-un dosar privind atribuirea unor locuinţe

     Sursele citate au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au început urmărirea penală pe numele generalului în rezervă Traian Pigui, suspectat de abuz în serviciu în legătură cu modul în care ar fi avizat mai multe solicitări privind atribuirea de locuinţe unor cadre militare.

    Potrivit surselor citate, procurorii militari anticorupţie verifică în acest dosar dacă şi fostul ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu ar fi beneficiat astfel de o locuinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intel caută 14 ingineri software pentru centrul din Bucureşti

    “Căutăm ingineri software cu experienţă, pentru care avem poziţii interesante în domeniul graficii, dar si al dezvoltării pe platformele Tizen, Linux si Android”, a declarat Monica Ene-Pietrosanu, Country Manager Intel Romania Software Developemnt Center.

    Oferta Intel cuprinde, de asemenea, poziţii de internship pentru studenţii de la profilurile Calculatoare, Informatică, Matematică si Cibernetică, care pot lucra timp de şase luni în centrul Intel alături de ingineri din întreaga lume la proiecte de cercetare si dezvoltare software de ultimă generaţie. Participând la aceste stagii, studenţii au sansa de a experimenta lucrul efectiv într-un centru R&D de talia celui pe care Intel îl are în România, înainte de a lua decizia să plece să lucreze în străinătate.

     

  • Mercury Research: Un sfert dintre cei care postesc cheltuie mai mult pe mâncare în postul Paştelui

    Postul Pastelui este ţinut de jumătate dintre femei şi o treime dintre bărbati.

    “Planificarea cumpărăturilor alimentare în timpul postului poate fi mai dificilă decât în perioadele obişnuite din mai multe motive. Este posibil ca într-o gospodărie să nu ţină post toţi membrii familiei, astfel se cumpără mai multe tipuri de alimente, ceea ce poate să ridice costurile. În acelaşi timp, risipa este mai mare, întrucat estimarea cantităţilor nu mai este realizată la fel de bine ca de obicei. Un alt motiv ar fi înlocuirea alimentelor obişnuite cu mâncare proaspată, neprocesată, care se consumă în cantităţi mai mari nefiind la fel de săţioasă, şi, care, de asemenea, poate duce la cheltuieli mai mari”, a declarat Andrei Canda, client service director la Mercury Research

    În timpul postului, mai mult de trei sferturi dintre cei care postesc consumă mai des decât în perioade obişnuite legume, salate sau fructe proaspete. Dulceaţa, gemurile, mierea, precum şi conservele de legume sunt mai des consumate în această perioadă de mai mult de două treimi dintre cei care ţin post.  De asemenea, produsele care înlocuiesc alimentele de origine animală sunt şi ele la mai mare căutare în aceasta perioadă (pate vegetal, soia, caşcaval vegetal).
    În perioada postului, patru din zece români care ţin post gătesc acasă mai mult  decât de obicei.

    Un sfert dintre românii care ţin post afirmă că este un obicei benefic pentru sănătate, această credinţa fiind mai degrabă împărtăpita de locuitorii din Ardeal şi Bucovina (43%). De asemenea, într-o măsura mai mare decât alte categorii de vârstă, persoanele trecute de 50 de ani au ca motivaţie în ţinerea postului şi beneficiile pe care alimentaţia o are asupra sănătăţii (37%).

    Postul Paştelui este ţinut de 42% dintre românii cu vârsta de peste 14 ani, femeile fiind preocupate într-o mai mare măsură decât bărbaţii să păstreze acest obicei. Jumatate dintre femeile din România ţin post de Paşte, iar în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, o treime are acest obicei. De asemenea 34% dintre femeile care postesc reuşesc să-l ţină integral, în timp ce numărul bărbaţilor este mai mic (18% dintre barbaţii care ţin post).

  • Electromagnetica alocă 2,6 mil. € pentru cercetare

    Electromagnetica Bucureşti (ELMA), companie la care acţionari prin­cipali sunt salariaţii, vrea să-şi con­so­li­deze poziţia de lider pe piaţa ilumi­na­tului cu LED investind puternic în cer­cetare-dezvoltare, pentru acest an fiind prevăzută o sumă în creştere cu 66%, respectiv de 11,5 mil. lei (2,6 mil. euro).

    Compania este unul dintre pionierii iluminatului cu LED din România, o piaţă foarte tânără pe care Electromagnetica o domină în prezent şi care crede că-i va aduce o dublare a vânzărilor în fiecare an.

    „Nivelul ridicat al investiţiilor de cercetare din acest an se datorează în principal dezvoltării tehnologiei corpurilor de iluminat cu LED. Obiectivul este să ne tot dublăm în fiecare an cifra de afaceri pe acest domeniu. Am pornit de la 500.000 de euro, apoi 1,5 milioane de euro, anul trecut am avut vânzări de 3 milioane de euro şi anul acesta visăm la vânzări de 6 milioane de euro pe acest segment“, spune Eugen Scheuşan (foto), directorul general al Electro­magnetica.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • MAE: Raportul NIESR confirmă exagerarea speculaţiilor despre afluxul masiv de români în Marea Britanie

     “Ministerul Afacerilor Externe ia notă de rezultatele acestui studiu, care confirmă evaluările instituţiilor româneşti, conform cărora speculaţiile din media britanică privind eventualitatea unei creşteri masive a mobilităţii dinspre România spre Marea Britanie sunt exagerate, fiind, în cea mai mare parte, lipsite de fundament. Astfel, concluziile studiului nu acreditează ideea, intens promovată, în ultima perioadă, de mass-media britanică, a unui aflux masiv de cetăţeni dinspre România, odată cu ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, începând cu 1 ianuarie 2014”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX de MAE.

    Potrivit MAE român, studiul evidenţiază dificultatea realizării unei estimări numerice a viitoarei mobilităţi dinspre România şi Bulgaria, aceasta depinzând de o multitudine de factori economici, politici şi sociali din cele două ţări şi din UE. “Se indică, în acelaşi timp, că Marea Britanie nu reprezintă o destinaţie predilectă pentru români şi bulgari şi că cei mai mulţi cetăţeni români şi bulgari care au dorit să migreze către Marea Britanie au făcut-o deja”, punctează comunicatul MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a supravieţuit o companie românească în monarhie, comunism şi democraţie

    Adevăratul boom a fost undeva prin anii ’60, când partidul comunist a luat decizia că ţara avea nevoie pe partea de cosmetică de fabrica «cea mai mare, cea mai puternică din lume»„, care să intre în competiţie cu marile concerne din vestul Europei, povesteşte Mircea Turdean, directorul general al companiei Farmec din Cluj. El este unul dintre fiii lui Liviu Turdean, desemnat, în anul 1968, să construiască o fabrică de produse cosmetice de la zero. A condus-o apoi mai bine de 40 de ani, devenind astfel, potrivit spuselor fiului, cel mai longeviv director de companie din ţară.

    Înainte de ‘89, fabrica de produse cosmetice de la Cluj-Napoca avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90 la sută din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse – de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri şi până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei. Cererea de produse cosmetice a românilor era completată în acea perioadă de alte două fabrici, Miraj Bucureşti şi Nivea Braşov. Toate trei se ghidau după un plan centralizat de producţie, potrivit Sofiei Irimia, inginer chimist la Farmec de 36 de ani şi şefa departamentului de cercetare al companiei. De concurenţă nu putea fi vorba, fiecare dintre cele trei firme fiind specializată pe un anumit domeniu: la Braşov se făcea pastă de dinţi, la Bucureşti, apă de toaletă, parfumuri şi vopsele de păr, iar Farmec era singura companie care producea creme cosmetice şi spray-uri.

    În anii ’80, s-au impus restricţii prin care se interziceau importurile astfel încât ţara să îşi plătească datoria externă: „A fost o perioadă de mari provocări pentru că a trebuit să reformulăm toate produsele pe bază de materii prime autohtone, să asimilăm ambalaje şi linii de producţie numai de fabricaţie românească”, spune Irimie.

    Chiar dacă gândirea de atunci era una „populistă„, au existat investiţii masive ale statului în tehnologie şi specialişti, fabrica ajungând astfel la performanţă, apreciază Turdean. Irimia a observat şi ea că dezvoltarea maximă din perioada comunistă a fost în perioada 1965-1978, când s-a investit mult în industria chimică din România: „Până în 1978-1980 a fost o epocă de înflorire, aveam reţete care şi azi sunt moderne şi pe care abia acum le scot producătorii străini”, susţine ea, un exemplu fiind laptele demachiant Doina, prezent şi azi pe piaţă în formula iniţială.

    TURDEAN ÎŞI AMINTEŞTE CĂ PRIORITĂŢILE PREDECESORULUI LUI ERAU DEZVOLTAREA ŞI CONCEPEREA DE NOI PRODUSE: „Printre primele idei ale tatălui meu a fost să se întâlnească cu doamna prof. dr. Ana Aslan – o specialistă foarte la modă în acea perioadă – care se concentrase pe o disciplină nouă, geriatria„. Întâlnirea cu profesorul a dus la conceperea gamei de produse Gerovital şi a revoluţionat industria cosmetică din întreaga lume: „România a inventat zborul, a inventat stiloul, a inventat şi anti-age-ing-ul, iar acest concept ne-a ajutat şi atunci, dar şi acum„. În 1967, la fabrică a început producţia cremelor Gerovital după încredinţarea drepturilor de producţie de către prof. dr. Aslan.

    UN PUNCT DE RĂSCRUCE PENTRU FARMEC A VENIT ODATĂ CU REVOLUŢIA: din singura companie producătoare de astfel de produse, s-a transformat în competitor pentru multinaţionalele care intrau atunci pe piaţă: „Am intrat în competiţie şi am ştiut că dacă nu mergem pe cercetare şi inovare, ci pe copiere, nu avem nicio şansă„. Prin cercetarea de piaţă, noi produse şi noi ambalaje, compania făcut faţă trecerii la sistemul capitalist: „Cei care au făcut acest lucru nu doar au rezistat, dar s-au şi întărit, în timp ce alţii au murit„. În 1995,  Farmec s-a privatizat cu capital 100% românesc prin metoda MEBO: „Primii ani după privatizare au fost extrem de dificili, au existat greutăţi în asigurarea cu valută, aprovizionarea cu materii prime şi ambalaje sau politica fiscală descurajantă„. Totuşi, datorită investiţiilor, a retehnologizării, a măririi capacităţii de producţie şi a extinderii companiei în ţară, Farmec a crescut constant cifra de afaceri, ajungând în 2012 la peste 120 de milioane de lei. Au evoluat şi exporturile, produsele companiei fiind vândute în peste 40 de pieţe din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi America de Sud.