Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineaţa, o atenţionare nowcasting Cod galben de vânt puternic şi ninsoare pentru zona de munte a judeţelor Buzău, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa.
Avertizarea este valabilă până la ora 13:45.
Potrivit meteorologilor, în aceste zone se va semnala vânt puternic, cu viteze la rafală de peste 90 km/h la altitudine de peste 1.800 de metri, dar şi ninsoare.
Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă un cod galben de ninsori pentru opt judeţe din România. În zonele de munte sunt aşteptate, joi, ninsori care vor determina scăderea vizibilităţii.
Potrivit unei atenţionări a ANM, codul galben de ninsoare se aplică zonelor montane din judeţul Alba între orele 10:00 şi 16:00, zonelor de munte din judeţele Hunedoara, Bihor şi Arad între orele 9:50 şi 15:50 şi zonelor montane din judeţele Cluj, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş între oreo 9:45 şi 16:00.
De asemenea, Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că până vineri dimineaţa la ora 10:00 se vor înregistra ploi moderate cantitativ, ninsori la munte, brumă şi temperaturi scăzute în Maramureş, Crişana, precum şi în nord-vestul Transilvaniei.
Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.
“Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.
Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.
Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.
“Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.
Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.
Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.
“Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.
Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.
Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.
“Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.
Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.
În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu va derula Programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, pentru care s-au alocat 44 milioane lei pentru finanţarea contractelor în vigoare şi 95 milioane lei pentru contracte noi şi se estimează că aproximativ 15.000 de persoane fizice vor beneficia de finanţare, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
Programul „Casa verde” se afla în curs de elaborare, iar vinerea trecută Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu a declarat că programele Casa Verde, Casa Verde Plus, Natura, derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi lansate în luna noiembrie.
Acesta a spus că “formatul de lansare va fi unul public, nu pe site unde să dea năvală fiecare. Fiecare lansare va fi anunţată cu zece zile înainte, într-o conferinţă publică, atât Casa Verde, cât şi Casa Verde Plus. Există bani. În momentul de faţă, AFM are cea mai mare colectare din istorie, există fonduri. În noiembrie se va drumul la programele principale, şi Casa Verde Plus. Element important este că această Casa Verde Plus va fi deschisă autorităţilor, se va putea finanţa partea de clădiri, spitale, şcoli, mai mult decât a pune doar panouri solare, inclusiv ce înseamnă izolaţie, elemente de construcţie. Dar, normal, va avea şi componenta de cofinanţare şi va avea avantajul prefinanţării de 30% care nu exista până acum”
„Astfel, în vederea deschiderii unei noi sesiuni pentru această categorie de program au fost alocate fonduri de peste 90 milioane lei, fonduri de care vor beneficia aproximativ 15.000 de persoane fizice”, a spus preşedintele AFM în urmă cu câteva luni.
Acesta a menţionat că modalităţile de finanţare şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii se vor regăsi în propunerea de ghid cu care vom veni în perioada imediat următoare, ghid care va fi supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.
În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu va derula Programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, pentru care s-au alocat 44 milioane lei pentru finanţarea contractelor în vigoare şi 95 milioane lei pentru contracte noi şi se estimează că aproximativ 15.000 de persoane fizice vor beneficia de finanţare, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
Programul „Casa verde” se afla în curs de elaborare, iar vinerea trecută Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu a declarat că programele Casa Verde, Casa Verde Plus, Natura, derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi lansate în luna noiembrie.
Acesta a spus că “formatul de lansare va fi unul public, nu pe site unde să dea năvală fiecare. Fiecare lansare va fi anunţată cu zece zile înainte, într-o conferinţă publică, atât Casa Verde, cât şi Casa Verde Plus. Există bani. În momentul de faţă, AFM are cea mai mare colectare din istorie, există fonduri. În noiembrie se va drumul la programele principale, şi Casa Verde Plus. Element important este că această Casa Verde Plus va fi deschisă autorităţilor, se va putea finanţa partea de clădiri, spitale, şcoli, mai mult decât a pune doar panouri solare, inclusiv ce înseamnă izolaţie, elemente de construcţie. Dar, normal, va avea şi componenta de cofinanţare şi va avea avantajul prefinanţării de 30% care nu exista până acum”
„Astfel, în vederea deschiderii unei noi sesiuni pentru această categorie de program au fost alocate fonduri de peste 90 milioane lei, fonduri de care vor beneficia aproximativ 15.000 de persoane fizice”, a spus preşedintele AFM în urmă cu câteva luni.
Acesta a menţionat că modalităţile de finanţare şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii se vor regăsi în propunerea de ghid cu care vom veni în perioada imediat următoare, ghid care va fi supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.
Capacitatea redusă a administraţiei de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care România nu reuşeşte să folosească toţi banii daţi de Comunitatea Europeană, scrie Mediafax
Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alături de alte 11 ministere – în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.
Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.
Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare de ploi moderate cantitativ, valabilă în intervalul 05 septembrie, ora 17 – 06 septembrie, ora 10.
În intervalul menţionat va ploua în Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei şi al Olteniei, iar cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrânse 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp, îndeosebi în zona Carpaţilor Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali. Vor fi mai ales averse, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
BNR va publica începând cu şedinţa de politică monetară din 30 septembrie sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară, în termen de şapte zile calendaristice, iar începând de astăzi vor fi publicate informaţii legate de politica salarială din BNR, care vor fi actualizate anual, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, scrie Ziarul Financiar.
“În prezent suntem printre cele mai transparente bănci în ceea ce priveşte politica salarială”, a spus Dan Suciu.
Întrebat la cât ajunge suma maximă încasată de guvernatorul BNR luând în conderare inclusiv veniturile suplimentare, Suciu a spus că media lunară este în jur de 16.000 de euro.
Vedeţi aici ce alte venituri au membrii nexecutivi şi cei din conducerea executivă
Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.
În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.
Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.
Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).
În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.