BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • JP Morgan, profit in scadere cu 51%

    A treia banca din SUA ca marime, cu sediul la New York, a supravietuit crizei creditelor mai bine decat alte companii asemanatoare si a evitat, pana in prezent, deprecieri mari de active dupa aparitia crizei de pe pietele financiare.

    Achizitia din luna mai a bancii de investitii Bear Sterns a implicat costuri de 540 de milioane de dolari in primul semestru al anului, grupul estimand cheltuieli de inca 500 de milioane de dolari,dupa calcularea impozitelor in semestrul al doilea.

    Profitul net realizat in acesta perioada este incomparabil cu cel din anul precedent, cand a fost dublu. Valoarea unei actiuni a fost in trimestrul doi din 2008 de 54 centi/actiune, comparativ cu 1,20 dolari/actiune, cat a fost anul trecut in aceeasi perioada.

    Totusi rezultatul net al bancii a depasit asteptarile analistilor, care estimau un castig mediu de 44 centi/actiune pentru al doilea trimestru.

    Scaderea profitului trimestrial al bancii s-a produs pe fondul deprecierilor de active de 1,1 miliarde dolari de la divizia sa de investitii. "Ne asteptam ca mediul economic sa fie in continuare slab, mai mult decat atat, sa slabeasca in continuare si ca pietele financiare sa fie amenintate de stres", a declarat Jamie Dimon, directorul executiv al bancii, conform New York Times .

  • Recrutarile s-au dublat fata de 2007

    In ultimul an, numarul companiilor care au nevoie de personal a crescut simtitor fata de anii trecuti, iar prima consecinta s-a simtit in randul firmelor de recrutare de personal. "Pana in prezent, am depasit numarul total al cererilor de recrutare total de anul trecut si estimam ca numarul nevoilor de recrutare se va dubla pana la sfarsitul anului", spune Monica Ion, managing partner Psihoselect, companie care ofera servicii de consultanta in domeniul resurselor umane.

    Solicitarile au vizat in special pozitiile de top management, acest segment avand o crestere de 67% fata de anul precedent si cele de executie, unde s-a inregistrat o crestere de 57%.

    38% dintre recrutarile din acest an au vizat domeniul vânzari-marketing, depasind cererile de anul trecut cu 31%. In domeniul productiei, cererile au crescut cu 89% fata de 2007, in timp ce in domeniile de suport (resurse umane, administratie, financiar-contabil) se constata o crestere de 6%. “Dintre acestea, cele mai multe selectii am realizat pentru domeniul administrativ – 41% si cel financiar-contabil – 32%”, sustin reprezentantii Psihoselect.

    In ceea ce priveste domeniile care au inregistrat cea mai mare nevoie de personal, pe primele locuri raman companiile din constructii, retail si imobiliare. Un alt domeniu care reprezinta in continuare un segment foarte important de exploatat de catre firmele de HR este turismul. ”Din pacate, domeniul care ramane insuficient exploatat este IT-ul, care reprezinta inca o piata cu potential mare de dezvoltare”, sustine Elena Nemteanu, general manager MarketPlusHR.

    Ca element de noutate, s-a remarcat cresterea cererilor pentru spcialistii din domeniul industriei si logisticii. Schimburile dintre marii producatori si subcontractorii lor au dus la cresterea logistica, propulsata, in egala masura, si de expansiunea din retail. "Cererea de forta de munca in aceste domenii a crescut substantial, dandu-le astfel de lucru firmelor de HR", adauga Neamteanu.

    Toate aceste date sugereaza cel putin o dublare a numarului de recrutari pâna la sfârsitul anului. Cu toate acestea, situatia nu este similara si in cazul specialistilor, pentru care cererea a scazut semnificativ in toate domeniile. “Faptul ca pâna in acest moment solicitarile de acest gen au fost cu 50% mai putine, se datoreaza preferintei companiilor multinationale de a angaja persoane cu potential de invatare pe care sa le instruiasca” spune Claudia Indreica, managing partner Psihoselct.

  • Romprest vrea 75 mil. euro in 2008

    Romprest Service, care in primul semestru al acestui an a inregistrat afaceri consolidate de 46 milioane de euro, are trei directii principale de activitate: facility management si curatenie, drumuri si salubritate.

    Potrivit lui Florin Bolchis, vicepresedintele Romprest Service, compania si-a bugetat investitii de 60 de milioane de euro in 2008, dintre care 50 de milioane de euro vor fi cheltuiti numai pentru contractul de salubritate pe care compania l-a castigat cu Primaria Sectorului 1si care este activ din 1 iulie anul acesta.

    Suma urmeaza sa fie investita in utilaje moderne, pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor, peste 15.000 de cosuri stradale si o statie de sortare si compost de ultima generatie si, pe termen mediu, o statie de incinerare a deseurilor.

    "Avem trei amplasamente care sunt pretabile pentru astfel de activitati de sortare si compost. Deocamdata nu stim exact unde vom construi statia insa anul acest sigur cumparam terenul, iar pana la sfarsitul anului viitor aceasta va fi pusa in functiune", precizeaza Florin Bolchis.

    Potrivit estimarilor Romprest, piata de salubritate din Romania va inregistra in acest an o valoare de 500 de milioane de euro, iar cea de curatenie industriala – 110 milioane de euro.

    Devenit unic operator al serviciului de salubrizare in Sectorul 1, compania nu exclude nici participarea la licitatiile pentru celelelate sectoare ale Bucurestiului si nici o eventuala achizitie a unuia dintre competitorii sai.

    "Urmarim sa castigam o cota de piata cat mai mare si profit. Ne vom dimensiona efortul financiar si operational si vom lua o decizie la momentul potrivit daca vom participa sau nu si la licitatiile pentru celelate sectoare. Totodata, avem in plan si eventuale achizitii", puncteaza Marin Necula, director executiv al Romprest.

    Romprest numara in prezent 4.800 de angajati, fata de 4.000 la finele lui 2007, pentru acest an urmand sa mai fie angajate inca 700 de persoane.

    Compania a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 36 de milioane de euro, cu 130% mai mult decat anul anterior, si un profit net de 3 milioane de euro. Principalul actionar al Romprest Service este fondul de investitii 3i, listat la Bursa din Londra, cu 43,76% din actiuni.

     

  • Zentiva vrea sa resusciteze Algocalmin si Antinevralgic

    “Avem in plan o repozitionare a celor doua marci, cu intentia de a ne orienta si catre generatia tanara. Algocalmin are o cota de piata de 22%, lunar vanzandu-se un milion de unitati. O alta vedeta a segmentului de analgezice este si Antinevralgic, cu o cota actuala de 12% si vanzari lunare de 600.000 de unitati”, a precizat, pentru BUSINESS Magazin, Dragos Damian, directorul general al companiei.

    Noul director al diviziei de CHC a Zentiva va coordona o echipa de circa 40 de angajati, alaturi de care va lucra la coordonarea activitatilor de marketing, vanzari si suport, principalele obiective vizand demararea unor campanii integrate de comunicare pentru toate brandurile importante ale Zentiva, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

    Inainte de a se alatura Zentiva, Topala a ocupat diverse pozitii directoriale in cadrul unor companii ca GlaxoSmithKline, General Electric Medical sau Novartis Consumer Health. Noul director al diviziei de CHC a Zentiva este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din Bucuresti si al EMBA ASE&University of Washington.

    Grupul farmaceutic Zentiva detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia, in cadrul carora lucreaza peste 6.000 de angajati. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.

  • Atlassib intra pe transfer de bani si amana low-costul aerian

    Deocamdata, acest serviciu se afla in ultimele stadii de autorizare la Banca Italiei pentru a fi implementat in 420 de oficii de agentii de turism  si Carabulea estimeaza ca  va deveni operational pe 20 iulie.

    Omul de afaceri sibian a anuntat ca cifra de afaceri a companiei de transport Atlassib pentru anul trecut a fost de aproximativ 78 de milioane de euro. Atlassib isi desfasoara activitatea de transport terestru de calatori prin intermediul a 160 de oficii deschise in Europa si a unei flote de 1.150 de autobuze.

    Carabulea a mai declarat ca, desi detine toate autorizatiile necesare unei companii aeriene low-cost, considera ca ar fi "neproductiv" sa o promoveze in acest moment, mai ales ca transportul terestru a inregistrat o crestere de circa 10% de la inceputul anului.

    In perspectiva, spune el, serviciul de transport aerian low-cost al grupului va opera pe cateva aeroporturi alese astfel incat sa poata conexa transportul aerian cu cel terestru pana la destinatiile importante din Europa.

  • Carabulea isi face fabrica de lapte

    Unitatea va avea o capacitate de 20.000 de litri de lapte zilnic si va produce lapte la PET sub brandul BioSevis. Investitia a beneficiat si de o finantare nerambursabila SAPARD de 1,144 milioane de euro si a fost realizata de compania Horticola International Sevis, parte a grupului Atlassib, controlat de Carabulea.

    In acelasi timp, omul de afaceri a anuntat la Sibiu ca spera ca in urmatoarele saptamani sa obtina un raspuns favorabil la cererea de licenta depusa prin firma Paltinis Leasing pentru calitatea de dezvoltator pentru compania Auchan.
     

  • Sistec vrea 10 mil. euro in 2008

    "Estimarile sunt facute pe baza contractelor pe care le-am semnat deja, plus cele care sunt in curs de finalizare. Anul acesta vrem sa ne crestem vizibilitatea produselor pe piata, sa ne extindem in Republica Moldova si urmarim noi parteneriate strategice", precizeaza Marius Capraru, numit director general al companiei in martie anul acesta.

    Conducerea Sistec nu exclude din planul de afaceri pe 2008 nici eventuale achizitii, fuziuni sau parteneriate. "In Republica Moldova avem un partenerial cu firma Endava, iar in cateva saptamani vom prelua o firma locala cu 20 de angajati", anunta directorul Sistec, estimand valoarea tranzactiei intre 200-300.000 de euro.

    Sistec a incheiat anul 2007 cu un rulaj de 7 milioane de euro, printre parteneriatele companiei numarandu-se SAP, HP, Microsoft, IBM. Conducerea companiei estimeaza ca pana la finalul anului echipa va ajunge la 350 de angajati, de la 300 in prezent.

    Sistec, care a trecut printr-un proces de restructurare a activitatii, are in prezent sase departamente separate. Reteaua de service are ca obiectiv autorizarea ca partener HP, departamentul Suport IT isi imbunatateste serviciile prin retehnologizarea centrelor de date existente si implementarea unei solutii de recuperare de date in valoare de un milion de euro, iar echipa SAP spera la afaceri de un milion de euro anul acesta.

    In doi ani, Sistec vrea sa devina principalul partener SAP din Romania pe verticala de retail si distributie. Compania a semnat, luna trecuta, un contract de licentiere, implementare si mentenanta a solutiei SAP cu producatorul de baterii auto Rombat. Valoarea contractului este de 205.000 euro.

    Pentru Cogito, al patrulea departament al companiei, se urmareste cresterea vanzarilor prin dezvoltarea unei retele de distributie a solutiei proprii Cogito ERP. Strategia se concentreaza pe zonele Banat si Ardeal, urmand ca in 2009 sa se extinda in Muntenia si Moldova. In plus, compania adauga la portofoliul Cogito doua noi modele ale aplicatie. Departamentul Networking si-a stabilit ca obiectiv principal extinderea in Republica Moldova.

    In ceea ce priveste activitatea departamentului abas ERP, Marius Capraru spune ca aceasta ar putea fi vandut anul acesta catre compania producatoare a aplicatiei, ABAS, care intentioneaza sa-si deschida o filiala proprie in Romania.
     

  • Milionarii din textile







    La 70 de ani, Paul Mircea Vasile, director si actionar majoritar al producatorului de tesaturi pentru casa Prodin, conduce o fabrica pe care a reusit s-o scoata dintr-un proces de faliment care a durat noua ani, din 1997 pana in 2006. “Ca sa rezistam am facut credite peste credite si la un moment dat am ajuns in situatia sa nu mai avem bani. Era simplu sa te imprumuti cand dobanda era 1-2%, dar intre timp s-au desteptat bancile si a inceput cresterea galopanta a dobanzilor, care au ajuns pana la 200%”, evoca directorul Prodin. La un moment dat a ajuns in proces cu Banca Comerciala Romana, dupa ce acumulase datorii de 2,5 milioane de dolari, cand tot rulajul fabricii in 1997 era de 3,5 milioane de dolari. Care a fost solutia salvatoare? “Terenul pe care produceam. Lichidatorul a vandut tot”, raspunde Vasile. Cei 17.000 de metri patrati ai fabricii Prodin, amplasata langa targul auto Vitan din Capitala, au fost vanduti cu peste cinci milioane de euro. Banii care au ramas dupa achitarea datoriilor au fost investiti in terenuri si intr-un nou sediu al firmei, intr-o zona periferica a Capitalei. “Cu circa un milion de euro am cumparat 10.000 mp, ne-am relocat productia si am luat utilaje mai performante. Si ca sa nu dam banii la banca, am facut si alte investitii imobiliare”, spune Mircea Vasile, fara sa intre in detalii.

    Chiar daca si-ar permite sa se retraga linistit din afaceri, directorul Prodin continua sa gandeasca strategii care sa ridice firma unde lucreaza de 24 de ani. Mai mult, vrea sa lanseze anul acesta inca doua noi afaceri, in domeniul imbutelierii de apa si in agricultura. “Am cumparat niste ferme la Balotesti. Sunt 15.000 mp pe care ii vom transforma in ciupercarii. Cat despre proiectul de a imbutelia apa din Muntii Vrancei, atat timp cat curge apa, curge si banul, ceea ce in textile nu am”, recunoaste Vasile, estimand ca va avea nevoie de investitii de circa 800.000 de euro in cele doua noi afaceri.

    Fortat de situatie sa accepte vanzarea terenului fabricii, Paul Mircea Vasile este exceptia de la o realitate pe cale sa devina regula; este vorba de o noua specie de romani imbogatiti – cei ce au cumparat, in general prin metoda MEBO, fostele fabrici comuniste de textile care azi inseamna active imobiliare ce pot fi valorificate in milioane de euro.

    Filatura Romaneasca de Bumbac, Renotex, Textila Unirea sau Zefir sunt doar cateva exemple de fabrici care si-au transformat proprietarii in milionari in euro. Pe locul fostei tesatorii de bumbac Suveica, de exemplu, este in constructie un cartier rezidential de 900 de locuinte, Rose Garden. Aceeasi soarta a avut-o si fabrica de textile Maratex din Baia Mare, unde acum se ridica un proiect mixt care va include un mall, trei cladiri de birouri si un hotel de trei stele, dupa ce actionarii fostei fabrici au vandut dezvoltatorului RED Management Capital un teren de zece hectare, plus cladirile aferente, cu peste 16 mil. euro. La Iasi, producatorul de textile Iasitex a vandut anul trecut circa 4,6 hectare de teren catre un grup israelian, in urma unei tranzactii de aproximativ 21 de milioane de euro, iar, la Cluj, actionarii fabricii de textile Tricotaje Somesul au incasat 12 mil. euro pe un teren de 18.000 mp din zona centrala a orasului. Noul proprietar, compania britanica Dawnay Day, va construi aici un mall si o cladire de birouri, in urma unei investitii de 85 de milioane de euro. O investitie de doua ori mai mare si-a calculat grupul spaniol Gran Via, care a cumparat pentru 42 de milioane de dolari fosta fabrica Tricodava de la fondul de investitii Broadhurst. Pe terenul din cartierul Drumul Taberei din Bucuresti urmeaza sa se construiasca un ansamblu rezidential de 2.000 de locuinte, plus spatii comerciale si de birouri. Iar lista poate continua cu cel putin inca vreo 700 de fabrici, cate functionau inainte de 1989, ale caror rapoarte financiare nu le dau mari sanse de supravietuire, dar care pot valora milioane de euro datorita terenurilor unde sunt amplasate. “Majoritatea sunt azi inchise, iar proprietarii sunt greu de gasit, pentru ca dupa privatizare ele au fost vandute si revandute”, precizeaza Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), adaugand ca in industria de profil privatizarea s-a facut in proportie de 99,5%.

    Bogdan Belciu, director general al filialei romanesti a firmei de consultanta A.T. Kearney, explica situatia prin faptul ca scumpirile accelerate din aria imobiliara au creat oportunitati semnificative pentru investitori, dar si pentru firmele care aveau in proprietate cladiri si terenuri. “Este o situatie conjuncturala din care unii au profitat activ, iar altii indirect, prin simplul fapt ca terenurile din proprietatea lor au crescut in valoare in mod neasteptat si au ajuns sa valoreze mai mult decat firma ca atare”, afirma consultantul.

    Gheorghe Grecu, presedintele Federatiei Sindicatelor Textile Confectii Conftex, sustine aceeasi idee: “La privatizare s-a cumparat afacerea in sine, fara sa se acorde importanta terenurilor sau cladirilor, dar a venit momentul in care piata le-a descoperit, au aparut si dezvoltatorii imobiliari si atunci pretul actiunilor a crescut. Din pacate, multi dintre proprietari vad doar profitul si lasa sa moara o industrie”, apreciaza Grecu.

    Ce impulsioneaza, totusi, cresterile spectaculoase in valoare ale acestor fabrici, daca profitul si productia le sunt in scadere? “Febra imobiliara si cam atat”, raspunde scurt Doru Mladin, presedintele Organizatiei Patronale din Pielarie si Incaltaminte (O.P.PINC). In opinia lui, boom-ul imobiliar care s-a declansat in urma cu cativa ani, cu fabrici active cumparate si apoi inchise pentru a face loc dezvoltarii imobiliare, continua in prezent cu societati cu patrimoniu imobiliar important, care desi sunt inca active in productie, prefera sa isi reloce activitatea de baza in zone sau parcuri industriale, fructificand intr-o forma sau alta oportunitatea afacerii imobiliare.

  • Cum investesti la celalalt capat al lumii

    Economii ale lumii arata ca globalizarea nu a contaminat chiar toate colturile planetei. Tarile BRIC, cum sunt prescurtate Brazilia, Rusia, India si China de catre anglosaxoni, conving ca urmeaza cicluri de crestere independente, rupte de mersul batranesc al Occidentului. Drept urmare, investitiile in fondurile internationale pot aduce plusul de diversificare atat de necesar unui portofoliu puternic ancorat local.

    Un al doilea atu al fondurilor de investitii internationale este acela ca micii investitori pot avea acces la actiuni regionale care sunt fie prea dificil, fie prea scump de cumparat pe cont propriu.

    Intrarea fondurilor de investitii in Romania, mai precis distributia lor pe piata locala, a coincis cu anul aderarii la Uniunea Euro­peana. Francezii de la Société Générale Asset Management din Luxemburg au fost primii care au spart gheata si au adus in Romania nu mai putin de 11 fonduri de investitii internationale in luna mai a anului trecut. Investitia minima in aceste fonduri este de 5.000 de euro, suma cu care investitorul poate „iesi“ in Rusia, Asia, Statele Unite ale Americii. Distributia fondurilor se face prin intermediul unitatilor bancare BRD-SG. Aceste fonduri au expunere atat pe pietele de actiuni, obligatiuni, cat si expuneri sectoriale: companii de petrol si gaze, metale pretioase.

    In toamna aceluiasi an, au urmat austriecii de la Raiffeisen Capital Management care distribuie 11 fonduri de investitii interna­tionale prin Raiffeisen Bank. Cinci dintre cele 11 fonduri de investitii internationale fac plasamente pe pietele de actiuni de pe pietele mature si emergente din Europa, in timp ce alte cinci fonduri de investitii fac plasamente in obligatiuni corporatiste, industriale si de stat de pe pietele europene si americana. Investitia minima la cele 11 fonduri de investitii internationale este de aproximativ 30 de euro.

    Dat fiind succesul inregistrat, grupul austriac a decis la inceputul acestui an cresterea numarului de fonduri cu inca doua noi fonduri de actiuni cu plasamente in Rusia si Asia.

    Fondurile de investitii cu plasamente pe pietele internationale incep sa se aglomereze pe piata locala, noi grupuri bancare anuntand ca vor importa pachete consistente de fonduri. EFG Eurobank va aduce nu mai putin de 23 de fonduri de investitii internationale anul acesta, BCR va distribui sase fonduri sub sigla Erste, Pioneer Investments, membra a UniCredit }iriac, va importa zece fonduri. Fondurile administrate de EFG Eurobank se adreseaza in principal clientilor de private banking si celor institutionali, pe anumite categorii de fonduri urmand a fi stabilita o limita minima de investitii.

    Iar lista ramane deschisa. Pana in prezent, grecii de la Alpha Bank si-au anuntat intentia de a distribui fonduri grecesti de investitii, in timp ce ING Asset Management din Olanda si-a programat intrarea pentru semestrul al doilea. Dar, inainte de a deveni internationali, ar trebui sa va intrebati de ce ati porni in calatorie spre celalalt capat al lumii. Daca riscul nu este unul dintre punctele forte, ar trebui sa evitati fondurile internationale. Investitia pe o piata straina complica riscul obisnuit al unui fond de actiuni cu riscul valutar. De cele mai multe ori, fondul este denominat in euro sau dolari, insa plasamentele pe pietele externe le face in moneda locala, fie ea rubla, yen, yuan sau rupie. Astfel ca o depreciere a monedei europene/americane in raport cu una din valutele enumerate mai sus duce, indirect, la o scadere a performantei.

    Un alt aspect legat de risc este expunerea geografica a fondurilor: cu cat aceasta este mai ingusta, cu atat vor fi fondurile mai riscante. Expunerea pe mai multe piete, pe un numar ridicat de companii care activeaza in domenii de activitate cat mai variate, asigura diversificare, iar diversificarea este cel mai cunoscut antidot al riscului.

    Cu riscul unei repetitii, diversificarea este fara indoiala unul dintre cele mai bune motive pentru care sunt recomandate investitiile in fonduri internationale. Cum Bursa locala nu pune la dispozitie decat un meniu subtire de companii din care se pot hrani investitorii, iar fondurile de investitii locale sunt inca timide in a face plasamente pe pietele din regiune, fondurile internationale pot fi raspunsul la rugaciunile unui investitor in cautare de randament.

    Desi globalizarea isi traieste acum anii de glorie, pietele mondiale vin sa o contrazica. Piata de capital din Rusia a crescut cu peste 2% in intervalul cuprins intre sfarsitul anului trecut si mijlocul lunii mai, in timp ce piata din Romania a pierdut 28,8%, iar cea din Africa de Sud a scazut cu 3,7%. Brazilia a castigat in acest interval nu mai putin de 16,2%. Punctul de legatura intre cele doua piete care au inregistrat cresteri sunt materiile prime. Statele producatoare de materii prime vor fi vedetele cresterii economiei mondiale anul acesta, daca ar fi sa citam analistii.

    Raportand cresteri atunci cand cea mai mare parte a lumii trecea prin suferintele turbulentelor financiare, pietele de capital din Rusia, Brazilia sau China impun cumpatare. Investiti in fonduri care au expunere pe aceste piete pana la 20% din totalul portofoliului personal de investitii. Astfel veti avea parte de diversificare, dar si de randamente de pe cele mai fierbinti piete ale lumii.

    Pentru investitorii romani care vor sa se scalde in ape internationale, dar care incearca sa nu se „ude“ prea tare, administratorii locali le pun la dispozitie fonduri care au expunere redusa pe pietele externe. Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit, administrate de societatea Raiffeisen Asset Management, si fondul Europa Obligatiuni, administrat de Pioneer Asset Management, sunt singurele fonduri mutuale care fac plasamente pe pietele externe. La sfarsitul anului trecut, peste 27% din activele de 86 de milioane de lei ale Raiffeisen Prosper au fost investite indirect in actiuni internationale prin intermediul fondurilor deschise de investitii JP Morgan Emerging Markets Equity Fund, Robeco Emerging Markets Equities si in fondurile Raiffeisen Eurasia Equities si Eastern European Equities.

    Cum randamentele au scazut atat pe bursa locala, cat si pe cele externe, fondurile de investitii internationale vin cu avantajele unor costuri mai mici decat cele ale fondurilor de investitii autohtone. Din nefericire, randa­mentele negative ale fondurilor romanesti nu pot absorbi costurile ridicate de administrare si reglementare, in schimb volumul ridicat de active ale fondurilor internationale le permite acestora o diminuare a costurilor si implicit un impact mai redus al costurilor asupra randamentului brut.

    Pentru investitorii cu disponibilitati financiare mai consistente si cu apetit pentru risc pe masura, administratorii de la societatea Globinvest au lansat anul trecut Euroglobinvest, primul fond inchis de investitii romanesc cu plasamente pe pietele externe de capital. Plasamentele fondului inchis pot ajunge pana la 80% din activele sale in actiuni cotate pe bursele europene, cu o impartire a expunerii de 50% pe tari dezvoltate si 30% pe piete emergente.

    Din fericire, numarul administratorilor romani interesati de iesirea pe pietele externe va cunoaste treptat imbunatatiri. Experienta corectiilor bursiere din acest inceput de an i-a invatat pe administratori si investitori in egala masura despre virtutiile expunerii si pe alte piete decat cea locala.

    Costul ridicat al „internationalizarii“ inves­ti­tiilor a fost unul dintre obstacolele care au tinut „in house“ cea mai mare parte a fon­durilor locale de investitii. O alta cauza a fost comportamentul conservator al administra­torilor de fonduri care au investit exclusiv pe piata locala, bazandu-se in principal pe faptul ca nicio alta piata de capital din regiune nu poate aduce randamente mai mari decat cea locala. Pe o Bursa in crestere, cum a fost in primul semestru al anului trecut, le-am fi putut da dreptate.

  • O mulzzime de anunzzuri

    “Investitia cuprinde atat dezvoltarea propriu-zisa a noului site, cat si cheltuielile cu o campanie publicitara ce va urma lansarii”, explica Fusu. Lansat la finalul lunii mai, Neobizz.ro a fost rescris din temelii, avand la baza aproximativ aceleasi principii ca si Craigslist.org, unul dintre cele mai populare site-uri de anunturi de mica publicitate de pe piata americana de profil, evaluata de compania de cercetare de piata eMarketer la aproape 15 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) anul trecut.

    Motivul relansarii a fost faptul ca, din punctul de vedere al brandului, Mall.ro nu a fost foarte potrivit pentru un site de anunturi, Fusu sustinand ca are alte planuri pentru adresa de internet care deocamdata duce tot catre Neobizz.ro, fara a da insa mai multe detalii.

    “In ce priveste Neobizz.ro, am urmarit doua obiective: sa fie localizat, oferind anunturi in functie de orasul de interes, si sa fie cat mai simplu de utilizat”, spune Calin Fusu.

    Site-ul numara in prezent cateva zeci de mii de anunturi din categorii ca imobiliare, auto-moto, oferte de locuri de munca sau de servicii.

    Alegerea numelui a avut la baza, pe de o parte, asemanarea cu Neogen, care a pornit initial ca un site de anunturi, dar care a migrat intre timp catre structura de retea sociala, fiind totusi asociat in continuare de multi cu mica publicitate. Pe de alta parte, Neobizz, cu doi de z, a fost simpatizat si din considerente de branding, dat fiind ca mascota site-ului este o albinuta. Totusi, pentru a evita eventuale confuzii sau greseli de scriere, Fusu a rezervat si adresa Neobiz.ro, care duce catre aceeasi pagina de internet.

    In prezent, Neobizz.ro este vizitat de aproape 100.000 de ori pe luna, in plan fiind dublarea aceastei cifre pana la finalul acetui an. Fiecare dintre cei care publica anunturi pe site reprezinta o potentiala sursa de venituri pentru Neobizz; daca publicarea anunturilor este gratuita, utilizatorii au posibilitatea sa-si promoveze anunturile pe site, in schimbul unei sume de 5 euro pentru 10 zile sau 10 euro pentru o luna intreaga. “Modelul de business este destul de apropiat de cel al unui site de joburi”, spune Calin Fusu, care are experienta in acest domeniu prin BestJobs.ro.