Tag: risc

  • Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”

    “Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
    rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
    de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
    amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
    continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
    citat de publicatia Emerging Markets.

    Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
    din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
    sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
    bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
    lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

    Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
    de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
    Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
    la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
    capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
    nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
    putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
    Allen.

    Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
    incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
    si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
    tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
    acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
    BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
    foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
    profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
    in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
    afectati”.

    Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
    prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
    Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
    estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
    limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
    un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
    indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
    legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
    Mark Allen.

    “TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”

    Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
    Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
    sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
    economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
    inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
    explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
    colecteze activele cu probleme).

    In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
    din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
    comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
    impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
    necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
    consilier principal al economistului-sef al BERD.

    Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
    special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
    companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
    de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
    Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
    institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
    dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
    foarte putine credite disponibile.”

    Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
    volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
    Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
    admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
    ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
    am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.

  • Comoara din struguri – cat se castiga din investitiile in vita de vie?

    Vuiau primele pagini din Financial Times si Le Figaro, in urma
    cu cateva saptamani, pentru ca regizorul Francis Ford Coppola a
    reusit sa angajeze un oenolog francez renumit. “E un vis devenit
    realitate”, a spus cineastul, referindu-se la faptul ca pentru
    revigorarea podgoriei sale din California l-a recrutat pe Philippe
    Bascaules, un expert oenolog de prima mana, care a lucrat la
    Chateaux Margaux, una dintre cele mai renumite podgorii din
    regiunea Bordeaux.

    Venit la filmari in Romania, in urma cu ceva timp, Coppola a
    cautat si a analizat si la noi diverse locuri in care se cultiva
    vita-de-vie, dar a hotarat sa nu investeasca aici; experienta
    dobandita in timp l-a facut sa realizeze ca zona de pe malul
    Dunarii pe care o alesese initial nu beneficia de cele mai
    potrivite conditii de relief, iar soarele ar fi copt strugurii
    intr-un mod care nu ar fi permis obtinerea licorii perfecte.
    Dar investitiile in podgorii au facut cu ochiul mai multor persoane
    din viata publica romaneasca. Guvernatorul Bancii Nationale a
    Romaniei Mugur Isarescu, Valeriu Stoica, fost ministru al
    justitiei, poetul Mircea Dinescu sau oameni de afaceri precum Mihai
    Miron sau Daniel Guzu sunt doar cateva exemple. Pasiunea pentru vin
    a fost cea care i-a determinat sa investeasca, in unele cazuri,
    sume de ordinul milioanelor de euro.


    Valeriu Stoica, fost ministru si partener fondator al uneia
    dintre cele mai mari case de avocatura din tara, spune ca a
    investit din 2007 si pana acum intr-o vie din Dragasani si conacul
    din Dobrusa tot ce a castigat, impreuna cu sotia sa, din avocatura.
    Unele estimari plaseaza aceste investitii la 10-15 milioane de
    euro, dar Stoica spune ca “e prea mult”.

    “Istoria pasiunii pentru vin e veche si noua in acelasi timp”,
    spune avocatul, argumentand ca povestea incepe din 1927, cand
    strabunicii sotiei au cumparat o vie in Dragasani, cu un conac
    construit in 1904. Strabunicul sotiei, care era director de banca,
    a investit in via care a ramas in familie pana cand a fost preluata
    de stat la nationalizare. In 1997 familia Cristianei Stoica a
    recuperat via, dar, spune avocatul, “nu aveam nicio intentie sa ma
    ocup de ea, pentru ca eram prea ocupat si nu aveam nici resurse”.
    Via a fost cultivata vreme de 17 ani de altcineva, iar familia
    Stoica s-a hotarat sa investeasca in domeniu dupa ce au fost in
    vizita la conacul Stirbey, proprietatea lui Jacob von Kripp si a
    sotiei sale Ileana, care au o podgorie in apropiere. “Ne-am hotarat
    sa refacem conacul si podgoria si sa investim in vin dupa ce am
    vazut frumusetea magica a locurilor”, spune Stoica, care
    obisnuieste sa bea un pahar de vin la masa de pranz din weekend si
    uneori in timpul saptamanii. Ii place vinul din copilarie, cand
    tatal sau ii dadea un pahar de vin rosu la masa de duminica.


    Podgoria fostului ministru se invecineaza cu cea a lui Mugur
    Isarescu, unde este produs vin cu eticheta “Casa Isarescu”, produs
    de firma Mar SRL si distribuit numai in restaurante, la preturi
    intre 30 si 85 de lei. Pe cele 20 de hectare din Dealurile
    Dragasanilor sunt cultivate Cramposie, Tamaioasa Romaneasca,
    Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon. In 2009, relateaza Gandul,
    afacerea detinuta de familia guvernatorului BNR a inregistrat un
    profit net de 61.000 de euro, in crestere cu 40% fata de 2008.

  • Washingtonul se declara “extrem de vigilent”, dupa amenintarile formulate de al-Qaida

    “Suntem constienti ca asemenea acte pot fi comise si suntem
    extrem de vigilenti cu privire la aceasta eventualitate”, a
    declarat Jay Carney, purtatorul de cuvant al presedintelui Barack
    Obama, la bordul avionului prezidential Air Force One. Carney a
    notat de asemenea ca al-Qaida a confirmat vineri moartea lui Osama
    ben Laden.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA avertizeaza asupra riscului de izbucnire a unor violente dupa moartea lui ben Laden

    “Departamentul de Stat ii avertizeaza pe cetatenii americani
    care calatoresc sau locuiesc in strainatate in legatura cu
    potentialul ridicat de izbucnire a unor violente antiamericane,
    tinand cont de recentele activitati antiteroriste din Pakistan”, se
    arata intr-un comunicat oficial. “Data fiind incertitudinea si
    volatilitatea actualei situatii, cetatenii americani aflati in zone
    unde evenimentele recente pot provoca violente antiamericane sunt
    sfatuiti ferm sa isi limiteze deplasarile in afara resedintei sau
    hotelului si sa evite adunarile si manifestatiile”, adauga
    Departamentul de Stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE investigheaza 16 banci in legatura cu piata asigurarii datoriilor impotriva riscului de neplata

    Investitorii folosesc piata CDS-urilor pentru a profita de o
    eventuala intrare in incapacitate de plata a unor state. Comisia
    Europeana a anuntat, vineri, ca va analiza daca 16 banci de
    investitii si firma Markit, furnizor de informatii in domeniu, au
    conspirat sau au abuzat de pozitia dominanta pe piata. In acelasi
    timp, executivul UE a deschis actiuni impotriva a noua din cele 16
    banci si a companiei ICE Clear Europe, detinuta de operatorul
    bursier InterContinental Exchange, pentru a analiza daca tarifele
    preferentiale oferite de ICE bancilor respective au afectat
    competitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emisiile radioactive de la Fukushima nu prezinta risc pentru Romania. Care sunt sistemele de siguranta ale centralei de la Cernavoda

    “Avand in vedere circulatia maselor de aer in perioada emisiilor
    radioactive, prognoza pe urmatoarele zile, precum si distantele
    foarte mari pe care masele de aer contaminate le-au strabatut din
    momentul emisiei, tinand cont de procesele de dispersie atmosferica
    si dilutia poluantului pe durata transportului la lunga distanta,
    pentru Europa si implicit pentru Romania, emisiile radioactive de
    I-131 care au survenit accidental in perioada 14-30 martie 2011 la
    centrala nuclearoelectrica de la Fukushima-Daiichi nu reprezinta
    risc radiologic.

    Din informatiile pe care le detinem pana in prezent, retelele de
    monitorizare a radioactivitatii mediului nu au detectat cresteri
    ale nivelului radioactivitatii mediului peste fondul de radiatii
    natural nici in Canada si nici in Europa. Concetratii scazute de
    I-131 si CS-137 in aerosoli atmosferici au fost detectate in Canada
    si Europa”, arata Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
    Nucleare (CNCAN), intr-un raport de marti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania si Croatia vor avea cea mai slaba crestere economica din Europa de Est in 2011 – FMI

    Romania ar urma sa aiba, conform previziunilor FMI, o crestere
    economica de 1,5% in acest an si 4,4% la anul, in conditiile unei
    inflatii medii de 6,1%, la fel ca anul trecut, respectiv de 3,4% in
    2012. Rata somajului va cobori in acest an de la 7,6% la 6,6% si la
    5,8% in 2011.

    Pe ansamblul regiunii, premiantii sunt Turcia si Lituania, cu o
    crestere estimata de 4,6% in 2011, urmata de Polonia (3,8%) si
    Letonia (3,3%). Bulgaria si Serbia vor avea o crestere a PIB de 3%,
    iar Ungaria cu 2,8%. In urma noastra nu va ramane decat Croatia, cu
    1,3%.

    Economia Europei (34 de tari, inclusiv Turcia) va creste cu 2% in
    acest an si cu 2,2% la anul. Singurele tari europene pentru care
    FMI vede continuare a recesiunii sunt Grecia (-3% in 2011, cu o
    redresare la 1,1% in 2011) si Portugalia (-1,5%, respectiv
    -0,5%).

    Din punctul de vedere al inflatiei medii anuale (distincta de
    inflatia decembrie-decembrie, urmarita de BNR), Romania nu e
    depasita in Europa decat de Serbia, unde preturile de consum se vor
    mari in medie cu 9,9%. La capitolul somaj insa, ar urma sa ne
    situam pe acelasi palier cu Germania, Cipru si Malta, cu un nivel
    mediu al somajului, departe de recordurile din Spania (19,4%),
    Serbia (19,6%) sau Letonia (17,2%).

    Economia zonei euro este asteptata sa creasca anul acesta cu 1,6%,
    mult sub cea a Statelor Unite (2,8%) si putin peste cea a Japoniei
    (1,4%). Germania va conduce plutonul eurozonei, dar cu o crestere a
    PIB inferioara celei de anul trecut (2,5% fata de 3,5%).

    FMI apreciaza ca in zona euro, continuarea redresarii este pusa in
    pericol de “slabiciunile persistente ale institutiilor financiare
    din multe economii avansate ale Europei si de lipsa de transparenta
    in privinta expunerii lor” (creante, datorii). Rezolvarea
    problemelor bancilor este strans legata de insanatosirea finantelor
    publice, conchide FMI, si ambele ar trebui sa fie accelerate pentru
    ca redresarea Europei dupa criza sa reuseasca.

  • Basescu: Am vorbit cu Marmureanu, nu exista riscul ca un cutremur sa afecteze centrala Cernavoda

    “Stiu ca pasiunea noastra este sa ne cream probleme si cand nu
    le avem. Am toate informatiile care indica faptul ca la Cernavoda
    centrala este sigura. Am discutat cu domnul Marmureanu cu privire
    la riscurile seismice si fiind in Dobrogea, deci pe celalalt mal al
    Dunarii decat Vrancea, cutremurele au si un amortizor pana la cele
    doua reactoare nucleare”, a declarat Traian Basescu. El a declarat
    ca nu a fost discutat in CSAT subiectul Centralei de la Cernavoda,
    in contextul situatiei din Japonia.”Nu exista riscul in momentul de
    fata ca un cutremur sa puna in dificultate sau nesiguranta
    functionare celor doua reactoare”, a mai spus presedintele
    Basescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • New York Times: Secretul rezistentei cladirilor japoneze la cutremur

    Explicatia este data de jurnalistii de la The New York Times,
    care au consultat specialisti americani si japonezi: standardul
    japonez in domeniul constructiilor impune un balans (in caz de
    cutremur) al portiunii superioare a turnurilor, redus la jumatate
    fata de standardul american. Acest deziderat este atins gratie
    amortizoarelor hidraulice din otel si cauciuc, de forma cilindrica,
    de la baza turnurilor japoneze, mult perfectionate in arta
    disiparii energiei seismice. In caz de cutremur, aceste amortizoare
    preiau mare parte din forta de forfecare, iar cladirea va fi doar
    usor zguduita. In plus, structurile din otel sunt puternic
    ranforsate cu un sistem de nervuri si ancore.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 500.000 de oameni ar muri in Romania dupa un cutremur major

    Potrivit statisticilor municipalitatii, peste 100 de imobile
    sunt incadrate in clasa I de risc seismic si s-ar putea prabusi la
    un seism de peste sase grade pe scara Richter. Majoritatea
    cladirilor cu bulina rosie sunt construite inainte de 1950 si sunt
    situate in Centrul Istoric, pe Bulevatdul Magheru, Calea Victoriei
    sau Brezoianu. In clasa II de risc seismic sunt incluse aproximativ
    300 de imobile din zona Grivitei, Unirii, Obor sau Pache
    Protopopescu. Specialistii sustin ca aceste imobile nu se vor
    prabusi, dar vor suferi avarii serioase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro