BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 29 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, în 2015, şase ani de activitate.


     

  • Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

    Capacitatea redusă a administraţiei de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care România nu reuşeşte să folosească toţi banii daţi de Comunitatea Europeană, scrie Mediafax

    Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alături de alte 11 ministere – în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.

    Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.

    Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • JTI: e nevoie de două proiecte de lege separate pentru prevederi referitoare la producţie şi comercializare

    „Solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a transpunerii Directivei Tutunului. Acest lucru se poate face prin separarea în două proiecte de lege distincte a prevederilor referitoare la producţie şi comercializare, în strictă conformitate cu reglementările UE, de prevederile legate de prevenţia şi consumul produselor din tutun (fumatul în locurile publice), care nu fac obiectul Directivei. 

    «Despărţirea apelor» este cu atât mai necesară cu cât al doilea mare contribuabil, care virează la buget peste trei miliarde de euro anual şi conduce topul exporturilor produselor agricole, se confruntă cu incertitudini fără precedent şi lipsă acută de predictibilitate în planificarea producţiei, atenţia publică fiind concentrată aproape exclusiv, la fel ca şi anul trecut, asupra fumatului în locurile publice.

    După mai mult de doi ani de la publicarea Directivei privind producţia şi comercializarea produselor din tutun în Jurnalul Oficial al UE, nu există încă o lege locală de transpunere şi nici norme de aplicare, iar România a fost deja notificată de Comisia Europeană pentru punere în întârziere.

    În acelaşi timp, proiectul de lege de transpunere a Directivei, aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, nu prevede o perioadă de tranziţie pentru adaptarea producţiei la regulile viitoare, ceea ce poate duce la blocaje, punând în pericol piaţa legală şi impulsionând contrabanda. Aşa cum s-a arătat pe parcursul dezbaterii publice de pe 7 septembrie, găzduită de Parlamentul României, întârzierea adoptării legii de transpunere va face practic imposibilă respectarea termenului de retragere a produselor actuale de pe piaţă (20 mai 2017), iar accizele şi taxele aferente plătite la buget vor trebui returnate.

    Considerăm că, prin separarea într-un «Proiect de lege pentru transpunerea Directivei  tutunului 2014/40/UE, privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a prevederilor corespunzătoare ale Directivei 2001/37/CE», pe de o parte, şi un «Proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun», care face obiectul Legii 15/2016, pe de altă parte, putem evita procedura de infringement generată de întârzierea transpunerii, asigurând totodată predictibilitatea cadrului de reglementare, dar şi a veniturilor bugetare pentru anul în curs şi pentru 2017. Totodată, măsura ar fi de natură să înlăture confuziile care se fac şi sunt întreţinute între o lege care reglementează producţia şi comercializarea, cu evident caracter economic şi bugetar, şi o lege antifumat (cu un pronunţat caracter social)”.

  • Ghid de orientare în imobiliare: Toate apartamentele pe care le puteţi cumpăra, într-un singur loc. INFOGRAFIC cu mii de case care îşi caută clienţi

    Cu un program Prima casă în aşteptare şi cu bănci care se „joacă“ cu piaţa modificând de pe o zi pe alta valoarea avansului cerut pentru un credit de achiziţie a unei locuinţe, piaţa este una tot mai riscantă pentru dezvoltatori.

    Peste 50.000 de apartamente au construit şi construiesc cele mai importante proiecte rezidenţiale din Capitală, potrivit datelor imobiliare.ro centralizate de Business Construct, pe o piaţă care este dominată de programul Prima casă şi influenţată puternic de către băncile care au decis să se „răzbune“ pe clienţi în urma intrării în vigoare a legii dării în plată (prin care clienţii pot „preda cheile“ locuinţei de până în 250.000 de euro dacă nu mai pot plăti ratele, pierzând însă avansul dat şi ratele plătite până în acel moment. 

    Vedeţi AICI Infograficul cu toate casele care pot fi cumpărate!

  • FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

    La nivel naţional, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile nu sunt monitorizate la nivel central, însă reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

    Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

    Brăila este unul dintre municipiile fruntaşe în materie de proiecte scrise şi derulate din fonduri nerambursabile în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, dar numărul corecţiilor este la fel de mare ca acela al proiectelor. ”S-au implementat 35 de proiecte cu finanţare din fonduri structurale, valoarea totală a acestora este de 436.137.116,94 lei. Corecţiile aplicate sunt în valoare de 26.544.651,08 lei, inclusiv TVA, pentru proiectele de reabilitare a pasajului pietonal din Piaţa Independenţei (n.r. platoul central pe care se află palatul administrativ al municipiului), modernizarea Bulevardului Dorobanţilor şi reabilitarea zonei de promenadă dintre Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării (n.r. centrul nou, unde au loc toate evenimentele importante din oraş)”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila, sub semnătura primarului Viorel Marian Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune şi trei oameni iar acum este cunoscut pe orice şantier din Bucureşti

    Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.

    Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.

    Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.

    N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

    A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

    A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.

  • Proiecte comune România-Franţa, adoptate de Guvern

    Guvernul a adoptat, în perspectiva vizitei în România a preşedintelui Franţei, François Hollande, trei documente care stabilesc măsuri pentru organizarea Sezonului Cultural România-Franţa 2018, dar şi colaborarea în domeniul educaţiei şi mediului.

    Sezonul cultural România-Franţa, desfăşurat în perioada 1 decembrie 2018-30 iunie 2019, va marca Centenarul creării României moderne. Acest program va include evenimente culturale, ştiinţifice şi educaţionale, organizate în colaborare cu autorităţi şi instituţii din Franţa.

    ”Pentru pregătirea participării României la acest Program cultural comun, printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, se aprobă înfiinţarea Comitetului de organizare format la nivel de secretar de stat şi experţi desemnaţi de către Administraţia Prezidenţială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Apărării Naţionale şi Cancelaria Prim-ministrului. Acest comitet de organizare va fi condus de comisarul Sezonului Cultural, numit prin ordin comun în urma consultării între MAE, Ministerul Culturii şi ICR. Comisarul Sezonului va fi sprijinit în activitatea sa de un Consiliu Consultativ format din trei membri, personalităţi ale lumii culturale şi societăţii civile, numiţi prin Ordin al ministrului Culturii”, se arată într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia care zguduie din temelii Arabia Saudită. Ce vrea să facă cel mai puternic stat arab

    La aproape opt decenii după ce petrolul a fost găsit în Arabia Saudită, guvernul a lansat o nouă serie de reforme pentru a face tranziţia către o economie non-dependentă de petrol, scrie Bloomberg. 

    Noul plan se bazează pe creşterea infrastructurii, a găsirii de noi linii de finanţare de către Guvern şi la reducerea cheltuielilor, inclusiv cele sociale.

    Prinţul Mohammed bin Salman spune că autorităţile trebuie să genereze până la 100 de miliarde de dolari pe an, pe lângă veniturile din petrol, până în 2020. Reducerea subvenţiilor la combustibil, electricitate şi apă vor aduce 30 de miliarde de dolari pe an, în timp ce adăugarea TVA va genera încă 10 miliarde de dolari pe an.

    Decizia care zguduie din temelii Arabia Saudită. Vedeţi AICI ce vrea să facă cel mai puternic stat arab 

  • Decizia care zguduie din temelii Arabia Saudită. Ce vrea să facă cel mai puternic stat arab

    La aproape opt decenii după ce petrolul a fost găsit în Arabia Saudită, guvernul a lansat o nouă serie de reforme pentru a face tranziţia către o economie non-dependentă de petrol, scrie Bloomberg. 

    Noul plan se bazează pe creşterea infrastructurii, a găsirii de noi linii de finanţare de către Guvern şi la reducerea cheltuielilor, inclusiv cele sociale.

    Prinţul Mohammed bin Salman spune că autorităţile trebuie să genereze până la 100 de miliarde de dolari pe an, pe lângă veniturile din petrol, până în 2020. Reducerea subvenţiilor la combustibil, electricitate şi apă vor aduce 30 de miliarde de dolari pe an, în timp ce adăugarea TVA va genera încă 10 miliarde de dolari pe an.

    Decizia care zguduie din temelii Arabia Saudită. Vedeţi AICI ce vrea să facă cel mai puternic stat arab 

  • Mesajul Ziarului Financiar către guvernul Cioloş: Pentru dezvoltarea României, finanţaţi toate cele 36 de proiecte în valoare de 1,2 mld. euro depuse pentru ajutor de stat

    Ziarul Financiar cere guvernului Cioloş să admită ca eligibile toate cele 36 de proiecte depuse pentru ajutor de stat pentru a impulsiona economia într-un moment când este nevoie acută de investiţii în producţie şi pentru a crea zeci de mii de locuri de muncă.

    Selecţia a doar şase proiecte din 36 depuse la Ministerul de Finanţe pentru ajutor de stat a suscitat comentarii puternic negative din partea consultanţilor şi a companiilor ne­se­lectate, iar Ziarul Financiar cere gu­vernului Cioloş să admită toate pro­iectele de pe listă ca proiecte eligibile pentru ajutoare de stat şi să mărească schema de finanţare până la necesarul de 1,2 mld. euro, care înseamnă inves­tiţii de 5,5 mld. lei (1,2 mld. euro).

    Proiectarea acestor investiţii de către cele 36 de companii, care a presupus costuri de consultanţă cu avocaţi şi experţi în valoare de zeci sau poate sute de mii de euro, este deja un mare avantaj pentru România, pentru că se porneşte de la business-planuri care stau în picioare şi au piaţă.

    În condiţiile în care în ultimul an economia românească dă semne se­rioase de dezechilibru, crescând pu­ternic doar pe baza consumului determinat de scăderea TVA, deci prin dinamizarea excesivă a cererii, punerea pe piaţă dintr-odată a 36 de noi inves­tiţii dintre care numeroase capacităţi de producţie în valoare de 1,2 miliarde de euro ar însemna impulsul necesar pen­tru creşterea ofertei şi deci corectarea acestui dezechilibru. În plus, în sfârşit ar putea avea acces la ajutoare de stat substanţiale, de peste 10 mil. euro şi întreprinderile româneşti, dacă vor fi acceptate toate întreprinderile care au de­pus cerere pentru finanţare. Mai mult, pentru prima dată ar accesa aju­toare de stat două companii antre­pre­noriale din Moldova, unde astăzi avem cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic PIB pe cap de locuitor: Vran­cart, producătorul de hârtie şi carton din Foc­şani şi Croco din Oneşti, un star al in­dustriei alimentare din ulti­mii zece ani, producător de sticksuri, care a ajuns să exporte pe pieţele din Occident.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro