Mărfurile alimentare au înregistrat o scădere de 0,7%, în timp ce preţurile produselor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,9%.
Dintre alimente, cel mai mult s-au ieftinit legumele (cu 7,8%), şi în special cartofii (11%), potrivit unui comunicat al INS.
Preţurile autoturismelor şi pieselor de schimb au urcat cu 1,09%, iar cele ale combustibililor cu 1,04%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În ultimele 12 luni, 27 la sută dintre persoanele intervievate pentru acest barometru mondial al corupţiei afirmă că au fost nevoite să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii.
“Statele trebuie să trateze cu seriozitate vocile care se ridică împotriva corupţiei şi să întreprindă activităţi concrete pentru favorizarea transparenţei şi pentru a incita administraţia să dea socoteală cetăţenilor”, avertizează Huguette Labelle, preşedinta Transparency International, citată într-un comunicat publicat la Berlin, la sediul organizaţiei neguvernamentale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Insula este cea mai mare din arhipelagul insulelor Ionice aflate în vestul Greciei. Are o suprafaţă de 781 km2 şi o densitate a populaţiei de 55 oameni/km2. Kefalonia este cunoscută, pe lângă peisajele superbe, pentru populaţia de broaşte ţestoase cu cap pătrat, o specie aflată pe cale de dispariţie. De asemenea, peste 200 de specii de păsări au fost observate pe insulă.
“După declaraţia făcută cu privire la referendumul din 2012 şi faptul că preşedintele ar fi trebuit să fie demis, pot spune că Victor Ponta este un om iresponsabil din punct de vedere politic, pentru că, în calitate de prim-ministru, atacă o decizie a CC care a fost dată în baza datelor oferite de guvernul pe care l-a condus. Validarea sau invalidarea referendumului s-a făcut în baza datelor oferite de Guvernul Ponta, iar astăzi, Ponta atacă şi decizia CC şi propriul guvern pe care îl conduce. În al doilea rând, este iresponsabil şi pentru faptul că încearcă să inducă în opinia publică o suprapunere între rezultatul de la referendum şi populaţia cu drept de vot. Or cele două lucruri nu se confundă, aşa cum vrea Victor Ponta”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Emil Boc.
Potrivit acestuia, Institutul Naţional de Statistică oferă, prin recensământ, date despre evidenţa populaţiei României, în timp ce populaţia cu drept de vot este înregistrată la Ministerul Afacerilor Interne, unde se găseşte Registrul naţional al persoanelor cu drept de vot, în funcţie de situaţia juridică a fiecăreia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Recensământul face o situaţie a populaţiei care locuieşte în România, nu a celor milioane de majori care sunt în afara frontierelor”, a precizat Băsescu.
El a arătat că nu este vorba de o scădere îngrijorătoare a populaţiei, întrucât recensământul a şi fost boicotat.
Întrebat dacă cifra populaţiei este îngrijorătoare şi dacă apreciază că aceasta a scăzut dramatic, şeful statului a răspuns: “Nu, pentru că referendumul, dacă vă aduceţi aminte, a fost şi boicotat. Aduceţi-vă aminte de apelul de a nu da actele, de a nu participa la acest recensământ”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
TREI ANI DE ZILE AM LUCRAT LA BAZA ASTA DE DATE. PRIMA OARĂ NE-AM GÂNDIT CĂ O SĂ DUREZE ŞASE LUNI, APOI NOUĂ LUNI. A DURAT FOARTE MULT PREGĂTIREA. NU ERAM CONŞTIENŢI CĂ POT APĂREA ATÂTEA PROBLEME TEHNICE„, spune Marian Şeitan, fondatorul şi directorul general al companiei Inbox Marketing, subsidiara Mediapost Hit Mail, deţinută de Poşta Franceză, afacerea construită după anii 90 din care mai are în prezent 40%. Problemele se referă la aplicaţia care colectează datele, realizată de colegii săi din Franţa. Echipele s-au deplasat pe teren la fiecare punct de distribuţie a pliantelor, unde au înregistrat coordonatele GPS şi au monitorizat numărul de cutii poştale valide. Compania primeşte în depozit pliantele publicitare de la clienţii săi, cel mai adesea supermarketuri şi hipermarketuri, şi le distribuie, după anumite criterii, către locuitorii din zonă.
“AM FĂCUT ÎN PRIMUL RÂND BAZA DE DATE PENTRU NOI, pentru că acesta este standardul şi în străinătate, o bază de date cu adresele poştale la o precizie foarte bună„, spune Şeitan. Precizia de livrare a pliantelor a crescut pentru că firma ştie exact câte cutii poştale sunt în zona de distribuţie, iar planurile se fac cu o acurateţe mai bună, iar clienţii apreciază mai mult eficienţa unui serviciu precis: „Noi ştim exact câte cutii poştale sunt la o distanţă de cinci minute de mers pe jos de la magazinul X”. Utilizarea acestor date de geomarketing, colectate de companie direct în teren, a accelerat câştigarea de către Inbox Marketing a poziţiei de lider, cu 55-60% cotă de piaţă.
Studiile DaedalusMillwardBrown arată că 91% dintre respondenţi au citit broşuri publicitare în ultima lună, iar trei sferturi le-au găsit în cutia poştală. În plus, două treimi dintre cei chestionaţi susţin că îşi aleg magazinul din care cumpără pe baza broşurilor pe care le primesc, în timp ce 40% aleg produsele achiziţionate pe baza pliantelor de acest fel. Ca urmare a acestor rezultate, companiile alocă până la 50% din bugetul de marketing pentru distribuţia neadresată de pliante, deşi există jucători care nu mizează prea mult pe această modalitate de promovare. Comercianţii alimentari trimit de regulă pliante o dată sau de două ori pe săptămână, cei generalişti o dată la două săptămâni, iar cei specializaţi o dată pe lună, în funcţie de obiceiurile de cumpărare. „Nemţii dimineaţa fac consiliu de familie, strâng toate pliantele pe care le primesc, se uită unde e mai ieftin şi fac un plan de cumpărături. În România, oamenii sunt mai puţin organizaţi, dar tot acolo se va ajunge”, mai spune Şeitan.
Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, faţă de recensământul anterior, din 2002, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.000 de persoane, din totalul populaţiei stabile a României la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anunţat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9%.
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Din populaţia stabilă a României, de 20.121.641 de persoane, 10.333.064 sunt femei, reprezentând 51,4%.
“Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe”, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii INS.
Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Populaţia stabilă a României a fost de 20.121.641 de persoane la 20 octombrie 2011, în scădere cu 1.559,3 milioane de persoane faţă de recensământul anterior, realizat în 2002, arată rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică.
INS a folosit o metodologie compusă pentru centralizarea datelor la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren cât şi prin completarea informaţiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte şapte instituţii publice). Astfel, din corelarea datelor, a rezultat că numărul persoanelor nerecenzate în octombrie 2011 şi identificate în sursele administrative a fost de 1,183 milioane de persoane. Situaţia diferă semnificativ faţă de datele provizorii ale recensământului din 2011 (publicate în ferbuarie 2012), care arătau că populaţia stabilă a României era 19,04 milioane de locuitori.
Distribuţia pe medii de rezidenţă: 54% din populaţia stabilă a României (adică 10,859 milioane de persoane) locuieşte în muncipii şi oraşe. Ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3% faţă de 2002.