BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • One United Properties a anunţat o emitere de obligaţiuni de 20 mil. euro

    Credit Value Investments (CVI) este o firmă independentă de investiţii, care şi-a început activitatea în 2012 şi a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanţare în Polonia şi Europa Centrală şi de Est.

    „Finanţarea prin obligaţiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziţia de lider a companiei pe piaţa rezidenţială segmentul de lux din Bucureşti, dar mai ales în perspectivele sale de creştere pentru următorii ani. Finanţarea acordată vizează atât proiectele rezidenţiale existente ale One United Properties, cât şi unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei româneşti, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments.

    „Obligaţiunile vor îmbunătăţi structura de capital a companiei şi vor pune la dispoziţie lichiditate pentru noi dezvoltări rezidenţiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top şi filosofiei brandului One United Properties”, spune Victor Căpitanu, fondator One United Properties:

    Tranzacţia a fost încheiată prin intermediul avocaţilor celor două părţi: Wolf Theiss şi Rădulescu & Muşoi pentru Credit Value Investments şi Biriş Goran şi Schoenherr. Consultantul de investitii al tranzactiei a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.

    În septembrie 2017, One United Properties S.A. şi-a crescut capitalul cu 10 milioane de euro proveniţi din investiţii private, care reprezintă 8,13 % din companie.

    One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente).

     

     


     

  • Care au fost paşii care au transformat Tap Air Portugal dintr-o companie aeriană aflată în picaj într-una cu o decolare rapidă

    200 m lungime, 80 m lăţime şi o înălţime de 30 m – sunt câteva repere care descriu hangarul 5, aflat în centrul de mentenanţă şi inginerie al grupului TAP Portugal, din Lisabona; este cel mai mare hangar de mentenanţă al companiei (alături de altele două, aflate în acelaşi loc) şi poate acomoda 12 corpuri înguste de aeronave sau trei corpuri mari, alături de altele cinci mai mici. La intrarea în hambar se află o poză a aceluiaşi spaţiu din 1945, de la înfiinţarea companiei, iar peisajul nu este cu mult schimbat.

    Departamentul de mentenanţă şi inginerie al TAP Portugal Group deserveşte, în afară de propriul operator aerian, companii din toată lumea şi este relevant pentru rezistenţa peste timp al companiei. Printre serviciile pe care cei 5.000 de angajaţi ai acestui departament le fac (aproape la fel de mult cât numărul celor din personalul navigant şi care lucrează în trei schimburi) se află unele legate de eficientizarea consumului de combustibil – instalarea de aripioare (winglets) care să îmbunătăţească nivelul consumului de combustibil, precum şi revizii de aeronave de tipurile A, B, C, specifice domeniului. Chiar în momentul vizitei, unei aeronave TAP Air şi alteia operate de o companie concurentă li se efectau verificări de tip C – aceasta este cea mai complexă ”revizie“ a unei aeronave şi presupune inspectarea majorităţii componentelor de pe un avion.

    ”Ce puteţi să ne spuneţi despre cutiile negre? Pot să vă spun ceva extrem de interesant: cutiile negre sunt portocalii, pentru vizibilitate, şi în mod normal sunt instalate în spatele aeronavei. Se spune că este cea mai sigură zonă pentru un avion“, dezvăluie Jose Luis Pinto, unul dintre tehnicienii implicaţi în aceste operaţiuni câteva din secretele domeniului. Pinto este şi el reprezentativ pentru longevitatea companiei: lucrează de 30 de ani în cadrul departamentului de mentenanţă şi inginerie al TAP şi face parte din prima generaţie care a intrat în progamul de training dezvoltat de companie pentru absolvenţii de liceu.

    Nu departe de hambarul 5 se află biroul lui Fernando Pinto, CEO-ul companiei, care primeşte delegaţia de jurnalişti români pentru o discuţie de câteva minute, în concordanţă cu stilul de leadership care spune că îl caracterizează: ”mereu deschis“, dar şi motto-ului companiei: ”De braços abertos“ (Cu braţele deschise). El descrie procesul privatizării companiei, încheiat anul trecut, ca fiind o poveste lungă, încheiată cu succes: Pinto a preluat rolul de CEO al companiei în 2000, după cum spune el, ”ca să salvez compania şi să finalizez procesul de privatizare care trebuia să fie făcut cu Swiss Air la vremea aceea.“

    Însă prima încercare de privatizare a companiei portugheze de stat a fost oprit ca urmare a intrării în faliment a operatorului elveţian Swiss Air. Pinto spune că au decis să o ia de la capăt, începând cu reorganizarea activităţilor companiei, printre care şi concentrarea pe crearea unui hub aerian în Lisabona. ”Trebuie să ai o poveste bună ca să fii capabil să privatizezi.“ Au creat astfel o nouă piaţă, legând Brazilia, Africa şi Statele Unite cu Europa prin Lisabona; Brazilia, de pildă, era o piaţă pe care aproape niciun alt operator aerian nu o dezvoltase, potrivit lui Pinto. ”Astfel că atât înainte de privatizare, cât şi astăzi, suntem linia aeriană numărul 1 care operează zboruri între Brazilia şi înapoi; am creat astfel o poveste bună şi am început să avem ce arăta.“ O nouă tentativă de privatizare a companiei a început în 2014, însă, când erau pe punctul finalizării acesteia, au stopat-o din nou, tot din cauza problemelor financiare ale companiei care licita, al cărui nume Pinto nu îl dezvăluie.

    În 2015 însă, au reuşit să vândă 61% din acţiunile companiei consorţiului Atlantic Gateaway, format din investitorul american David Neeleman, care a creat operatorii aerieni JetBlue din Statele Unite şi Azul din Brazilia, precum şi proprietarul companiei care domină piaţa transporturilor din Portugalia, Humberto Pedrosa. Guvernul a acceptat să vândă 61% din compania publică, lăsând astfel responsabilitatea managementului noului grup, însă mai târziu, odată cu schimbarea socialistă de guvern din Portugalia de anul trecut, procentul s-a schimbat: Atlantic Gateway a ajuns la o deţinere de 51% din companie (dintre care 5% le-au fost alocate angajaţilor), iar restul, de 50%, este deţinut de către guvern. Pinto spune că chiar din prima zi a procesului de privatizare, au plasat o comandă de 53 de aeronave noi de la Airbus (obiectul unei investiţii de 83 de milioane de euro), iar valoarea totală a investiţiilor alocate de Atlantic Gateaway dezvoltării companiei se îndreaptă spre 350 de milioane de euro. ”De asta aveam nevoie, de capital. Am fost capabili să supravieţuim fără niciun fel de injecţie de capital de la guvern, aceasta fiind de altfel interzisă de legile europene. Am crescut şi suntem de trei ori mai mari decât în 2000.“

  • Care au fost paşii care au transformat Tap Air Portugal dintr-o companie aeriană aflată în picaj într-una cu o decolare rapidă

    200 m lungime, 80 m lăţime şi o înălţime de 30 m – sunt câteva repere care descriu hangarul 5, aflat în centrul de mentenanţă şi inginerie al grupului TAP Portugal, din Lisabona; este cel mai mare hangar de mentenanţă al companiei (alături de altele două, aflate în acelaşi loc) şi poate acomoda 12 corpuri înguste de aeronave sau trei corpuri mari, alături de altele cinci mai mici. La intrarea în hambar se află o poză a aceluiaşi spaţiu din 1945, de la înfiinţarea companiei, iar peisajul nu este cu mult schimbat.

    Departamentul de mentenanţă şi inginerie al TAP Portugal Group deserveşte, în afară de propriul operator aerian, companii din toată lumea şi este relevant pentru rezistenţa peste timp al companiei. Printre serviciile pe care cei 5.000 de angajaţi ai acestui departament le fac (aproape la fel de mult cât numărul celor din personalul navigant şi care lucrează în trei schimburi) se află unele legate de eficientizarea consumului de combustibil – instalarea de aripioare (winglets) care să îmbunătăţească nivelul consumului de combustibil, precum şi revizii de aeronave de tipurile A, B, C, specifice domeniului. Chiar în momentul vizitei, unei aeronave TAP Air şi alteia operate de o companie concurentă li se efectau verificări de tip C – aceasta este cea mai complexă ”revizie“ a unei aeronave şi presupune inspectarea majorităţii componentelor de pe un avion.

    ”Ce puteţi să ne spuneţi despre cutiile negre? Pot să vă spun ceva extrem de interesant: cutiile negre sunt portocalii, pentru vizibilitate, şi în mod normal sunt instalate în spatele aeronavei. Se spune că este cea mai sigură zonă pentru un avion“, dezvăluie Jose Luis Pinto, unul dintre tehnicienii implicaţi în aceste operaţiuni câteva din secretele domeniului. Pinto este şi el reprezentativ pentru longevitatea companiei: lucrează de 30 de ani în cadrul departamentului de mentenanţă şi inginerie al TAP şi face parte din prima generaţie care a intrat în progamul de training dezvoltat de companie pentru absolvenţii de liceu.

    Nu departe de hambarul 5 se află biroul lui Fernando Pinto, CEO-ul companiei, care primeşte delegaţia de jurnalişti români pentru o discuţie de câteva minute, în concordanţă cu stilul de leadership care spune că îl caracterizează: ”mereu deschis“, dar şi motto-ului companiei: ”De braços abertos“ (Cu braţele deschise). El descrie procesul privatizării companiei, încheiat anul trecut, ca fiind o poveste lungă, încheiată cu succes: Pinto a preluat rolul de CEO al companiei în 2000, după cum spune el, ”ca să salvez compania şi să finalizez procesul de privatizare care trebuia să fie făcut cu Swiss Air la vremea aceea.“

    Însă prima încercare de privatizare a companiei portugheze de stat a fost oprit ca urmare a intrării în faliment a operatorului elveţian Swiss Air. Pinto spune că au decis să o ia de la capăt, începând cu reorganizarea activităţilor companiei, printre care şi concentrarea pe crearea unui hub aerian în Lisabona. ”Trebuie să ai o poveste bună ca să fii capabil să privatizezi.“ Au creat astfel o nouă piaţă, legând Brazilia, Africa şi Statele Unite cu Europa prin Lisabona; Brazilia, de pildă, era o piaţă pe care aproape niciun alt operator aerian nu o dezvoltase, potrivit lui Pinto. ”Astfel că atât înainte de privatizare, cât şi astăzi, suntem linia aeriană numărul 1 care operează zboruri între Brazilia şi înapoi; am creat astfel o poveste bună şi am început să avem ce arăta.“ O nouă tentativă de privatizare a companiei a început în 2014, însă, când erau pe punctul finalizării acesteia, au stopat-o din nou, tot din cauza problemelor financiare ale companiei care licita, al cărui nume Pinto nu îl dezvăluie.

    În 2015 însă, au reuşit să vândă 61% din acţiunile companiei consorţiului Atlantic Gateaway, format din investitorul american David Neeleman, care a creat operatorii aerieni JetBlue din Statele Unite şi Azul din Brazilia, precum şi proprietarul companiei care domină piaţa transporturilor din Portugalia, Humberto Pedrosa. Guvernul a acceptat să vândă 61% din compania publică, lăsând astfel responsabilitatea managementului noului grup, însă mai târziu, odată cu schimbarea socialistă de guvern din Portugalia de anul trecut, procentul s-a schimbat: Atlantic Gateway a ajuns la o deţinere de 51% din companie (dintre care 5% le-au fost alocate angajaţilor), iar restul, de 50%, este deţinut de către guvern. Pinto spune că chiar din prima zi a procesului de privatizare, au plasat o comandă de 53 de aeronave noi de la Airbus (obiectul unei investiţii de 83 de milioane de euro), iar valoarea totală a investiţiilor alocate de Atlantic Gateaway dezvoltării companiei se îndreaptă spre 350 de milioane de euro. ”De asta aveam nevoie, de capital. Am fost capabili să supravieţuim fără niciun fel de injecţie de capital de la guvern, aceasta fiind de altfel interzisă de legile europene. Am crescut şi suntem de trei ori mai mari decât în 2000.“

  • Vlad Ardeleanu, directorul general al companiei româneşti de pariuri sportive Superbet: „Vrem să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia”

    Superbet devine astfel singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise pe piaţa poloneză până la finalul anului.

    „Ceea ce noi vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – pe aceasta există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare;  în total,  ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Noi îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital, vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează la construirea echipei poloneze, ce este formată din câteva sute de angajaţi, de aproximativ un an de zile, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia. Potrivit lui Ardeleanu, de anul viitor, Superbet vrea să îşi extindă operaţiunile şi în Serbia şi Slovacia.

    O particularitate a pieţei poloneze constă în faptul că în agenţiile de pariuri sportive nu pot fi operate de către companiile private a aparate tip slot machines, acestea fiind sub monopol de stat, astfel că modelul de business diferă uşor de cel din România, unde în agenţiile Superbet există şi astfel de aparate.  

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Superbet operează aici circa 1.000 de agenţii, iar cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs se îndreaptă spre 150 de milioane de euro.

    O direcţie importantă de investiţii pentru companie o constituie şi digitalul, potrivit lui Ardeleanu, care spune că şi-au propus să transforme compania dintr-un de retail, într-una de tehnologie.

    „Provocările sunt aduse mai ales pe partea de tehnologie, în zona avansului de digital, unul dintre proiectele pe care noi le rulăm în organizaţie este transformarea culturii companiei dintr-o companie pur de retail, într-o companie de tehnologie şi de digital pentru viitor.” El spune că cea mai mare parte a profitabilităţii companiei este  investită în digital şi în tehnologie software avansată. „Dezvoltăm propriile platforme, core-ul acestora, în interiorul organizaţiei, iar pentru aceasta avem hub-uri de tehnologie în Bucureşti, la Zagreb, precum şi în Leeds, UK.”

    Nivelul investiţiilor în direcţia dezvoltării tehnologice se ridică la zeci de milioane de euro anual. „Sunt cu siguranţă mai mari decât cele dedicate extinderii internaţionale”, punctează directorul general al Superbet. Miza pe online vine în contextul în care volumul pariurilor rulate pe piaţa locală  în agenţiile fizice ale Superbet a ajuns să fie egalat de cel din online.

    Compania-mamă a Superbet Polonia a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Potrivit reprezentanţilor companiei. Superbet este la acest moment cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara şi cu rulaje care se dublează cel puţin de la an la an. Businessul la nivel naţional este în prezent consolidat sub umbrela Superbet Holding România, care operează patru branduri de retail – Superbet, BetArena, GoBet şi Magic Jackpot. ”Toate brandurile au propriile planuri de expansiune, urmează să fie o expansiune consistentă”, explică Ardeleanu.

    Superbet este brandul-locomotivă al grupului, iar la acest moment generează şi cea mai mare parte din venituri. În cadrul Superbet România lucrează peste 2.500 de angajaţi.  

    Holdingul Superbet operează sub trei entităţi – entitatea din România, o entitate pentru activităţile din Europa Centrală şi de Est, cu baza la Viena şi entitatea globală, de superbet.com, cu baza în Gibraltar.

    Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea totală a pieţei româneşti de pariuri se situează la circa 1 miliard de euro; volumul pariurilor sportive şi casino (wagered amounts) din online şi offline cumulând circa 4 miliarde de euro.

     

  • Decizia de 10 MILIARDE de dolari, luată de SUA şi Polonia, pe fondul ameninţărilor Rusiei. Moscova nu va fi deloc încântată

    “Departamentul de Stat american a aprobat un posibil acord în valoare de 10,5 miliarde $ privind vânzarea de sisteme de rachete Patriot Poloniei (…). Naţiune de importanţă strategică pe flancul de est al NATO, Polonia a început accelerarea eforturilor de modernizare a forţelor armate de când Rusia a anexat, în anul 2014, Peninsula Crimeea, situată în Ucraina vecină. Statul central-european este una dintre puţinele naţiuni membre NATO care alocă 2% din PIB pentru apărare, iar luna trecută s-a angajat să suplimenteze acest buget la 2,5% până în 2030”, comentează cotidianul Financial Times.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • UE are “îngrijorări serioase” în privinţa reformelor propuse de preşedintele polonez Andrzej Duda

    Vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a transmis că proiectele de lege propuse de către Duda sunt inacceptabile.

    “În această etapă preliminară a evaluării noastre, Comisia a observat că anumite aspecte din proiectele de lege prezintă îngrijorări serioase”, a spus Timmermans.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE are “îngrijorări serioase” în privinţa reformelor propuse de preşedintele polonez Andrzej Duda

    Vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a transmis că proiectele de lege propuse de către Duda sunt inacceptabile.

    “În această etapă preliminară a evaluării noastre, Comisia a observat că anumite aspecte din proiectele de lege prezintă îngrijorări serioase”, a spus Timmermans.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, cea mai atractivă piaţă pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est, după Polonia

    Potrivit datelor analizate de CBRE, în România sunt prezente peste 250 de companii cu activitate în centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, până în acest moment, mai mult de 80.000 de specialişti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare creştere a numărului de salariaţi la nivel local. Numai în cursul anului 2016, numărul de angajaţi din sector a înregistrat o evoluţie de peste 10%.

    Conform informaţiilor analizate, România ocupă poziţia a doua în topul centrelor de outsourcing, după Polonia, cu peste 250 de companii care derulează activităţi de profil. Raportul CBRE mai arată că peste 450.000 de angajaţi din Europa Centrală şi de Est lucrează în acest sector, ceea ce înseamnă că aproximativ 20% din total se află în România.

    Cele opt ţări analizate în raportul Business Services Destinations În Central Europe al CBRE, care include Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenţi şi nu mai puţin de 600.000 de absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. Polonia dispune de o resursă de 1,4 milioane de studenţi, cu România aflată pe locul secund în regiune, cu aproximativ 500.000 de studenţi, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000. (fig. 3)

    Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care ţară noastră se află pe primul loc la nivel european şi pe locul şase la nivel global în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT raportat la totalul populaţiei. (raport A.T. Kearney’s Global Services Location Index 2016).

    Jumatate din numărul total de angajaţi în outsourcing din România lucrează în Bucureşti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente în capitală numărându-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucureştiului este dată în primul rând de numărul ridicat de studenţi din universităţile şi facultăţile din oraş. La nivelul Capitalei există 34 de universităţi, cu numeroase programe şi specializări, în care sunt înscrişi peste 170.000 de studenţi, unde peste 42.000 sunt absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. În ultimii ani, România s-a remarcat la nivel european şi a devenit o destinaţie pentru companiile specializate în outsourcing, fiind locul în care, doar la nivelul Bucureştiului, lucrează aproximativ 40.000 de specialişti”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services, investor leasing în divizia de office a CBRE România.

    Evolutia numărului companiilor cu activitate în outsourcing a condus şi la o creştere a numărului proiectelor de birouri din Bucureşti. Până la sfârşitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depăşi 2,76 milioane de metri pătraţi, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oraş din regiune în ceea ce priveşte disponibilitatea spaţiilor de lucru viitoare, după Varşovia. Stocul actual neocupat şi cel al proiectelor aflate în construcţie este la jumătate din cel din Polonia.

    Un număr de peste 20.000 de angajaţi lucrează în outsourcing în Cluj-Napoca, al doilea oraş că mărime din România, pentru companii precum EBS, Betfair, iQuest, 3Pillar Global sau Emerson, mai arată raportul Business Services Destinations în Central Europe.

    In Cluj-Napoca se regăsesc 10 universităţi, cu diferite profituri şi specializări, care atrag anual peste 80.000 de studenţi şi generează anual peste 14.000 de absolvenţi. Investiţiile în proiectele de birouri vor ridică stocul total din Cluj-Napoca la 240.000 mp, pentru anul viitor fiind în construcţie proiecte ce însumează circa 35.000 mp. În Iaşi, companii precum Amazon, Oracle, Capgemini, Unicredit Business Integrated Solution, Ness, Endava sau SCC Services România au angajat aproximativ 13.000 de angajaţi în activităţi de BPO, SSC sau ITO.

  • România, una dintre cele mai atractive pieţe pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est

    Potrivit datelor analizate de CBRE, in Romania sunt prezente peste 250 de companii cu activitate in centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, pana in acest moment, mai mult de 80.000 de specialisti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare crestere a numarului de salariati la nivel local. Numai in cursul anului 2016, numarul de angajati din sector a inregistrat o evolutie de peste 10%.

    Cele opt tari analizate in raportul Business Services Destinations In Central Europe al CBRE, care include Polonia, Romania, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenti si nu mai putin de 600.000 de absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. Polonia dispune de o resursa de 1,4 milioane de studenti, cu Romania aflata pe locul secund in regiune, cu aproximativ 500.000 de studenti, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000.

    Jumatate din numarul total de angajati in outsourcing din Romania lucreaza in Bucuresti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente in capitala numarandu-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucurestiului este data in primul rand de numarul ridicat de studenti din universitatile si facultatile din oras. La nivelul Capitalei exista 34 de universitati, cu numeroase programe si specializari, in care sunt inscrisi peste 170.000 de studenti, unde peste 42.000 sunt absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. In ultimii ani, Romania s-a remarcat la nivel european si a devenit o destinatie pentru companiile specializate in outsourcing, fiind locul in care, doar la nivelul Bucurestiului, lucreaza aproximativ 40.000 de specialisti”, a declarat Mihai Paduroiu, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office in cadrul CBRE Romania.

    Evolutia numarului companiilor cu activitate in outsourcing a condus si la o crestere a numarului proiectelor de birouri din Bucuresti. Pana la sfarsitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depasi 2,76 milioane de metri patrati, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oras din regiune in ceea ce priveste disponibilitatea spatiilor de lucru viitoare, dupa Varsovia. Stocul actual neocupat si cel al proiectelor aflate in constructie este la jumatate din cel din Polonia.

  • Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film “All About Economy” va avea loc în Polonia; ediţia a treia se va ţine la Bucureşti

    Cea de a doua ediţie a festivalului va avea loc la Fribourg Elveţia la începutul anului 2018, iar ediţia cu numărul trei se va organiza în Bucureşti România, evenimentul promiţând a fi un dialog fructuos între reprezentanţii acestor ţări cu un mediu economic diferit, dar unite de obiectivul comun de a crea condiţiile pentru o economie performantă şi durabilă orientată spre nevoile oamenilor.

    Ideea unui festival internaţional de film a apărut în contextul creării unei noi imagini publice a economiei, care ar putea explica consecinţele anumitor decizii economice pentru publicul larg şi pentru a încorpora o preocupare mai largă pentru binele social în propriul său edificiu teoretic. În primul rând, scopul evenimentului este acela de a difuza cunoştinţe despre economie şi pieţele financiare într-o manieră neconvenţională şi inteligibilă.

    În cadrul primei ediţii ce se va desfăşura la Gdańsk, se vor prezenta filme documentare şi filme artistice ce vor fi evaluate în funcţie de calitatea raţionamentului economic conţinut, de utilizarea mijloacelor didactice pentru transferul de cunoştinţe, precum şi de valoarea lor artistică.

    În timpul festivalului, filmele cu un nivel ridicat pentru toate cele trei criterii vor fi proiectate şi evaluate de către specialiştii invitaţi, de reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi de către publicul larg.