Tag: petrol

  • Investiţii de 1,2 mld. dolari în Marea Neagră

    La începutul anului, OMV Petrom şi Exxon Mobil Exploration and Production România au anunţat că au făcut o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

    Zona În acelaşi timp, în august, un consorţiu condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell şi din care mai fac parte OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra a câştigat o licitaţie pentru exploarea de gaze la un zăcământ din Marea Neagră al Ucrainei.

  • Victimele colaterale ale rebeliunii din Siria

    După incidentul din iunie, când apărarea antiaeriană siriană a doborât din greşeală un avion de recunoaştere turcesc la Marea Mediterană, conflictul turci-sirian s-a reaprins în această săptămână, după ce obuze lansate din Siria au lovit, miercuri, localitatea turcă de graniţă Akçakale, omorând cinci civili şi rănind încă zece.

    Parlamentul turc a autorizat o acţiune militară în Siria, însă premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara lui nu vrea să înceapă un război, mai ales că Siria a prezentat oficial scuze. Vineri, Erdogan a avertizat, totuşi, Damascul “să nu pună la încercare răbdarea şi hotărârea Turciei”. Preţul petrolului deja a făcut însă cel mai mare salt din ultimele două luni, urcând la 91,71 dolari/baril pe fondul noului conflict.

    Ankara a deplasat trupe suplimentare la frontiera cu Siria şi, începând de miercuri, a ripostat cu focuri de artilerie la fiecare obuz sirian pătruns în teritoriul turcesc. Sâmbătă, două obuze siriene au aterizat lângă satul turcesc Guvecci, determinând reacţia turcilor. Contextul acestor atacuri bizare, transmite AP, este rebeliunea din Siria contra regimului lui Bashar Assad, în cursul căreia au loc lupte grele între forţele militare ale rebelilor şi cele ale Damascului, extinse inclusiv la graniţa cu Turcia.

    Relaţiile turco-sirine s-au deteriorat după începutul rebeliunii, în primăvara anului trecut, când Ankara a devenit unul dintre principalii critici ai cruzimii regimului lui Assad, în timp ce acesta i-a acuzat pe turci că le oferă sprijin rebelilor.

  • Un trader alcoolic a dus preţul petrolului la maximul ultimelor opt luni

    Potrivit anchetatorilor, citaţi de The Telegraph, Perkins a început să tranzacţionize chiar în ziua de dinaintea stabilirii unui nou record al preţului la petrol. A băut în weekendul de dinaintea tranzacţiei, la turneul de golf al companiei, şi îşi luase concediu în ziua următoare. Ca broker, Perkins avea dreptul să facă tranzacţii doar în numele clienţilor săi – şi nu folosind banii companiei. Comanda a fost plasată la ora 13.34, în jurul prânzului, în numele unui client, ulterior fiind urmată de alte şapte în valoare de opt milioane de dolari, dar în numele PVM.

    După o pauză de câteva ore, a revenit noaptea târziu la laptopul său şi a plasat comenzi de 520 de milioane de dolari prin ICE Futures Europe, loc în care traderii estimează evoluţiile cotaţiilor la petrol. Între 1.22 şi 3.41, Perkins a fost responsabil de 69% din volumul tranzacţiilor la nivel mondial. După ce şi-a revenit din beţie, i-a trimis un SMS directorului companiei în care anunţa că nu poate ajunge la serviciu şi, ulterior, a recunoscut că a efectuat tranzacţiile sub influenţa băuturilor alcoolice. Autorităţile i-au interzis să mai tranzacţioneze timp de cinci ani şi a primit şi o amendă de 72.000 de lire sterline. Nimeni nu a putut să explice gestul său, dat fiind că achiziţia nu i-ar fi adus niciun fel de beneficiu.

    Cazul este elocvent pentru lipsa de reglementări din tranzacţionarea petrolului, dat fiind că un simplu broker care nu dispunea de suma respectivă a reuşit să provoacea haos pe piaţa mondială a ţiţeiului.

    Perkins a refuzat să comenteze incidentul şi s-a retras în vila sa de jumătate de milion de dolari din Brentwood, Essex. El ar putear eveni în branşă după expirarea pedepsei, dar autorităţile au confirmat că reprezintă un “risc extreme pentru pieţe când e băut”. Nici compania PVM nu a comentat situaţia.

  • Preţul petrolului: criză contra criză

    Ulterior, spre sfârşitul săptămânii, preţul a scăzut sub 87 dolari, în condiţiile pesimismului pieţelor privind posibilitatea relansării durabile a economiei mondiale. Vineri, după ce au fost anunţate ultimele date despre piaţa muncii din SUA, Reuters a transmis că ţiţeiul cu livrare în august a ajuns la 84,45 dolari/baril. Potrivit datelor oficiale, în luna iunie au fost create numai 80.000 de locuri de muncă în SUA, cu 10.000 mai puţin decât estimau economiştii, iar rata şomajului a rămas la 8,2%.

    Goldman Sachs a prezis însă că preţurile vor creşte la 115 dolari/baril în circa trei luni, pe motiv că pierderea livrărilor de ţiţei iranian de către Vest va avea acelaşi efect cu pierderea livrărilor de ţiţei libian în 2011.

  • S-a ieftinit petrolul

    Comentatorii de profil, care susţinuseră mereu că preţul petrolului nu poate merge decât în sus, continuă să mizeze pe viitoare scumpiri, prezentând ca argumente efectul sancţiunilor UE şi ale SUA contra Iranului şi spectrul blocării de către Teheran a strâmtorii Hormuz. Deocamdată însă, mai puternice decât aceşti factori rămân criza datoriilor şi recesiunea din zona euro, anticipaţiile de încetinire a creşterii pentru economia Chinei, întoarcerea Iranului la negocierile cu marile puteri şi oferta în creştere din Irak şi Libia.

    De la 1 până la 23 mai, preţurile petrolului au coborât cu circa 15 dolari pe baril.

  • Bursele mondiale şi petrolul au scăzut, după alegerile din Franţa şi Grecia

    Indicele MSCI pentru rgiunea Asia-Pacific, fără Japonia, a scăzut cu 2,3%, la minimul ultimelor trei luni, cele mai importante declinuri fiind înregistrate de acţiunile din domeniile puternic influenţate de evoluţia economică, precum cel tehnologic.

    Pe bursa din Japonia, indicele Nikkei a pierdut 2,8%, din cauza temerilor cauzate de rezultatele alegerilor din Grecia şi Franţa.

    Principalele acţiuni europene au deschis luni în scădere, la minimul a patru luni şi jumătate, după ce rezultatele alegerilor din Franţa şi Grecia au arătat nemulţumirea populaţiei faţă de măsurile de austeritate şi au pus la îndoială capacitatea zonei euro de a combate criza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului Brent a scăzut cu 6% în trei zile, cel mai amplu declin după august 2011

    La ora 14:57 GMT, petrolul Brent, de referinţă la Londra, era tranzacţionat în scădere cu 3,97 dolari, la 112,11 dolari pe baril. Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 15 dolari de la un maxim al anului, de 128,4 dolari pe baril, atins pe 1 martie. Preţul petrolului destinat pieţei americane este în declin cu 4,57 dolari, la 97,97 dolari pe baril. “Cotaţiile au coborât sub niveluri cheie, după date dezamăgitoare de pe piaţa americană a muncii şi din industria europeană, care sugerează stagnarea redresării economice, cu impact asupra consumului de energie”, a declarat Gene McGillian, analist la firma Tradition Energy.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preţul petrolului scade cu aproape doi dolari din cauza datelor economice dezamăgitoare din SUA şi Europa

    Preţul petrolului Brent cu livrare în iunie, de referinţă la Londra, este în scădere cu 1,9 dolari, la 116,3 dolari pe baril. Cotaţia petrolului Brent a coborât astfel sub media ultimelor 100 de zile, pentru prima oară după luna ianuarie. Petrolul destinat pieţei americane este tranzacţionat în coborâre cu 2,33 dolari, la 102,89 dolari pe baril. Temerile legate de evoluţia economiei zonei euro s-au amplificat după ce Banca Centrală Europeană a decis joi să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 1%, chiar dacă a avertizat că perspectivele regiunii sunt umbrite de riscuri.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al României

    Miliardele de euro anunţate pentru proiecte în această zonă par a risipi orice semn de întrebare. Dobrogea se conturează acum ca un laborator energetic high-tech, comparativ cu tradiţionala Oltenia, cu minele ei de cărbuni şi termocentralele uriaşe, dar vechi de zeci de ani – care anul trecut au luminat totuşi aproape jumătate de ţară. Prin comparaţie cu orice alte zone cu potenţial energetic, în ultima perioadă Dobrogea a devenit un veritabil catwalk pe care defilează acum cele mai noi forme de producere a energiei, unde se bat recorduri privind adâncimile la care se caută hidrocarburile şi unde se lansează noi tipuri de resurse, aşa cum este categoria gazelor neconvenţionale. Drumul de la vis la realitate este însă presărat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al României, Dobrogea.
    “Din Portugalia până în Urali, ţările despre care toată lumea vorbeşte când vine vorba de investiţii în regenerabile sunt România şi Turcia”; “România se clasează cu uşurinţă în topul primelor cinci ţări ca atractivitate pentru investitorii în energie verde”; “Poţi să întrebi pe oricine în Europa unde este Bucureştiul, unde este Braşovul şi este posibil să nu obţii răspunsul corect, dar toată lumea ştie unde este Dobrogea.”

    Declaraţiile de mai sus aparţin unui bancher, unui producător de echipamente pentru industria energetică şi unui fost şef de companie energetică de stat şi vorbesc despre acelaşi lucru: potenţialul semnificativ pe care Dobrogea îl are pe piaţa producerii de energie electrică.

    Ceea ce s-a întâmplat însă în sud-estul României de la începutul anului şi efectele pe care le-a produs în alte părţi ale ţării arată că Dobrogea deja nu mai este o tânără speranţă în peisajul energetic. Cine nu a găsit până acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene în această zonă are uşile Dobrogei închise şi a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagră aproape s-a împărţit. Primii căutători de gaze de şist deja s-au stabilit aici, chiar dacă încă mai sunt paşi de făcut pe această piaţă. Marii furnizori de servicii şi utilaje petroliere îşi fac acum baze la Ploieşti tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc adâncurile Mării Negre. Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al României: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de cărbuni şi cele mai mari termocentrale din ţară, tot în acea zonă fiind amplasate şi cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. În plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut până la valorificarea la cote maxime a potenţialului existent.

    “Din punctul de vedere al energiei electrice, Dobrogea este o zonă cu o producţie foarte importantă, dar cu un consum propriu relativ scăzut. Din punctul de vedere al producţiei de hidrocarburi, deocamdată Dobrogea produce puţin şi numai dacă se vor mai face mari descoperiri în platforma continentală a Mării Negre (în plus faţă de cele recente ale consorţiului Petrom-Exxon) ar putea produce Dobrogea cantităţi comparabile cu alte zone ale ţării cu tradiţie în acest sens (sudul pentru ţiţei, Transilvania pentru gaze naturale). În privinţa gazelor de şist, cercetările sunt într-un stadiu incipient şi nu există estimări fiabile ale resurselor potenţiale”, spune Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru industria energetică, minieră şi de utilităţi din cadrul PwC România. Analizând pas cu pas declaraţiile lui Lupea, ies la iveală şi potenţialele obstacole care se pun între Dobrogea şi noţiunea de pol energetic al României.

  • Vânzările de petrol ale Iranului ar putea fi în creştere, în pofida sancţiunilor

    Decizia Iranului de a dezactiva sistemele de urmărire de la bordul petrolierelor face dificilă o evaluare în privinţa exporturilor de petrol. Cea mai mare parte a celor 39 de petroliere iraniene este acum “invizibilă” după ce statul a cerut companiei care le operează (National Iranian Tanker Co – NITC) să dezactiveze sistmele de emisie-recepţie prin satelit ale cutiilor negre, folosite în transporturile navale pentru monitorizarea parcursului navelor, au declarat surse din industrie pentru Reuters. “Statul iranian, ajutat de clienţi, încearcă să ascundă cât mai mult posibil”, a declarat un director de la o companie de stat care a făcut afaceri cu Iran.

    Mai multe pe mediafax.ro