BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Curiosul caz al Wizz Air vs. investitorii: o ”răscoală” pornită în 2014 de un sindicat din România este sămânţa unui scandal internaţional

    • 14 investitori  ai operatorului aerian low cost Wizz Air au trimis companiei o scrisoare prin care solicită Wizz Air să permită formarea sindicatelor

    • Scandalul are rădăcini în România; în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 angajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat

    • Investitorii ameninţă că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile

    • Wizz Air este listată la bursa de la Londra şi are 5.000 de angajaţi (dintre care 1.000 în România)

    Un număr de 14 investitori, printre care se află fondul danez de pensii AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către operatorul aerian ungar Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, vine în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

    ZF a contactat reprezentanţii Wizz Air şi reprezentanţii investitorilor (AkademikerPension şi Ardevora Asset Management) în legătură cu această situaţie.

    „Suntem îngrijoraţi de ceea ce pare o nerespectare flagrantă a drepturilor fundamentale ale muncii la Wizz Air, împreună cu lipsa de răspuns a companiei la solicitarea noastră de a avea o întâlnire pentru a discuta preocupările noastre ca acţionari. Dacă compania nu răspunde şi nu recunoaşte în mod oficial sindicatele, singura noastră opţiune este să ne cesionăm participaţiile şi să plasăm compania pe lista noastră de excludere. (…) Există un număr tot mai mare de dovezi care arată că angajaţilor nu le este permis să intre în sindicate sau sunt concediaţi când fac acest lucru, ceea ce este complet inacceptabil”, a transmis, la solicitarea ZF, Jens Munch Holst, CEO-ul fondului danez AkademikerPension. El a mai spus că, totuşi, Wizz Air i-a contactat recent pentru începerea unui dialog şi că speră ca managementul să fie receptiv şi să permită formarea de sindicate în companie.

    „Wizz Air este deschisă comunicării cu investitorii şi ia act de scrisoarea trimisă de un grup de 14 investitori actuali şi potenţiali. Întrucât suntem în discuţii active direct cu investitorii, nu putem face comentarii asupra niciunui aspect al scrisorii. Considerăm că angajaţii noştri sunt cel mai mare atu al nostru, motiv pentru care am muncit neîntrerupt în ultimele 18 luni pentru a păstra locurile de muncă a peste 5.000 de colegi şi pentru a le oferi numeroase oportunităţi să-şi dezvolte cariera în cadrul reţelei noastre”, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii Wizz Air.

    Potrivit surselor ZF, reprezentanţii Wizz Air au acceptat o întâlnire cu investitorii nemulţumiţi, dar încă nu au dat detalii despre când şi unde va avea loc această întâlnire.

    În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent.

    ”De asemenea, suntem singura companie aeriană care a restabilit salariile tuturor echipajelor de cabină şi piloţilor la nivelurile de dinainte de pandemie. (…) Wizz Air ia foarte în serios relaţia cu angajaţii săi şi suntem încrezători că structurile şi procesele noastre care au fost instituite pentru a sprijini angajamentul deschis şi transparent funcţionează extrem de bine, inclusiv „People Council”, care le oferă angajaţilor un forum pentru a discuta probleme importante, sondaje frecvente despre implicarea angajaţilor şi un program periodic de discuţii – Floor Talks, care permite un dialog constant cu CEO-ul nostru”, au mai spus oficialii companiei. În plus, au adăugat ei, Wizz Air a format recent un comitet pentru durabilitate şi cultură (Sustainability and Culture committee for the Board), prezidat de Charlotte Pedersen, ”cu scopul de a pune şi mai mult accent pe situaţiile legate de mediu şi oameni”.

  • În ce condiţii ar putea criptomonedele să devină mai puţin volatile în 2022

    Bitcoinul a crescut cu aproape 70% în 2021, tranzacţionându-se în prezent la aproape 49.000 de dolari, conform datelor agregate de CoinDesk.com.

    Totuşi, cea mai valoroasă criptomonedă din lume este cu 30% sub maximul de circa 69.000 de dolari atins în noiembrie.

    Valoarea totală a monedelor digitale aflate în circulaţie este de peste 2.200 de miliarde de dolari, Bitcoinul reprezentând 920 de miliarde din total, potrivit CNN Business, iar Ether începe să reducă din diferenţă. Populară datorită contractelor smart şi token-urilor non-fungibile (NFT-uri), moneda înregistrează o valoare de piaţă de 475 de miliarde de dolari.

    Preţul unui Ether a crescut de peste cinci ori anul acesta, de la circa 730 de dolari la aproape 4.000 de dolari.

    În prezent există câteva ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă) cu expunere pe Bitcoin, instrumentele urmând să fie în atenţia investitorilor şi în 2022.

    „Următorul pas potenţial este lansarea unor ETF-uri cu expunere pe alte monede. Probabil că vom avea un ETF pe Ether la începutul anului viitor”, spune Nick Elward, senior vice president al grupului Natixis Investment Managers, citat de CNN.

    Unii investitori profesionişti/instituţionali, precum George Soroş şi Stanley Druckenmiller, au investit deja în industria crypto. Totuşi, ultima perioadă a readus în discuţie gradul ridicat de volatilitate din rândul monedelor virtuale.

    Mulţi investitori şi-au orientat atenţia asupra Bitcoinului în 2017, urmărind cum preţul a crescut de la 1.000 de dolari pe unitate la aproximativ 20.000 de dolari în luna decembrie a acelui an. Spre sfârşitul lui 2018, preţul scăzuse la 3.500 de dolari, reajungând în decembrie 2020 la pragul de 20.000 de dolari.

    Schimbările de o asemenea natură sunt normale în spaţiul crypto, iar experţii sunt de părere că investitorii trebuie să înveţe cum să gestioneze perioadele de volatilitate ridicată.

    Anton Chashchin, manager partner la Bitfrost, un furnizor de servicii digitale, crede că investitorii instituţionali vor continua să investească în Bitcoin pentru a obţine astfel un scut împotriva inflaţiei şi ratelor ridicate ale dobânzilor, menţinând că nu toate marile companii acţionează pe fondul aşa-numitului fenomen FOMO (fear of missing out – teama de a rata o oportunitate).

    Astfel, ritmul tot mai mare de adoptare şi legitimare a criptomonedelor va reduce, cel mai probabil, din volatilitate. Preţurile pot raporta în continuare variaţii bruşte, însă nu la fel de violente precum cele din ultimii ani.

    „Faptul că investitorii mari, cu buzunare mai mari şi strategii mai stabile, vor cumpăra criptomonede va ajuta industria. Ei pot suporta volatilitatea”, explică John Wu, preşedintele firmei blockchain Ava Labs.

    Nick Elward crede că tot mai mulţi manageri de fonduri îşi vor îndrepta atenţia asupra criptomonedelor, urmând să se uite dincolo de ETF-urile pe Bitcoin, care reflectă pur şi simplu direcţia contractelor futures ale monedei. Prin urmare, diferenţa dintre Bitcoin şi alte monede majore ar scădea treptat în următorii ani.

     

  • 2021, cel mai dinamic an la Bursă

    Top 3 evenimente de la Bursă:

     

    1. 21 de companii s-au listat de la începutul anului 2021 şi până la închiderea din 7 decembrie 2021
     

    2. Numărul celor care investesc prin fonduri mutuale a crescut constant în 2021 la circa 444.000 de persoane.

     

    3. 28.000 de investitori tranzacţionau activ la Bursa de la Bucureşti la septembrie 2021, cele mai recente date, acesta fiind cel mai ridicat număr din ultimii ani.
     

    Aşteptări pentru 2022:

    ►Ÿ Continuarea listărilor: deja câteva companii se pregătesc pentru listare la începutul anului 2022.

    Ÿ► Creşterea ponderii Bursei româneşti în PIB: deja Bursa locală a crescut la o pondere de circa 20% din PIB, faţă de 10-12% în urmă cu doar câţiva ani.

    Ÿ► Posibil mai multe companii în structura indicilor internaţionali FTSE pe fondul unei lichidităţi tot mai bune.

     

    Tranzacţia anului

    Chiar dacă va fi finalizată în primele luni din 2022, tranzacţia de circa 1,1 miliarde de dolari prin care producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) intră în cel mai important proiect energetic offshore din România, respectiv Neptun Deep, prin achiziţia pachetului deţinut de americanii de la Exxon, este de departe cea mai importantă tranzacţie pentru o companie listată.

     

    Principala temere din 2022

    Cea mai importantă temere – cea cu privire la impunerea unor noi restricţii pe fondul COVID, se pare că se duce undeva în plan secund fiind „detronată” de creşterea inflaţiei. O inflaţie ridicată, precum 8% şi cu aşteptări de 5-6% pentru finele anului viitor, erodează din randamentul obligaţiunilor şi determină pierderea de valoare din portofoliul investitorilor care au mizat pe astfel de instrumente financiare.

     

    Personajul anului

    Antreprenorul care a conştientizat că Bursa de la Bucureşti este un canal de finanţare care îi asigură accesul nemijlocit la resursele puse la dispoziţie de investitori. Toate cele 21 de companii listate în anul 2021 sunt companii antreprenoriale.

     

    Investiţia anului

    Pe partea de randament bursier, investiţia anului 2021 este de departe cea la Chimcomplex Borzeşti, respectiv un randament de aproximativ 1.200% pe fondul unor rezultate financiare peste aşteptări.

     

    Bursa pe fluturaş

    În ultimii ani mai multe companii listate la Bucureşti au ales să-şi remunereze angajaţii cu acţiuni, ca parte a unui program de fidelizare şi de recompensare şi prin care acestea conectează performanţa businessului cu cea a angajaţilor. Ulterior, salariaţii pot vinde acele acţiuni la Bursă, adică la pot valorifica, iar în funcţie de preţul de tranzacţionare pot ieşi chiar şi cu câteva salarii în plus.

     

    Bine de ştiut!

    Deschiderea contului de tranzacţionare în doar câteva minute. Fie că eşti în faţa unui calculator, fie în faţa unui telefon, deschiderea unui cont de tranzacţionare la Bursa de la Bucureşti nu a fost nicicând mai uşoară fiind posibilă chiar şi printr-un selfie cu buletinul sau un interviu de doar câteva minute prin zoom pentru verificarea identităţii persoanei respective.

     

    Declaraţia anului

    „Viitorul e al celor care investesc în el”, noul slogan al BVB care pune în lumină viziunea brandului şi importanţa investiţiilor.

  • Fini sunt! Românii din afară, cei mai mari investitori în România

    Conform datelor Eurostat, românii care lucrează în străinătate anul trecut au trimis în ţară, oficial, 3,4 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din UE. Pe locul doi au fost spaniolii, cu 2,9 miliarde euro, iar pe trei sunt polonezii cu 2,8 miliarde euro.
    După ce criza de acum un deceniu a determinat prăbuşirea investiţiilor străine directe, acum românii are lucrează afară, prin banii trimişi în ţară, au devenit de fapt cei mai mari investitori în România.
    Cu cei 3,4 miliarde euro oficial, plus miliardele de euro care nu trec prin sistemul financiar, dar care există , economia a crescut, la fel cum au crescut şi businessurile de aici.
    Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească, nu ar fi ajuns aici dacă nu ar fi fost şi banii românilor care muncesc în străinătate şi care atunci când sunt trimişi în ţară sunt folosiţi şi în construcţii.

    Citiţi continuarea pe www.alephnews.ro

  • Cine este Daniel Ilinca, 33 de ani, cel care controlează Softbinator Technologies şi care a ajuns după listarea companiei la un portofoliu de 6,2 mil. euro

    Daniel Ilinca, cofondator şi CEO al Softbinator Technologies (simbol bursier CODE), a ajuns la o avere de aproximativ 30,5 mil. lei (6,2 mil. euro), dată de deţinerea la compania românească de dezvoltare de software specializată în design, dezvoltare şi lansare pe piaţă de produse inovative, după ce aceasta şi-a făcut vineri, 17 decembrie 2021, debutul la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

    Vineri, la cinci ore de la debutul la tranzacţionare al companiei, acţiunile CODE se afişau o valoare de 66 de lei pe unitate, în urcare cu 10% faţă de preţul din plasamentul privat încheiat în septembrie 2021 (60 lei), compania având o capitalizare de circa 66 mil. lei, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Daniel Ilinca deţine un număr de 462.640 de acţiuni CODE, echivalentul a 46,264% din companie, fiind cel mai mare acţionar.

    „Sunt încântat că începând de la un concept dezvoltat în urmă cu zece ani, în care noi şi câţiva programatori din Bucureşti ne adunam sub forma unei comunităţi, astăzi Softbinator Technologies este o companie publică, listată la Bursa de Valori Bucureşti. Suntem pregătiţi să ne dezvoltăm şi să devenim o companie globală pe piaţa de servicii de dezvoltare software. În acest sens, încă de la închiderea cu succes a plasamentului privat am turat motoarele şi am întreprins paşii necesari pentru a ne deschide un birou Softbinator Technologies în California, SUA, în prima parte a anului 2022. Totodată, am derulat şi o primă operaţiune de M&A prin achiziţionarea WiseUp, o companie locală de dezvoltare produse software. Prin urmare, anul 2022 se anunţă unul intens pentru activitatea noastră. Le mulţumesc colegilor mei pentru eforturile nelimitate depuse de-a lungul timpului şi pentru abilitatea lor de livrare rapidă de rezultate. De asemenea, mulţumim investitorilor pentru încrederea acordată planurilor noastre de dezvoltare şi sperăm ca în următoarea perioadă să vină alături de noi câţi mai mulţi deţinători de acţiuni CODE”, a declarat Daniel Ilinca, fondator şi CEO al Softbinator Technologies. 

    Absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi al unui master EMBA la Universitatea Tiffin din Ohio, SUA, Daniel Ilinca, este unul dintre cei mai activi antreprenori IT din România.

    Daniel Ilinca a fost laureat Forbes 30 sub 30 în 2017, nominalizat la Antreprenorul Anului la Gala EY în 2021, inclus în catalogul celor mai buni tineri manageri în 2021 de Revista Business Magazin şi ales de două ori membru în consiliul director al ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii) – organizaţie cu o istorie de peste 20 ani, ce reprezintă peste 150 de companii IT ce îşi desfăşoară activitatea în România – fiind în prezent Vicepreşedinte în cadrul instituţiei.

    În 2011, Daniel Ilinca, alături de Radu Amarie (CTO), doi tineri absolvenţi de Informatică ai Universităţii din Bucureşti, au fondat un startup în tehnologie şi au creat astfel conceptul Softbinator, entitate construită să pună bazele unei comunităţi solide a programatorilor din Bucureşti (astăzi cunoscut sub numele de Softbinator Foundation). În 2007, Ilinca devenea membru al TechAngels, cel mai mare grup de investitori români în companii de tehnologie.

    Planul iniţial a fost organizat în jurul unei platforme online orientată spre încurajarea celor mai bune practici în cariera de programator şi listarea celor mai ofertante joburi pentru aceştia, utilizatorii fiind dezvoltatori de software şi companii din industria IT. S-a construit astfel o platformă de recrutare inteligentă, care îşi propune prin algoritmi proprietari să găsească cea mai bună potrivire între programatori şi angajatori.

    Softbinator Technologies şi-a primit însă numele în ianuarie 2020, compania fiind denumită la înfiinţare (iulie 2017) Cornerstone Holdings. Redenumirea a venit sub conducerea lui Daniel Ilinca (CEO), alături de Marius Baisan (CTO), Alex Dianu (COO) şi Andreea Popa (CFO). În august 2020 compania a devenit societate pe acţiuni.

    Acţiunile CODE s-au tranzacţionat vineri între un minim de 63 de lei şi un maxim de 73 de lei, pe un rulaj de tranzacţionare de aproape 1 milion de lei.

    Listarea acţiunilor CODE consolidează prezenţa sectorului IT pe piaţa de capital românească, fiind a 12-a companie din acest sector prezentă la Bursă şi a noua listată doar în acest an.

    „Venirea Softbinator Technologies la Bursă  aduce un nou suflu pentru investitorii de la bursă dornici să facă investiţii într-un domeniu atât de actual şi necesar precum industria software. Este a 23-a listare a unei companii în acest an, implicit a 20-a pe piaţa AeRO, la care se adaugă 32 de emisiuni de obligaţiuni corporative şi 12 emisiuni de titluri de stat Fidelis. Valoarea şi numărul finanţărilor derulate în 2021 ne arata capacitatea pieţei de capital de a susţine planurile de dezvoltare ale antreprenorilor români şi, mai ales, potenţialul de creştere al pieţei AeRO. Bursa românească este aici ca să susţină toţi antreprenorii, cu mecanisme de finanţare construite potrivit nevoilor lor”, a declarat Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

    Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în data 28 septembrie 2021 un număr de 100.000 acţiuni, reprezentând 10% din capitalul firmei, finanţare care urmează să fie folosită pentru deschiderea unor birouri în SUA şi Israel, precum şi pentru achiziţii.

    Compania anunţă de asemenea că va continua să se finanţeze prin piaţa de capital pentru a-şi susţine strategia de creştere.

    În cadrul plasamentului, încheiat anticipat pe fondul unei suprasubscrieri de aproape 8 ori, au participat 128 investitori de retail şi profesionali care au subscris acţiuni la un preţ de 60 lei pe acţiune, astfel că Softbinator a atras de la investitorii din piaţa de capital suma de 6 milioane de lei. Capitalizarea anticipată a companiei a fost de 60 de milioane de lei.

    Plasamentul privat şi listarea acţiunilor CODE au fost realizate cu sprijinul TradeVille, în timp ce Cornerstone Communications a fost consultantul autorizat pentru listare. Avocaţii in-house ai Softbinator, Andrada Damian şi Dan Paşală, au gestionat implicaţiile juridice ale demersului.

    „Ne bucurăm să încheiem anul cu o nouă listare a unei companii de tehnologie la Bursa de Valori Bucureşti. Faptul că cea mai mare parte a serviciilor şi produselor software ale Softbinator este vândută în afara ţării este un motiv suplimentar de a ne bucura că bursa susţine atât inovaţia cât şi exporturile româneşti. Le mulţumim investitorilor pentru interesul arătat şi dorim echipei de la Softbinator o experienţă lungă şi minunată în noua calitate de emitent listat la bursa noastră”, a declarat Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct TradeVille.

    „IT-ul este de departe cel mai activ sector în acest an la Bursa de Valori Bucureşti din punctul de vedere al numărului de companii listate în 2021. Ne bucurăm să fim alături de Softbinator Technologies în acest moment de reper pentru companie. Modul lor de lucru agile şi cunoştinţele vaste în tehnologiile de ultimă oră sunt caracteristici ce stau la baza potenţialului de creştere al companiei. Le urăm mult succes lui Daniel şi echipei lui în îndeplinirea obiectivelor stabilite şi abia aşteptăm să continuăm să lucrăm împreună în dezvoltarea relaţiei cu investitorii şi acţionarii CODE”, a declarat Zuzanna Kurek, fondator Cornerstone Communications.

    Compania are aproximativ 100 de angajaţi şi colaboratori, atât în sediul din Bucureşti, cât şi în Constanţa. Conceptul Softbinator a luat fiinţă încă din 2011, sub forma unei comunităţi a programatorilor din Bucureşti, la iniţiativa lui Daniel Ilinca, în prezent CEO în cadrul companiei. Softbinator Technologies prestează în prezent servicii pentru clienţi din SUA, Israel, Singapore, Romania, Marea Britanie.

    Anterior plasamentului, acţionarii principali, Daniel Ilinca, Simple Capital şi Bittnet Group au vândut un număr de 59.530 acţiuni către 35 persoane fizice – angajaţi şi colaboratori ai grupului şi trei persoane juridice, dintre care două vehicule de investiţii din grupul Impetum, respectiv din grupul Autonom.

    Transferul acţiunilor s-a efectuat la preţul maxim din plasament. în urma plasamentului privat, acţionariatul companiei este format din Daniel Ilinca, fondator şi CEO deţine 46,26% din companie, Bittnet Systems 18,99% din acţiuni, echipa de conducere formată din Alexandru Dianu (COO), Marius Baisan (CTO) şi Andreea Popa (CFO) deţin 10,8%, Simple Capital, un vehicul de investiţii al lui Andrei Pitiş, deţine 8,09%, la care se adaugă celelalte două vehicule de investiţii, din grupul Impetum – cu o deţinere de 1,5%, respectiv din grupul Autonom – 0,67%, precum şi cele 35 de persoane fizice, angajaţi şi colaboratori ai grupului cu un total de 3,65%, în timp ce investitorii BVB deţin 10% din acţiuni.

    Din suma de 6 milioane de lei atrasă în urma plasamentului privat şi din capitaluri proprii, până la finalul anului 2022 o sumă de 2,5 milioane de lei va fi alocată pentru deschiderea de birouri de business development în SUA şi Israel, 3 milioane de lei vor fi utilizaţi pentru achiziţii de alte companii (M&A) cu specific similar de activitate din România, 1,5 milioane de lei vor fi folosiţi pentru lansarea a două linii de servicii noi – Smart Contracts Audits şi DevOps Legacy App Migration, iar alte 1,5 milioane de lei pentru lansarea şi promovarea Softbinator Magic Stack (SMS), primul produs 100% al Softbinator.

    În 2020, Softbinator Technologies a înregistrat o cifră de afaceri de 12,3 milioane de lei şi un profit net de 2,6 milioane de lei. în prima jumătate a anului 2021, Softbinator Technologies a înregistrat vânzări de 7,71 milioane de lei, în creştere cu 43% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,39 milioane de lei, cu 18% în plus.

    Compania estimează venituri de 16,2 milioane de lei şi un profit de 3,4 milioane de lei pentru 2021. Softbinator Technologies îşi propune să ajungă la o rată de creştere anuală compusă de 70% în următorii 4 ani.

     

  • Cum văd investitorii americani mediul de business din România: sistemul de cotă unică, facilităţile fiscale şi impozitul pe dividende fac România atractivă pentru investitori. Cea mai mare grijă rămâne imprevizibilitatea fiscală

    Cei mai importanţi trei factori care fac România atractivă pentru investiţii sunt sistemul de cotă unică, facilităţile fiscale din diferite sectoare şi impozitul mic pe dividende (5%), arată ultimul sondaj al AmCham, camera de comerţ româno-americană. Pe de altă parte, cea mai mare îngrijorare pentru investitori rămâne instabilitatea legislaţiei fiscale.

    „Principalele neajunsuri din legislaţia fiscală sunt lipsa de transparenţă şi predictibilitate în ceea ce priveşte măsurile fiscale adoptate în România”, a spus, în cadrul unui eveniment AmCham, Ionuţ Simion, preşedintele organizaţiei.

    Membrii AmCham au fost sondaţi şi în ceea ce priveşte evoluţia economiei României în 2021 şi 2022 şi principalele riscuri macroeconomice. Acestea sunt, în viziunea investitorilor americani, creşterea inflaţiei, majorarea datoriei publice şi dependenţa ridicată de importurile energetice, dar şi piaţa forţei de muncă şi menţinerea unui deficit bugetar ridicat.

    „Mulţi ar spune că nivelul mic de venituri ca pondere în PIB este din cauza sistemului de impozitare relativ redus comparativ cu celelalte ţări ale UE  şi alţii ar spune că din cauza cotei unice care nu prea mai e unică. Ne-am uitat cu atenţie ca macroeconomişti care este nivelul de colectare de TVA. Pe conturile naţionale constatăm că România are un gap de 35% din TVA”, a spus Cristian Sporiş, vicepreşedinte AmCham.

     

     

  • Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la Bursa de la Bucureşti, adică circa 40% din totalul numărului de investitori

    ♦ Spre comparaţie în urmă cu doi ani numărul investitorilor activi era de 16.000 ♦ ASF: Client activ – acel client pentru care este efectuată cel puţin o tranzacţie în ultimele 6 luni.

    Circa 28.250 de investitori tranzacţionau activ la bursa de la Bucureşti la final de septembrie 2021, adică aceştia au realizat cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, aşadar din martie, ceea ce potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar reprezintă circa 40% din numărul total de investitori, una din cele mai ridicate ponderi din ultimii ani.

    Potrivit datelor transmise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la solicitarea ZF, la septembrie 2021 „numărul cumulat al conturilor de clienţi activi ai SSIF a fost de 28.247. Un client poate deschide simultan con­turi la mai multe societăţi de servicii de investiţii financiare. Ce înseamnă client activ activ? „Client activ – acel client pentru care este efectuată cel puţin o tranzacţie în ultimele 6 luni“, potrivit ASF.

    Pe de altă parte, nu­mărul total de inv­es­titori la sep­tem­brie 2021 era de 74.430 de investitori, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi lună din 2020, respectiv 13.000 de investitori, evoluţia fiind susţinută pe de-o parte de noile companii intrate la tranzacţionare iar de pe altă parte de randamentele substanţiale în contextul revenirii burselor şi într-un climat cu scumpiri accelerate.

    Legislaţia nu prevede noţiunea de client activ, menţionează ASF. „Aceasta a fost stabilită cu scop statistic şi prudenţial şi ca instrucţiune de completare, pentru societăţile de investiţii financiare, a raportării trimestriale privind activele in custodie (raportare care cuprinde informaţia referitoare la clienţii activi)“.

    Spre comparaţie, la septembrie 2020, numărul investitorilor activi era de circa 19.620, iar la septembrie 2019 de 17.320, potrivit ASF.

    „Dublarea numărului de investitori activi de pe Bursa de la Bucureşti în ultimii doi ani arată interesul în creştere al românilor pentru piaţa de capital şi pentru punerea la lucru a economiilor strânse în cursul timpului. Această evoluţie a investitorilor activi este mai dinamică decât cea a numărului de conturi deschise în ultimii doi ani la Bursă, fapt ce arată că investitori mai vechi s-au reactivat şi fac tranzacţii mai des, şi faptul că investitorii noi urmează în general sfaturile consultanţilor de a avea un plan investiţional pe termen lung şi a realiza achiziţii periodice şi constante“, spune Adrian Cojocar, director general adjunct al Patria Asset Management.

    Analiştii consideră că sunt rare cazurile când un investitor are mai multe conturi la intermediarii care activează la Bursa de la Bucureşti şi de aceea apreciază că numărul acestora este uşor sub cel din statisticile ASF. Cu alte cuvinte circa 28.000 de investitori.

    Creşterea numărului de investitori a fost determinată în mare parte de noile listări de anul acesta, adică aproape 20 de companii au venit cu acţiuni în ringul de tran­zacţionare. La nivelul primelor 11 luni indicii bursieri locali rămân în teritoriul pozitiv, cel mai mare avans fiind înregistrat de indicele dividendelor, respectiv 32%.

    La polul opus, cu o creştere de 18%, se poziţionează indicele BET-FI.

    Cele 84 de companii listate pe piaţa principală a Bursei au ajuns la finele lunii noiembrie la o capitalizare de 215 miliarde de lei (44,2 miliarde de euro) după ce au depăşit în premieră 200 de miliarde de lei în luna august.

  • Varianta Omicron a coronavirusului „ar putea alimenta pieţele din SUA” dacă simptomele se dovedesc a fi moderate, spune celebrul investitor Bill Ackman. Momentan, „răbdarea” continuă să fie cuvântul de ordine al analiştilor

    Noua tulpină de coronavirus ar putea sfârşi prin a stimula piaţa de capital din Statele Unite, spune miliardarul Bill Ackman, fondator şi CEO al hedge fund-ului Pershing Square Capital Management.

    „Deşi este prea devreme pentru a avea date definitorii, cele mai recente informaţii sugerează că virusul Omicron cauzează simptome «uşoare până la moderate» (mai puţin severe) şi este mai transmisibil. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, datele reprezintă ştiri optimiste pentru pieţe”, reiese dintr-un tweet al investitorului, citat de Business Insider.

    Ackman a adăugat într-un alt tweet că va avea, cel mai probabil, o atitudine agresivă (bullish) faţă de piaţa de acţiuni şi una mai degrabă pesimistă (bearish) faţă de piaţa de obligaţiuni.

    Până acum, varianta Omicron a cauzat un val de temeri de-a lungul pieţelor globale de capital, şocul de vineri fiind urmat de o blândă revenire luni şi o nouă serie de scăderi astăzi, 30 noiembrie.

    În ultimele săptămâni, investitorii americani au devenit tot mai încrezători cu privire la potenţialul unei redeschideri economice complete în 2022. Acţiunile aşa-numitelor companii „stay-at-home”, precum Zoom Video şi Peloton, specializată în biciclete statice şi benzi de alergat, au scăzut brusc anul acesta, relatează The New York Times. De exemplu, acţiunile Zoom şi Peloton sunt pe minus cu 40%, respectiv 70% în 2021.

    Firmele care vor beneficia de reîntoarcerea activităţilor ce implică interacţiune fizică, ca operatorii aerieni, lanţurile hoteliere şi promotorii de concerte, au crescut semnificativ în ultima perioadă, iar piaţa de capital a atins între timp noi recorduri.

    Unii analişti argumentează că şocul resimţit vineri de bursele americane a fost alimentat de volumul relativ mic de tranzacţionare, în vreme ce mulţi investitori se aflau într-un weekend prelungit de Ziua Recunoştinţei.

    Însă după revenirea de luni – cea mai bună creştere zilnică a pieţei americane în şase săptămâni – investitorii din SUA au suficiente motive pentru a rămâne în gardă. Ieri, preşedintele băncii centrale americane (Fed) Jerome Powell a declarat că varianta Omicron prezintă o serie de riscuri pentru forţa de muncă, activitatea economică şi incertitudinile asociate cu ritmul inflaţiei.

    „Un set mai mare de îngrijorări privind virusul ar reduce dorinţa oamenilor de a lucra faţă în faţă, ceea ce ar încetini progresul înregistrat de piaţa muncii şi ar intensifica problemele lanţurilor de aprovizionare”, a adăugat Powell.

    Într-o notă asemănătoare, banca de investiţii RBC Capital Markets crede că frica arătată vineri de către investitori s-a transformat într-o abordare mai vigilentă, piaţa urmând să înmagazineze mai multe informaţii pentru a şti unde să se plaseze.

     

  • Ce acţiuni ar trebui să evite investitorii în perioada actuală, conform gigantului bancar Goldman Sachs

    Cele mai slabe acţiuni de deţinut în contextul actual sunt cele cu expunere pe pieţele cu forţă de muncă slabă, care riscă să preseze marjele de profit pe măsură ce va creşte nivelul salariilor, spune Goldman Sachs, „banca bogaţilor” din Statele Unite, citată de Reuters.

    „Problemele pieţei forţei de muncă vor rămâne o provocare în anii următori. Investitorii ar trebui să evite acţiunile cu un nivel ridicat de costuri prin comparaţie cu EBIT (câştigurile înainte de taxe şi impozite – n.r.) ”, reiese dintr-un studiu realizat de gigantul bancar.

    Printre companiile care intră în categoria citată de companie se numără producătorul de tehnologie avansată IBM, compania de curierat şi logistică FedEx, lanţul de magazine Dollar General şi Raytheon, grup prezent în industria aerospaţială şi a apărării. În ultimele şase luni, acţiunile IBM şi FedEx au scăzut cu 15%, respectiv 23%.

    Pe de altă parte, acţiunile cu expunere ciclică ar putea reprezenta o variantă mai bună în momentul de faţă, spune David Kostin, principalul strateg din spatele studiului.

    „În condiţiile în care numărul de infecţii creşte şi afectează acţiunile de redeschidere (reopening stocks, acţiuni care profită de un anumit context socio-economic – n.r.) şi, pe măsură ce va dispărea valul de cazuri din iarnă, trendul descendent al virusului şi turbulenţele provocate de inflaţie ar trebui să îmbunătăţească veniturile rezultate din impozitele pe profit şi marjele businessurilor expuse acestor provocări.”

    Astfel, investitorii îşi pot îndrepta atenţia asupra unor societăţi ca retailerii Home Depot, Target şi Best Buy, precum şi Lowe’s, prezent în industria de bricolaj şi electrocasnice.

     

  • Cifra săptămânii 22 noiembrie – 28 noiembrie 2021