BusinessMagazin

Tag: fond

  • Tineri manageri de top 2016: Oana Truţa, vicepreşedinte şi analist de investiţii Franklin Templeton Investments

    35 DE ANI   /   VICEPREŞEDINTE / ANALIST INVESTIŢII   /  FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENTS

    CIFRA DE AFACERI ÎN 2014: 58,4 milioane leili

    PROFIT ÎN 2014: 11,8 milioane lei

    La 35 de ani, Oana Truţa este vicepreşedinte şi analist de investiţii în cadrul Franklin Templeton Investments, unde lucrează din anul 2010, având responsabilităţi de analiză a companiilor listate şi nelistate. Are 12 ani de experienţă în pieţele financiare şi de capital, lucrând, înainte de a se alătura echipei Franklin Templeton, pentru compania de brokeraj Interdealer Capital Invest din Cluj-Napoca, timp de şase ani.

    La începutul carierei sale a fost analist de investiţii, iar din 2010 lucrează la Bucureşti la Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea. „Mă ocup, alături de colegii mei, de administrarea deţinerilor pe care Fondul Proprietatea le are în special în companiile de stat din România.“ În această calitate a fost numită membru în mai multe consilii de administraţie ale unor companii de stat, precum Transgaz, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord.

    „Aspectele cu care m-am confruntat de-a lungul timpului în încercarea de a transparentiza şi eficientiza activitatea companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea sunt unice. Îmi e foarte greu să accept că unele lucruri nu le pot schimba: perioada dintre 2010-2012 şi până la intrarea Hidroelectrica în insolvenţă a fost pentru mine extrem de dificilă: pe de o parte înţelegeam potenţialul imens pe care îl are compania, iar pe de altă parte simţeam că lucrurile nu se îmbunătăţesc la nivelul firmei şi al managementului.“

    Întrebată care este cea mai mare reuşită din cariera sa, ea răspunde: „Unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă te uiţi prin oglinda retrovizoare la ce s-a întâmplat. Bănuiesc că pentru mine cea mai mare satisfacţie e să văd cât de mult s-au transformat companiile de stat de când noi am început să administrăm Fondul Proprietatea“. În acest demers, completează ea, s-a adăugat şi efortul altor instituţii internaţionale care au înţeles valoarea pe care aceste companii pot să o creeze în România şi care au promovat împreună implementarea principiilor de conducere corporatistă. „Transformarea a fost miraculoasă, dacă ne gândim, spre exemplu, că din 2009 până în prezent pentru Hidroelectrica profitul net a crescut de peste 20 de ori, iar pentru distribuţiile Electrica de până la zece ori.“ Licenţiată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Oana Truţa a obţinut o diplomă de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii şi a participat la un program de internship în cadrul Cato Institute din Washington DC, SUA. În ce priveşte planurile sale pe termen lung, Oana Truţa spune că „domeniul acesta al restructurării şi reorganizării unor companii mi se potriveşte cel mai bine“.
     

  • Dolarul american, cotat joi la maximul istoric

    Potrivit cursului oficial făcut public de BNR, dolarul a atins un nou maxim istoric, micşorând diferenţa faţă de euro.

    Astfel, dolarul american a fost cotat joi la 4,3146 lei, în vreme ce moneda europeană a atins 4,5202 lei.

    Creşterea dolarului vine pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din România a Casei de brokeraj X-Trade Brokers, a declarat pentru MEDIAFAX că, în următoarele săptămâni se aşteaptă ca dolarul american să ajungă la paritate cu euro.

    „Credem că este posibil să avem un euro egal cu dolarul american, chiar şi anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor. Vorbim despre următoarele săptămâni”, a precizat Claudiu Cazacu. El a mai spus că dolarul este pe trend ascendent de mai multă vreme, iar acum a ajuns un nivel pe care nu l-a mai atins din 2002 în raport cu moneda unică europeană.

    „Motivul pentru care dolarul s-a apreciat este ieşirea dintr-o perioadă de consolidare a cotaţiilor euro-dolar. Concret, este vorba despre întărirea politicii monetare în SUA. FED nu numai că a majorat dobânda de referinţă cu 0,25%, dar a şi pregătit pieţele pentru încă alte trei astfel de majorări anul viitor, în timp ce aşteptările iniţiale erau doar pentru două măriri de dobândă. Cu dobânzi mai mari decât se poate găsi în Europa, capitalurile sunt atrase de plasamente în SUA. Dolarul creşte faţă de euro, iar euro se întăreşte în raport cu leul, deci efectul este cumulat faţă de moneda noastră”, a adăugat reprezentantul casei de brokeraj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a terminat era concedierilor. Cum pleacă acum angajaţii din companii

    Angajatorii au început să se confrunte cu o fluctuaţie din ce în ce mai mare a personalului, pe fondul revenirii economice, iar nivelul plecărilor angajaţilor din companii ajunge la cote similare cu cele din perioada de boom economic, arată rezultatele unui studiu recent al firmei de audit şi consultanţă fiscală al PwC.
     
    „În perioada 2012 – 2015, rata încetărilor contractelor de muncă a fost relativ constantă (15% – 16%). În anul 2015 am observat o scădere a acesteia, iar conform studiului din 2016 costatăm o creştere semnificativă, aceasta ajun­gând aproape de valorile înregistrate în perioada premergătoare crizei economice (în anul 2008, de exemplu, rata de încetare a contractelor de muncă a fost de 20,8%)“, a spus Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.
     
    O tendinţă care s-a remarcat în ultimii ani de revenire a economiei şi a cererii de candidaţi de pe piaţa muncii a fost aceea că, din totalul angajaţilor care părăsesc o companie privată în fiecare an, mai puţin de 3% pleacă prin concediere, în timp ce 13% pleacă voluntar, pentru că, probabil, şi-au găsit o ofertă mai bună de muncă.
     

  • S-a terminat era concedierilor. Cum pleacă acum angajaţii din companii

    Angajatorii au început să se confrunte cu o fluctuaţie din ce în ce mai mare a personalului, pe fondul revenirii economice, iar nivelul plecărilor angajaţilor din companii ajunge la cote similare cu cele din perioada de boom economic, arată rezultatele unui studiu recent al firmei de audit şi consultanţă fiscală al PwC.
     
    „În perioada 2012 – 2015, rata încetărilor contractelor de muncă a fost relativ constantă (15% – 16%). În anul 2015 am observat o scădere a acesteia, iar conform studiului din 2016 costatăm o creştere semnificativă, aceasta ajun­gând aproape de valorile înregistrate în perioada premergătoare crizei economice (în anul 2008, de exemplu, rata de încetare a contractelor de muncă a fost de 20,8%)“, a spus Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.
     
    O tendinţă care s-a remarcat în ultimii ani de revenire a economiei şi a cererii de candidaţi de pe piaţa muncii a fost aceea că, din totalul angajaţilor care părăsesc o companie privată în fiecare an, mai puţin de 3% pleacă prin concediere, în timp ce 13% pleacă voluntar, pentru că, probabil, şi-au găsit o ofertă mai bună de muncă.
     

  • Comerţul online din România a crescut de trei ori în ultimii cinci ani

    Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

    Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

    „2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului trece de 55 de dolari pentru prima dată în 16 luni, pe fondul înţelegerii OPEC

    LCOc1, referinţa pentru ţiţeiul brut Brent, a ajuns la cea mai înaltă valoare din iulie 2015, atingând cota de 55,33 de dolari. Ultima dată a fost tranzacţionat la preţul de 55,05 de dolari.

    Săptămâna trecută, membrii OPEC au stabilit să reducă producţia cu 1,2 milioane de barili pe zi, din ianuarie. Săptămâna aceasta urmează întâlnirea între ţările membre OPEC şi cele care nu sunt membre, pentru a extinde înţelegerea.

    Producătorii care nu fac parte din OPEC sunt aşteptaţi să ajungă la un acord de reducere a producţiei cu 600.000 de barili pe zi, pe 10 decembrie, în Viena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Preţul petrolului trece de 55 de dolari pentru prima dată în 16 luni, pe fondul înţelegerii OPEC

    Preţurile ţiţeiului brut trec, luni, de 55 de dolari pe baril, ajungând la un record al ultimelor 16 luni, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a ajuns la o înţelegere de reducere a producţiei, potrivit Reuters.

    LCOc1, referinţa pentru ţiţeiul brut Brent, a ajuns la cea mai înaltă valoare din iulie 2015, atingând cota de 55,33 de dolari. Ultima dată a fost tranzacţionat la preţul de 55,05 de dolari.

    Săptămâna trecută, membrii OPEC au stabilit să reducă producţia cu 1,2 milioane de barili pe zi, din ianuarie. Săptămâna aceasta urmează întâlnirea între ţările membre OPEC şi cele care nu sunt membre, pentru a extinde înţelegerea.

    Producătorii care nu fac parte din OPEC sunt aşteptaţi să ajungă la un acord de reducere a producţiei cu 600.000 de barili pe zi, pe 10 decembrie, în Viena.

    Iran va participa la întâlnire, potrivit agenţiei de presă SHANA. Înţelegerea OPEC permite Iranului să crească producţia pentru a recupera ceea ce a pierdut în urma sancţiunilor.

  • Erdogan îndeamnă cetăţenii turci să schimbe valuta în lire ori în aur, pe fondul crizei financiare

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a cerut vineri cetăţenilor turci care au numerar în dolari să schimbe banii în lire turce sau în aur, recomandând Băncii centrale să reducă rata dobânzii pentru a stimula creşterea economică, pe fondul crizei generate parţial de instabilitatea politică.

    Lira turcă a avut în noiembrie cea mai mare scădere înregistrată după criza financiară din anul 2008, în contextul creşterii valorii dolarului american şi din cauza instabilităţii politice de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie.

    Săptămâna trecută, Banca centrală din Turcia a majorat dobânzile pentru prima dată în ultimii trei ani, în tentativa de a stopa declinul lirei, deşi Erdogan ceruse reducerea costurilor de împrumut. Lira a continuat oricum să scadă.

    “Cei care păstrează în saltea monedă străină trebuie să o convertească în lire sau în aur”, a declarat Recep Erdoğan într-un discurs rostit vineri la un salon auto, relatează cotidianul Hurriyet.

  • Ucraina testează rachete deasupra Mării Negre, în pofida avertismentelor Rusiei

    Ucraina a iniţiat, joi, o serie de teste cu rachete în zona Mării Negre, pe fondul nemulţumirii Rusiei, care avertizase că le va doborî, relatează BBC News online.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse.

    Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat că testele efectuate joi au fost un “succes”.

    Însă Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene.