Tag: constructii

  • Cum va arăta viitorul centru de expoziţii al British Museum (VIDEO)

    Centrul, mare cât 14 bazine olimpice, va cuprinde spaţii de expoziţie, cercetare şi conservare şi va permite instituţiei să expună obiecte mult mai mari, la a căror prezentare trebuia în trecut să renunţe.

    Vezi aici derularea lucrărilor de construcţie (2010-2012)

    După inaugurarea noului centru, de pildă, vizitatorii vor avea acces la o nouă expoziţie importantă, unde vor putea admira cea mare corabie vikingă descoperită vreodată. Circa 80% din finanţarea lucrărilor la World Conservation and Exhibitions Center este deja asigurată, cu sprijinul guvernului.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    28,2%
    ponderea în PIB a taxelor şi contribuţiilor sociale în 2011, în creştere de la 26,7% în 2010, raportat la o medie de 38,8% la nivelul UE în 2011, espectov 38,3% în 2010

    1,2%
    inflaţia din zona euro în aprilie, minimul ultimilor trei ani,  faţă de 1,7% în luna martie

    21%
    ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2011, raportat la o medie UE de 13% şi la o ţintă pe ansamblul UE de 20% pentru 2020

    1 mld.
    nr. de călătorii de vacanţă făcute peste graniţă de cetăţenii UE în 2011, principalele destinaţii fiind Spania (13%), Italia şi Franţa (9%)

    3.049
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în martie, în scădere cu 3% faţă de martie 2012, dar în creştere cu 43,1% faţă de februarie 2013, în principal ca efect sezonier

  • Afacerile HeidelbergCement au scăzut

    “Sperăm într-o reaşezare a situaţiei macroeconomice şi de relansare economică a ţării începând cu acest an şi, de asemenea, pe o piaţă care depinde foarte mult de condiţiile meteo, sperăm că vremea va fi favorabilă astfel încât lucrările din construcţii să poată fi demarate mai devreme comparativ cu anul 2012. Ar fi bine dacă anul acesta volumele vândute s-ar menţine la nivelul anului trecut”, a declarat Florian Aldea, directorul general şi preşedintele Carpatcement Holding.

    Unităţile de producţie a cimentului au avut anul trecut un grad de utilizare de 52-53%. Din totalul livrărilor de ciment, doar 8-9% au vizat lucrări de infrastructură, iar diferenţa a fost acoperită de alte tipuri de proiecte, în special private.

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • Din construcţii la modă: un antreprenor din Braşov face 700.000 de euro din haine în serie limitată

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte Mathilde, lansat pe piaţa locală acum aproape un deceniu de familia Gheşea, estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 600-700.000 de euro, pe fondul expansiunii în Bucureşti. Mai mult, antreprenorii estimează că vor atinge pragul „psihologic de 1 milion de euro” în 2015.

    „Este un business de familie pe care l-am lansat la începutul anilor 2000. Cinci ani mai târziu a fost deschis primul magazin la Vama Veche, iar astăzi am ajuns la o reţea de şapte unităţi, un atelier de producţie cu 40 de oameni şi afaceri de 600-700.000 de euro”, spune Răzvan Gheşea (39 de ani), directorul şi acţionarul companiei. Înainte de a se lansa în acest business el a lucrat în domeniul construcţiilor pentru companii precum Seracom şi Zublin.

    Antreprenorul spune că nu exclude posibilitatea de a reveni în postura de angajat, însă în prezent are în plan doar dezvoltarea Mathilde, un business unde marja de profit variază între 1% şi 8%. Compania s-a extins iniţial în provincie, în oraşe precum Braşov, Vama Veche, Cluj, Iaşi sau Timişoara. Ulterior, au venit în Bucureşti, deschizând un magazin stradal la jumătatea distanţei dintre Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii. „Mai vrem două magazine în Capitală, unul în AFI sau Băneasa Shopping City şi unul într-o altă zonă stradală.“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4,52 mld. lei
    bugetul general al Capitalei propus pentru anul în curs, comparativ cu 4,6 mld. lei în 2012, cea mai mare parte a banilor fiind alocaţi pentru RADER şi RATB (854 mld. lei)

    80,75 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 28 februarie 2013 (80,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,6% faţă de 31 decembrie 2012

    36%
    ponderea europenilor cu vârsta între 30 şi 34 de ani care au urmat o formă de educaţie terţiară în 2012, faţă de 34% în 2010 şi 28% în 2005, raportat la ţinta strategiei Europa 2020, care prevede ca până în 2020 ponderea să ajungă la 40%

    340 dolari
    venitul brut pe cap de locuitor (PPP) în Congo în 2011, cel mai mic din lume, la polul opus faţă de cel din Qatar, unde venitul brut pe cap de locuitor a fost de 86.000 dolari, conform Băncii Mondiale

    0,4%
    scăderea producţiei sectorului de construcţii din UE în luna februarie comparativ cu ianuarie, după ce în ianuarie scăzuse cu 1,7%, în timp ce faţă de februarie 2012, scăderea a fost de numai 1,1% faţă de 8,9% în ianuarie


     

  • Xella România are un nou CEO

    Marius Dragne are o experienţă de peste şapte ani în piaţa de construcţii şi este cel mai tânăr CEO din piaţa de profil (33 de ani). Anterior acesta a ocupat funcţia de Sales and Marketing Director în cadrul aceleaşi companii. Numirea sa reflectă accentul pus de grupul german pe consolidarea activităţii din România, după investiţiile greenfield de 32 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici locale.

    Managerul lucrează în cadrul Xella România de patru ani, timp în care a făcut parte din echipa care a implementat la nivel local cea mai mare investiţie într-o fabrică de materiale de construcţii din ultimii 4 ani. Fabrica Xella de la Păuleşti este cea mai modernă unitate de producţie a BCA-ului, fiind practic singura fabrică edificată de la zero la nivel local în ultimele trei decenii.

    “Grupul Xella crede în potenţialul pieţei locale, aşa cum o demonstrează şi decizia de a aloca fonduri substanţiale pentru dezvoltarea operaţiunilor în această regiune. Piaţa locală va reveni pe creştere şi vrem să fim pregătiţi pentru viitoarele oportunităţi şi să consolidăm din timp brandul YTONG, primul brand de materiale de zidărie din lume, lansat în 1929”, declară Marius Dragne, CEO Xella România.

    “Fondul locativ din România este unul foarte învechit. În Bucureşti, de exemplu, jumătate din blocuri au cel puţin 30 de ani. Aşadar, este o nevoie reală de renovare şi de realizarea unor intervenţii în vederea asigurării unor parametri optimi pentru beneficiari. De asemenea avantajele BCA-ului sunt din ce în ce mai căutate de dezvoltatorii atenţi la termoizolarea din faza de zidărie, la certificări şi la timpul de execuţie”, adaugă Dragne.

  • Cemacon Zalău estimează afaceri mai mari cu peste 40%

    Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău (CEON) estimează că va înregistra în acest an afaceri de circa 50 de milioane de lei, în creştere cu peste 40% faţă de 2012, când rulajul a fost de 34,5 milioane lei.

    Compania a lansat, la Cluj-Napoca, o serie de produse, anunţând totodată schimbarea identităţii vizuale a companiei.

    „Cemacon trece prin­tr-un amplu proces de rea­şe­zare pe piaţă. (…). Este o com­panie româ­nească ce aco­peră deja peste jumă­tate de ţară şi are potenţial de creştere la nivel na­ţio­nal. Am fost ne­voiţi să ne relansăm pen­tru că vechea imagine nu mai ţinea pasul cu ni­velul la care a ajuns com­pania“, a declarat di­rec­torul ge­ne­ral al Cema­con, Liviu Stoleru.

    Cemacon acoperea anul trecut 27 de judeţe, cu 150 de distribuitori şi 115 anga­jaţi, şi va deschide, înce­pând de săptămâna viitoa­re, cinci centre de distri­buţie proprii, în Timişoara, Bra­şov, Bacău, Suceava şi Iaşi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5,3%
    scăderea de volum a lucrărilor de construcţii în primele două luni din an faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în condiţiile reducerii cu 19,8% a lucrărilor de construcţii noi

    42,5 mld. dolari
    volumul fluxurilor financiare care au ieşit ilicit din România în perioada 2001-2010, conform unui studiu Global Financial Integrity, ceea ce situează România pe locul 55 din 143 de ţări clasificate după  acest criteriu

    958 mil. euro
    investiţiile pe piaţa imobiliară din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România în T1 2013, sub nivelul de 1,8 mld. euro din T4 2012, dar cu 6%  peste media ultimilor cinci ani, conform Cushman&Wakefield

    3,4 mil.
    nr. de vehicule rechemate de Toyota, Honda, Nissan şi Mazda din cauza unei defecţiuni la airbagurile produse de Takata, al doilea mare furnizor din lume în domeniu

    10,8%
    creşterea exporturilor în luna februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 3,87 mld. euro, cel mai ridicat ritm de creştere din luna mai a anului trecut încoace

  • Compania China Gezhouba, interesată de proiecte de investiţii în România

    O delegaţie a companiei chineze a vizitat Clujul în această săptămână. China Gezhouba Group Corporation este una dintre principalele companii chineze de investiţii în infrastructura de transport, energie şi turism.

    China Gezhouba Group Corporation (CGGC) este una dintre principalele companii chineze de investiţii în infrastructura de transport, energie şi turism. CGGC a fost principalul contractor al hidrocentralei “Trei defilee”, cea mai mare hidrocentrală din lume, de pe fluviul Yangtze, şi a realizat sau a participat, în China, la construcţia a peste 100 de hidrocentrale şi peste 300 de lucrări din domeniul infrastructurii (autostrăzi, poduri, diguri, căi ferate, locuinţe).

    Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, care urmează să fie construită la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, ar urma să implice o investiţie estimată la peste un miliard de euro.