BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • De la fabrica de pensule la castel: cum s-a transformat un centru de producţie într-unul independent de artă contemporană

    Fabrica de pensule se află într-o zonă preponderent industrială, unde se aflau şi fabrica de încălţăminte Clujeana, Unirea, Cug, ce concentrau în perioada comunistă zeci de mii de muncitori, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul primăriei oraşului Cluj-Napoca.

    Tradiţia industrială a zonei a început la sfârşitul secolului al-XIX-lea, cu înfiinţarea mai multor fabrici în vecinătatea căii ferate: fabrica de tutun, fabricile de spirt, de morărit şi panificaţie, cărămizi, chibrituri etc. Fosta fabrică de pensule din Cluj a fost preluată, după 1990, de societatea Perom SA, care a închis fabrica în 2000.

    Nu doar în Capitală fostele spaţii industriale devin locul de găzduire a unor evenimente ce ţin de noua cultură urbană. Andi Vanca, unul dintre organizatorii evenimentului de muzică electronică Electric Castle de lângă Cluj-Napoca, povestea anterior pentru Business Magazin cum istoria festivalului este legată de un astfel de loc. În 2010, antreprenorul Mihai Păun, unul dintre principalii pioni ai festivalului, deschidea clubul Boiler din Cluj-Napoca, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, spunea reprezentantul Boiler Events.

    Spaţiul fostei fabrici de pensule se află la marginea zonei industriale a Clujului şi funcţiona din 2009 ca un centru independent de artă contemporană. Numit Fabrica de Pensule datorită locaţiei sale în fostul obiectiv industrial, acesta concentrează, pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, spaţii de artă contemporană: ateliere ale artiştilor, galerii şi organizaţii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan, muzicii şi teatrului, potrivit informaţiilor publicate de primăria oraşului Cluj-Napoca. Fabrica de Pensule funcţionează ca o federaţie, cu scopul dezvoltării şi promovării culturii şi este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, potrivit informaţiilor publice disponibile pe site-ul organizaţiei.

    La un an după deschiderea Boiler Club, membrii echipei au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, aflat în campusul universitar Haşdeu, unde se organizau evenimente similare. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să poată primi publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană şi a culminat cu organizarea festivalului Electric Castle în castelul medieval Banffy din comuna Bonţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă faţă de Cluj-Napoca. Organizatorii Electric Castle nu comunică cifre legate de veniturile înregistrate de Boiler Club; însă pentru ediţia din acest an a organizării Electric Castle, au avut un buget care a ajuns la aproximativ 2 milioane de euro.
     

  • Cu această afacere, un fermier din Cluj a dat lovitura. Motivul pentru care produsele sale au succes în toată Europa

    Un fermier din Huedin, Cluj, a dezvoltat o afacere profitabilă şi abia face faţă comenzilor. Ioan Tomos, care se ocupă de creşterea animalelor de când se ştie, are acum cereri pentru produsele sale din toată ţara, dar şi din Slovenia, Germania sau Ungaria.

    Crescătorul de măgăriţe a povestit că, la câteva zile după ce a pus anunţul pe internet, a început să fie sunat de persoane din toată ţara.

    Cu această afacere, un fermier din Cluj a dat lovitura. Motivul pentru care produsele sale au succes în toată Europa

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Sisteme de operare româneşti ar putea fi folosite în administraţie sau instituţii de apărare

    Ştefan Brânduşa, coordonator dezvoltare pentru cele două sisteme de operare, a declarat, sâmbătă, la evenimentul de lansare, desfăşurat la sala Auditorium Maximum a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB), că ideea unor astfel de sisteme a pornit din Cluj-Napoca în urmă cu patru ani.

    ”Ideea dezvoltării unor sisteme de operare noi a pornit din Cluj-Napoca, în urmă cu patru ani, în anul 2011, iar abia acum echipa noastră de dezvoltatori, programatori şi specialişti în IT – RogentOS, a reuşit să lanseze două sisteme, bazate pe platforma Linux, care sunt produse sută la sută româneşti. Este vorba de Kogaion şi Argent. Primul sistem de operare are ca ţintă oamenii obişnuiţi, utilizatorul de acasă, dar se adresează şi administraţiei publice sau instituţiilor de învăţământ. Argent este un modul de server care vizează securitatea naţională şi se adresează instituţiilor de apărare, cum ar fi Ministerul Apărării, cel de Interne, dar şi STS, SRI. Sistemul Argent are nişte particularităţi care ne ajută să protejăm sistemul de apărare mai eficient decât cele existente, are o filtrare consecventă şi un model de securizare mai mare decât alte sisteme de operare”, a spus Brânduşa.

    Potrivit acestuia, cele două sisteme de operare vor fi puse gratuit la dispoziţia utilizatorilor, astfel că aceştia nu vor mai trebui să plătească licenţe.

    ”Vom prezenta noile sisteme de operare Guvernului, ministerelor din domeniul apărării, instituţiilor din administraţia publică, primăriilor, pentru a le testa. Suntem siguri că instituţiile de apărare ar fi interesate de produsul nostru. Noile sisteme le-ar putea înlocui pe cele existente în prezent pe calculatoare”, a subliniat Ştefan Brânduşa.

    Acesta a menţionat că numele Kogaion vine de la muntele sfânt al dacilor, iar Argent derivă din cuvântul latinesc care înseamnă argint, fiind ”simbolul defensivei, al rezistenţei”.

    Echipa de programatori lucrează la un al treilea sistem de operare numit Argos, conceput pentru telefoane mobile sau tablete, care ar putea înlocui actualele sisteme existente pe aceste dispozitive.

  • Genpact caută 400 de oameni pentru birourile din Cluj şi Bucureşti

    Furnizorul de servicii de outsourcing Genpact, care a ajuns la 2.600 de angajaţi în România, vrea să recruteze încă 400 de oameni pentru centrele deţinute în Cluj-Napoca şi Bucureşti. Genpact caută în principal studenţi sau proaspăt absolvenţi de facultate, vorbitori de limbi străine europene, iar domeniile pentru care compania recrutează sunt finanţe-contabilitate, servicii resurse umane, servicii IT, achiziţii şi servicii clienţi.

    „În prezent avem 1.950 de angajaţi în centrul din Bucureşti şi 650 de oameni în centrul din Cluj-Napoca. Planurile noastre sunt de creştere, astfel că avem în acest moment 400 de noi joburi disponibile“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Genpact România.

    În prezent, salariul pe care îl primeşte o persoană când se angajează într-un centru de servicii de tip business process outsourcing sau într-un call center este de circa 1.000-1.200 de lei net pe lună, la care se adaugă un bonus de activitate de 30-40% din salariul net lunar, în funcţie de performanţa individuală, potrivit datelor din piaţa de recrutare.

  • Cum e viaţa în Silicon Valley de România

    „ – Aveţi două minute libere?
    – Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

    Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
    Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

    Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

    „Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

    Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

    Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

    În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

    Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

    Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

    „Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

    Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani
    într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

    Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 24 august.

  • Pizza Hut se extinde într-un nou oraş printr-o investiţie de peste 400.000 de euro

     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut se extinde în Oradea, inaugurând astăzi un nou restaurant, situat în cadrul centrului comercial Lotus Center.  
     
    Restaurantul reprezintă o investiţie de 420.000 euro şi are o suprafaţă de 300 mp. Acesta are o capacitate de 96 de locuri, iar în cadrul acestuia vor lucra 30 de angajaţi. 
     
    “Urmărim continuu posibilităţile de a ne extinde reţeaua de restaurante, atât în Bucureşti, cât şi la nivelul ţării. (…)”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut.
     
    Odată cu inaugurarea noului restaurant, reţeaua Pizza Hut ajunge la 17 restaurante, situate în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov.
     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut operează pe piaţa românească din 1994 sub contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. Pizza Hut a venit în România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine nouă restaurante în Bucureşti, două în Cluj şi câte unul în Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov. 
     
     
     
     

  • Cluj: Aproape jumătate din candidaţii la titularizare au luat peste 7, fiind cel mai ridicat procent

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, rezultatele examenului de titularizare, înainte de contestaţii, arată că 492 din 1.033 de candidaţi au obţinut note peste 7, iar cinci dintre aceştia au fost notaţi cu 10, numărul profesorilor care au obţinut nota maximă fiind mai mic decât la examenul de titularizare din anul trecut, când 11 profesori au primit 10, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În judeţul Cluj, din totalul de 1.033 de candidaţi, 492 au obţinut note peste 7, iar 847 peste 5. Un număr de 79 de note sunt între 9 şi 10, cele mai multe fiind obţinute de profesorii de matematică (12), profesorii pentru învăţământ primar (12) şi profesorii de limba şi literatura română (10). Cinci dintre candidaţii clujeni au reuşit să obţină nota maximă, 10, din care doi profesori de Limba şi literatura română, doi profesori de Religie ortodoxă şi un profesor de Biologie”, se arată într-un comunicat al ISJ Cluj.

    Rezultele examenului de titularizare înainte de contestaţii arată că judeţul Cluj are cel mai ridicat procent al notelor peste 7, şi anume 48, iar procentul notelor peste 5 este de 82, cu opt puncte procentuale peste cel înregistrat la nivelul întregii ţări, se arată în comunicatul ISJ Cluj.

    Potrivit ISJ Cluj, contestaţiile pentru probele scrise ale examenului de titularizare se pot depune luni, până la ora 21:00, şi marţi, până la ora 15:00, urmând ca rezultatele finale să fie afişate vineri.

    La examenul de titularizare din 2014 au fost înscrişi 1.130 de candidaţi. Dintre aceştia, mai mult de jumătate au obţinut nota 7, nota minimă pentru ocuparea unui post în învăţământ pe perioadă nedeterminată. 11 din ei au reuşit să obţina nota maximă, 10. Astfel, 627 de note au fost peste 7 (55,48 la sută), în vreme ce 962 de note sunt peste 5 (85,13 la sută).

     

  • O absolventă de biochimie vinde mobilier de lux la Cluj

    La 34 de ani Cristina Iederan are la Cluj două magazine cu mobilier de lux, sub brandul Lovely, şi se concentrează pe soluţiile de amenajare mai mult decât pe vânzarea efectivă, la bucată, a pieselor de mobilă. Tânăra antreprenoare spune că nu s-a îmbogăţit, dar nici nu se vede făcând altceva.

    „Îmi place să compar mobilierul cu maşinile. Aşa cum există Dacia, Mercedes şi Bentley, la fel, şi în cazul mobilierului, există diferite categorii de produse, iar preţul reflectă calitatea lemnului, a designului, a manoperei şi marca“, spune Cristina Iederan, care a fondat afacerea Home Couture, care operează două magazine cu mobilier de lux la Cluj, sub marca Lovely. „Antreprenoriatul mi se potriveşte pentru că întotdeauna am avut o fire independentă. De fapt, chiar aşa mă caracterizează prietenii: căpoasă şi independentă“, spune Cristina Iederan, care a ales să-şi clădească propria firmă în 2008, exact în momentul în care apetitul de cheltuială a românilor avea să se reducă drastic. A ales să rişte, să pună la bătaie banii familiei, propria siguranţă financiară şi deşi spune că a întâlnit nenumărate momente dificile, în care se întreba, de pildă, cum să găsească bani necesari pentru finanţare, „îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu mă văd niciodată făcând altceva.“

    Absolventă a Facultăţii de Biochimie (2003), specializarea Genetică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a angajat încă din ultimul an de studenţie, la recomandarea unei prietene, în cadrul unui showroom Franke, specializat în vânzarea de echipamente de bucătărie. „Firma la care lucram atunci a încercat ceva nou în anii de glorie în afaceri, perioada 2004-2005, adică să vândă şi mobilier de bucătărie, împreună cu echipamentele Franke. Decizie care s-a dovedit inspirată, fiind o abordare nouă pe piaţa din Cluj“, spune tânăra antreprenoare. Atunci a intrat în contact cu mobilierul de lux, „am descoperit o lume nouă a mobilierului importat din Italia, am trecut prin cursuri de marketing şi design“, iar showroomul Franke a devenit o franciză a afacerii Class, deţinută de antreprenoarea Camelia Şucu.

    „N-am practicat niciodată în domeniul în care am studiat, dar susţin şi acum cu toată convingerea că studiile în chimie pe care le-am absolvit mi-au fost de folos deopotrivă în cizelarea mea ca om, dar şi ca femeie de afaceri.“ Ideea de a se lansa în aventura antreprenoriatului i-a venit în vremea în care era angajată şi se gândea că are idei bune de pus în practică, pe cont propriu. 