Mamaia, cea mai in voga statiune locala, unde sunt cele mai multe hoteluri de cinci stele si cele mai cunoscute cluburi de pe litoralul romanesc, reprezinta o afacere de 300 de milioane de euro in sezonul estival, conform estimarilor Ziarului Financiar bazate pe datele Agentiei Nationale de Turism (ANAT) si ale Institutului National de Statistica (INS).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“La bob exista, in functie de partie, o portiune de vreo 30 de metri unde trebuie sa alergi, sa impingi bobul si sa te urci in el. Iti trebuie oameni cu forta, dar in acelasi timp oameni cu viteza”. Pentru fostul sportiv de performanta Gheorghe Dolofan, cei 30 de metri de la bob pot fi asimilati in afaceri perioadei de dupa anul 2000, cand a inceput unul dintre cele mai curajoase planuri de extindere ale unui dealer auto roman.
“Peugeot a fost printre primele marci care a dezvoltat o retea de dealeri in Romania. Francezii nu doreau insa ca importatorul (detinut de Gheorghe Dolofan – n. red.) sa aiba o pozitie foarte importanta in cadrul retelei de dealeri. Dar, avand in vedere valoarea investitiei – atunci un milion de euro erau bani multi -, nu prea au fost gasiti parteneri si am putut sa ma dezvolt foarte mult”, isi sintetizeaza Gheorghe Dolofan strategia care i-a permis sa ajunga in prezent cel mai mare comerciant roman de masini dupa Ion Tiriac, proprietarul unei divizii auto care a generat anul trecut afaceri de 900 de milioane de euro.
Cei doi sunt si singurii dintre investitori romani care au intrat in afaceri cu masini in anii ’90 si au reusit sa isi pastreze statul de importator pentru unul dintre producatorii din top 10 la nivel mondial (Peugeot in cazul lui Dolofan, Hyundai si Ford pentru Tiriac).
Ford a anuntat insa saptamana trecuta ca va prelua din 2010 activitatea de import de la Romcar, compania detinuta de Ion Tiriac, confirmand astfel informatiile vehiculate in piata auto in ultimele luni. Astfel, Gheorghe Dolofan ar putea deveni cel mai mare importator roman de masini, marca franceza fiind mai bine pozitionata in topurile de vanzari decat Hyundai.
Cum a reusit discretul om de afaceri pitestean Gheorghe Dolofan sa ajunga la afaceri cu masini de 350 de milioane de euro anual? Si, mai important, care este strategia lui pentru momentul cand Peugeot va urma exemplul Renault, BMW, Mercedes sau Ford si va infiinta o companie proprie care sa preia activitatea de import de pe piata romaneasca?
Cand vine vorba de reteta sa in afaceri, Gheorghe Dolofan pare mai degraba laconic. Atat in momentele cand aminteste de volatilitatea cursului de schimb al leului, care aproape ca a falimentat vanzatorii de masini la sfarsitul anilor ‘90, dar si atunci cand vorbeste de explozia vanzarilor din ultimii cinci ani, Dolofan se fereste sa arate vreo emotie. Expresia fetei i se schimba insa complet cand aduce vorba de sport si dintr-o data devine mult mai relaxat.
“Eu am fost in lotul olimpic de bob. Am facut atletism la inceput, dupa care s-a facut o selectie si am trecut la bob. In 1975, americanii au fost primii care au selectionat pentru bob atleti.” Asa a inceput povestea de afaceri a lui Gheorghe Dolofan. “Toate deplasarile erau in tari capitaliste – Statele Unite, Japonia, Italia. Stateai cam sase luni pe an plecat din tara. Am vazut ce se intampla in aceste tari, iar dupa Revolutie am intrat in afaceri.”
Iar nisa pe care a gasit-o Dolofan nu au fost masinile, ci benzinariile. “In 1992-1993 eram singurul din tara care importa pompe de benzina. Ca sa va faceti o idee, in anul 1990 PECO avea 550 de statii, iar pana in anul 1997, cand s-a infiintat Petrom, s-au facut 900 sau 1.000 de statii. O statie avea cel putin 6 sau 8 pompe, toate fiind pana atunci mecanice, astfel ca a trebuit sa fie schimbate. O pompa costa intre 3.000 de dolari si 17.000 de dolari si in plus, normele noi de mediu insemnau ca era nevoie si de anumite accesorii”, explica Dolofan.
Intrarea sa in domeniul auto a fost mai degraba conjuncturala. La jumatatea anilor ’90, vanzarile totale de masini de import erau situate la cateva mii de unitati, singurele marci care se apropiau de 500 de masini vandute fiind, potrivit statisticilor disponibile, Ford si Skoda. “Era vremea afacerilor de apartament. Un dealer de masini insemna de fapt doua camere printr-un bloc la Unirii. Iar un dealer de succes avea vanzari de ordinul zecilor de masini”, isi aduce aminte analistul Marius Carp, fost director executiv in cadrul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Grupul de firme al omului de afaceri Ion Tiriac era de departe cel mai mare comerciant roman de masini de import, fostul sportiv detinand importul si distributia pentru marci precum Ford, Mercedes sau Chrysler si incerca sa isi adauge noi branduri in portofoliu precum Peugeot. In aceste conditii, Peugeot facea presiuni asupra importatorului de atunci, Eurial Invest, sa se extinda. Compania era detinuta la momentul respectiv de Pierre Poidevin, un francez implicat in afaceri cu masini inca dinainte de 1990, cand ducea Dacii in Franta, de unde le exporta mai departe in Algeria.
Pentru 2008, Falcon Electronics isi propune o crestere a cifrei de afceri cu 30% fata de 2007 cand a fost de 14.3 milioane de euro (mai mare cu 70% fata de 2006). "Ne propunem sa realizam acest obiectiv atat prin largirea pietei de sisteme de securitate, unde suntem lideri, cat si prin deschiderea de noi puncte de lucru in tara" a spus Cristian Filip, director de marketing al Falcon Electronics.
Potrivit specialistilor companiei, piata de echipamente de securitate auto se ridica la 3.6 milioane de euro, din care aproximativ 1.35 milioane de euro reprezinta vanzarile realizate de Falcon Electronics. Cele mai mari vanzari – 75% din totalul vanzarilor – sunt reprezentate de marca Viper.
|n primele sase luni ale acestui an vanzarile Falcon la sistemele de securitate auto au crescut cu 7.66% spre deosebire de aceeasi perioada din 2007, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere totala a acestora de 11%.Din punct de vedere cantitativ, compania va inregistra vanzari de 61.500 de sisteme de securitate pentru autovehicule in valoare de aproximativ 2.8 milioane de euro.
Compania furnizeaza atat sisteme de securitate auto cat si sisteme de sonorizare si dispozitive radar.
Pentru 2008, Falcon Electronics isi propune o crestere a cifrei de afceri cu 30% fata de 2007 cand a fost de 14.3 milioane de euro (mai mare cu 70% fata de 2006). "Ne propunem sa realizam acest obiectiv atat prin largirea pietei de sisteme de securitate, unde suntem lideri, cat si prin deschiderea de noi puncte de lucru in tara" a spus Cristian Filip, director de marketing al Falcon Electronics.
Potrivit specialistilor companiei, piata de echipamente de securitate auto se ridica la 3.6 milioane de euro, din care aproximativ 1.35 milioane de euro reprezinta vanzarile realizate de Falcon Electronics. Cele mai mari vanzari – 75% din totalul vanzarilor – sunt reprezentate de marca Viper.
|n primele sase luni ale acestui an vanzarile Falcon la sistemele de securitate auto au crescut cu 7.66% spre deosebire de aceeasi perioada din 2007, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere totala a acestora de 11%.Din punct de vedere cantitativ, compania va inregistra vanzari de 61.500 de sisteme de securitate pentru autovehicule in valoare de aproximativ 2.8 milioane de euro.
Compania furnizeaza atat sisteme de securitate auto cat si sisteme de sonorizare si dispozitive radar.
Daca in august 2007 un nou model de plasma Full High Definition cu diagonala de 42 de inch (107 cm) costa 7.999 lei, in iunie 2008, un model nou cu aceeasi diagonala costa cu 30% mai putin, potrivit celor de la Panasonic.
Cel mai mare retailer de electronice, electrocasnice si IT din Romania, Altex, detine o cota de 31% din piata romaneasca de televizoare cu ecran LCD sau plasma si o cota de piata de 40% pentru camerele video.
Din totalul vanzarilor de televizoare, produsele Full High Definition reprezinta aproximativ 10%. Ponderea produselor Full High Definition din totalul vanzarilor de camere video a crescut in acest an, de la 1,5 % in ianuarie pana la 10% la sfarsitul lui iunie.
Panasonic, partener Altex inca din 2006, este la randul sau liderul vanzarilor pe segmentul de plasme cu o cota de 40% in Romania. Pana la finalul lui 2008, conform lui Bogdan Gheorghiu, director de marketing la Panasonic se asteapta ca aceasta sa creasca pana la 50%.
In 2007, din totalul vanzarilor de televizoare Viera, cele Full High Definition au reprezentat 1,7%, iar in acest an, spre deosebire de anul trecut vanzarile de televizoare Full High Definition au crescut la 15%.
In ce priveste camerele video Full High Definition, vanzarile au crescut cu 50% in primele sase luni ale acestui an fata de aceeasi perioada din 2007.Cei de la Panasonic estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2008, vanzarile de camere video FHD vor reprezenta aproximativ 15% din vanzarile de camere video.
Din punct de vedere cantitativ, plasmele si LCD- urile Full High Definition Panasonic au crescut in 2008 cu 5100%, iar Blu Ray playerele cu 686% ,spre deosebire de 2007.
Daca in august 2007 un nou model de plasma Full High Definition cu diagonala de 42 de inch (107 cm) costa 7.999 lei, in iunie 2008, un model nou cu aceeasi diagonala costa cu 30% mai putin, potrivit celor de la Panasonic.
Cel mai mare retailer de electronice, electrocasnice si IT din Romania, Altex, detine o cota de 31% din piata romaneasca de televizoare cu ecran LCD sau plasma si o cota de piata de 40% pentru camerele video.
Din totalul vanzarilor de televizoare, produsele Full High Definition reprezinta aproximativ 10%. Ponderea produselor Full High Definition din totalul vanzarilor de camere video a crescut in acest an, de la 1,5 % in ianuarie pana la 10% la sfarsitul lui iunie.
Panasonic, partener Altex inca din 2006, este la randul sau liderul vanzarilor pe segmentul de plasme cu o cota de 40% in Romania. Pana la finalul lui 2008, conform lui Bogdan Gheorghiu, director de marketing la Panasonic se asteapta ca aceasta sa creasca pana la 50%.
In 2007, din totalul vanzarilor de televizoare Viera, cele Full High Definition au reprezentat 1,7%, iar in acest an, spre deosebire de anul trecut vanzarile de televizoare Full High Definition au crescut la 15%.
In ce priveste camerele video Full High Definition, vanzarile au crescut cu 50% in primele sase luni ale acestui an fata de aceeasi perioada din 2007.Cei de la Panasonic estimeaza ca pana la sfarsitul lui 2008, vanzarile de camere video FHD vor reprezenta aproximativ 15% din vanzarile de camere video.
Din punct de vedere cantitativ, plasmele si LCD- urile Full High Definition Panasonic au crescut in 2008 cu 5100%, iar Blu Ray playerele cu 686% ,spre deosebire de 2007.
BUSINESS Magazin: In ultimii ani, consumul a crescut pe toate domeniile, iar aceasta crestere s-a suprapus peste cea economica. Este un lucru bun faptul ca o buna parte a cresterii economice de pana acum s-a datorat consumului?
DRAGOS SIMION: Cum as putea spune ca nu e buna, in conditiile in care eu reprezint o companie care din asta traieste? Evident ca este bun consumul, pentru ca, pana la urma, acesta este specificul, omului – sa consume. Pentru asta muncim, pana la urma: ca sa ne putem permite ulterior sa consumam mai mult. Lucrurile trebuie puse corect in perspectiva si daca aceasta corectitudine se transforma, macroeconomic, in niste ecuatii, ajungem la concluzia ca nu consumul in sine este o problema, oricat de mare ar fi rata de consum, ci ritmul de crestere a consumului, prin comparatie cu ritmul de crestere a celorlalte zone care ne intereseaza (zona investitiilor, in primul rand).
BUSINESS Magazin: Cum ati clasifica, in schimb, raportand la consum, momentul actual al gradului de indatorare a romanilor?
BOGDAN DOBRE: In ceea ce priveste potentialul romanilor de indatorare, este in continuare foarte mare si trebuie sa ne gandim, istoric, de unde venim si incotro vrem sa ajungem. Vrem sa fim exact cum sunt tarile din Occident in momentul de fata, desi venim din anii ‘90, cand Romania se afla pe ultimele locuri in ceea ce priveste orice bun din gospodarie: numar de televizoare la mia de locuitori, numar de frigidere la mia de locuitori, numar de masini de spalat la mia de locuitori, numar de autoturisme la mia de locuitori. In momentul in care a aparut acea diversificare, oamenii si-au dorit mai mult, au inceput sa aspire. Probabil ca pana prin anii ’96-’97, nevoia oamenilor de a achizitiona nu a fost saturata absolut deloc. Achizitia de bunuri pana in acel moment se facea pe baza economiilor populatiei, iar partea de creditare era cvasiinexistenta din cauza faptului ca bancile erau axate mai ales pe zona de corporate, iar dobanzile erau foarte mari. In ‘96-’97, anumite retele de magazine proaspat infiintate au inceput sa practice un sistem de leasing, dar care a ramas la un nivel foarte scazut. Practic, din punctul meu de vedere, piata creditelor de consum si deschiderea spre consum au inceput sa creasca prin anul 2003, deci foarte recent. Tot in aceeasi perioada, dobanzile au permis oamenilor sa-si ia credite de nevoi personale din banci. Deci au aparut instrumentele. Cu toate acestea, cred ca ne aflam inca departe de a ne stabiliza in zona consumului, departe de a ajunge in zona normala. Inca mai avem potential
foarte mare.
BUSINESS Magazin: Care este zona normala?
DRAGOS SIMION: Zona normala este zona in care sunt tarile din vestul Europei.
BOGDAN DOBRE: In momentul cand vom ajunge sa avem un frigider sau o masina de spalat rufe pe gospodarie, cum am ajuns sa avem un telefon pe cap de locuitor, o sa fim mai aproape de normalitate. Atunci cand o sa avem aceste nevoi primare satisfacute, consumul va intra intr-un ritm normal, bazat doar pe ideea de a schimba obiectul dupa un anumit ciclu de viata, ciclu care, pe de alta parte, scade din ce in ce mai mult.
BUSINESS Magazin: Dar la bere cum stam la capitolul consum?
MARIAN OLTEANU: Suntem intre primii 20 din lume la consumul de bere pe cap de locuitor. Noi am pornit de la o baza mica la orice. Noi nu aveam nici biscuiti in bucatarie, daramite bere si televizoare. Asa ca era normal sa ne umplem mai intai camarile si abia acum incepem sa ne luam produse mai scumpe. Cel putin pentru categoria bunurilor de larg consum, e vremea cand poti sa vinzi produse scumpe. Se cauta produsele de brand, produsele premium, se cauta status. Acum romanii nu mai cauta doar ce e ieftin. Si cand merg in strainatate, ii gasesti in magazinele scumpe din Roma, din Milano sau Paris. E normal, pentru ca noi nu am avut toate aceste lucruri foarte mult timp.
BOGDAN DOBRE: Si avem o inclinare catre branduri si catre a ne arata statutul social. Daca ne uitam la autoturismele de pe strada si le comparam cu cele din Budapesta sau chiar Paris, in timp ce ei au masini mici, de oras, la noi sunt numai autoturisme opulente. De asemenea, televizoarele LCD sunt la mare moda, iar aici intervine din nou importanta creditarii, pentru ca oamenii nu isi vor cumpara aceste bunuri din economii. Asadar, atat timp cat va exista creditarea, consumul va creste. Majoritatea masinilor si a bunurilor electrocasnice se cumpara in rate, nu cu banii jos. Aici, intervine BNR pentru a tempera aceasta explozie. Sigur, omul isi doreste foarte multe si uita sa ia unele lucruri in calcul atunci cand se indatoreaza la o banca.
“Cariera de ziarist mi-a dat deschiderea preliminara, generalista asupra a cum functioneaza si a ce inseamna capitalismul. Mi-a deschis, de asemenea, orizontul international datorita deplasarilor in strainatate si mi-a dezvoltat decisiv capacitatile de comunicare”, spune Doru Lionachescu, 43 de ani, partener la casa de investitii Capital Partners.
Lionachescu, fost jurnalist la Tineretul Liber si la Capital, a vandut recent, impreuna cu partenerii sai Victor Capitanu, Andrei Diaconescu si Vlad Busila, 51% din actiunile casei de investitii Capital Partners bancii elene Piraeus, pentru 32 de milioane de euro. Prilej cum nu se poate mai potrivit pentru noi de a inventaria oamenii de afaceri cu background de jurnalist, care au decis ca nu e de ajuns sa mirosi cascavalul, ci trebuie sa il si gusti. In acest punct trebuie sa facem o cuvenita distinctie intre cei ce s-au desprins de presa, s-au lansat in afaceri, sunt dedicati 100% respectivelor activitati si fac obiectul articolului de fata si jurnalistii, nu putini, actionari la publicatiile unde lucreaza, care au afaceri in paralel cu activitatea de ziarist sau sunt implicati, intr-o forma sau alta, in varii intreprinderi menite a le aduce sau suplimenta veniturile.
In acelasi timp trebuie amintit, daca mai e cazul, faptul ca breasla ziaristilor a fost si este o furnizoare importanta de oameni in special pentru zona de relatii publice din mari companii sau institutii financiare. Este cazul Corinei Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank Romania din 2002, dupa ce a fost redactor-sef la Ziarul Financiar si jurnalist la Ziua si Mediafax, al fostului realizator TV Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvant si directorul executiv al directiei de comunicare a BCR, sau al Oanei Nuta, fosta jurnalista la Ziarul Financiar si care se ocupa acum de imaginea Raiffeisen Banca pentru Locuinte.
Eroii nostri sunt implicati in business adevarat; au parasit presa si fac afaceri de sute de mii, de milioane de euro, pun la cale fuziuni si achizitii, administreaza fonduri bancare sau imaginea unor companii, pun la cale strategii si iau decizii.
Dan Rosu, fost om de televiziune timp de zece ani, conduce in prezent Rompetrol Downstream, reteaua de benzinarii a companiei Rompetrol. Are in subordine peste 2.000 de oameni si prin compania sa trece o importanta parte din cifra de afaceri a grupului petrolier, de 5,7 mld. dolari.
Fostul realizator de emisiuni politice de la Televiziunea Romana dovedeste ca in grija unui director general de retea de benzinarii se afla nu numai detaliile de specialitate, precum evolutia pretului petrolului sau cifra octanica a benzinei, ci si jucariile; venit de la o intalnire cu un potential furnizor, Dan Rosu vorbeste de Naruto sau Pirates of the Caribbean – personaje ce se regasesc sau se vor regasi in oferta de jucarii din benzinariile Rompetrol. Tanar inginer geolog la Schela de productie petroliera Gaesti, isi aduce aminte ca s-a prezentat in 1990, la sugestia unei colege, la un concurs organizat de TVR. “Eram in concediu, asteptam sa mi se aprobe un transfer si m-am prezentat la concurs convins ca se va intra pe pile si ca nu voi avea succes. Am fost unul din cei zece admisi; odata cu mine au venit in televiziune Radu Cosarca, Calin Mitici, Mihai Predescu.” A intrat in TVR la 27 de ani si a plecat la 37 de ani, pentru a ocupa, in 2000, functia de director de programe la Europa FM. In ianuarie 2001 schimba macazul si vine in Rompetrol, ca purtator de cuvant si director de relatii industriale, adica negocieri cu sindicatele. In decembrie 2006 preia conducerea diviziei Downstream si se declara asa de intrat in pielea unui manager, incat la un moment dat s-a surprins ca il deranjeaza colegii de la comunicare care ii solicitau una sau alta, desi el a fost tot om de comunicare.
Cam in aceeasi perioada in care Dan Rosu intra in televiziune, Doru Lionachescu ajungea in presa scrisa, la Tineretul Liber. Absolvent de Electronica, Lionachescu s-a prezentat dupa un an de activitate la Electroarges Curtea de Arges la Tineretul Liber (fosta Scanteia Tineretului). Destul de repede, in toamna, primeste o bursa Reuters in jurnalism de business. Lionachescu conduce sectia economica a ziarului pana in toamna anului 1992, cand ia parte la crearea revistei de afaceri Capital, editata de trustul Ringier. La Capital lucreaza pana in 1995, iar in aceasta perioada se naste si dorinta de a trece de la jurnalism in zona de business real. “Declicul s-a produs pe durata studiilor de Executive MBA, unde am devenit prieten cu cativa dintre oamenii de afaceri de mare calitate ai Romaniei, am inceput sa prind gustul de a face business”, spune Lionachescu.
Razvan Iancau detine expertiza relevanta in piata de profil din Romania si internationala in domeniul financiar, marketing, vanzari si logistica. Functia de director general al Snack Attack era ocupata pana acum de Florin Banu, unul dintre actionarii companiei.
Al doilea mare producator mondial de PC-uri, Dell, a vandut in primele doua trimestre ale acestui an in Romania 35.151 de notebook-uri, avand un avans de 98,5% fata de perioada asemanatoare din 2007.
La nivel mondial, Dell ocupa locul al treilea la vanzarea de notebook-uri avand o cota de piata de 5,2%. In ceea ce priveste Romania, compania se afla pe primul loc pe piata de laptop-uri si pe locul al doilea in vanzarea de desktop-uri atingand, potrivit IDC, in trimestrul al doilea al acestui an, o cota de piata de 10,4%.
In primele sase luni ale lui 2008 piata locala de notebook-uri a crescut cu 45%, fata de cea din aceeasi perioada a anului trecut, principalele vanzari realizandu-se in zona customer si pe segmentul IMM- urilor.
Potrivit lui Mihai Guran, director general al Bulgaria&Romania Dell Emerging Markets, obiectivele companiei sunt de a creste cu 60% volumul de vanzari in Romania pana la sfarsitul anului.