BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Unde mai este loc pe piata berii




    Pentru Octavian Cretu, presedintele Romaqua Group, producatorul apei minerale Borsec, berea pare a fi principalul obiectiv al acestui an. Chiar daca analistii atrag atentia ca ritmul de crestere al pietei se va tempera pe masura ce consumul de bere se apropie de media europeana, Cretu este optimist.








     

    “Am hotarat sa includem berea pentru ca ne lipsea din portofoliu”, spunea recent Octavian Cretu, cu ocazia inaugurarii fabricii de bere din localitatea Sebes, judetul Alba. Fabrica de 40 de milioane de euro, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri, este in fapt cel mai nou pariu pe care omul de afaceri l-a facut cu piata bunurilor de larg consum, dupa ce a transformat Romaqua in cel mai mare imbuteliator local de apa minerala si al doilea mare producator roman de bauturi racoritoare.

     

    “Ne dorim sa atingem cu Albacher (numele brandului lansat de Romaqua pe piata berii – n. red.) o cota de piata de 4%-5% anul acesta”, adauga Cretu, care mizeaza pe faptul ca piata va continua sa creasca suficient de mult incat noua marca de bere sa nu fie nevoita sa ia neaparat din clientii producatorilor concurenti. Pentru ca berea Albacher ar avea de infruntat in acest caz adversari redutabili. In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 80% de patru mari producatori internationali: Heineken Romania, InBev Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Acestia au vandut anul trecut, cumulat, 15,5 milioane de hectolitri de bere dintr-un total de 19,4 milioane de hectolitri, cat a reprezentat consumul la nivelul intregii tari. Cu 89 de litri de bere pe cap de locuitor, piata romaneasca s-a apropiat de media europeana dupa mai multi ani in care ritmul de crestere a depasit frecvent pragul de 10%. Analistii spun insa ca, incepand din acest an, ritmul de crestere se va reduce la o singura cifra, consumul urmand sa ajunga anul acesta la 95 de litri de bere pe cap de locuitor.

     

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri.

     

    Spre deosebire de aceste tari, in Romania piata berii este puternic marcata de sezonalitate, lunile de vara reprezentand, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei “Berarii Romaniei”, mai mult de o treime din vanzarile inregistrate la nivelul unui intreg an.

     

    Cu toate acestea, tot mai multi dintre jucatori incearca prin diferite strategii de marketing sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este aparitia in urma cu opt ani a Tuborg Christmas Brew, lansat de URBB ca un antidot pentru scaderea consumului in timpul iernii, dupa cum spunea Catalin Ignat, cel care pana in aceasta luna a fost vicepresedinte in cadrul URBB, unde era responsabil pentru marketing si vanzari. “In lunile din extrasezon, tocmai datorita acestei inovatii in materie de marketing, noua ne creste mereu cota de piata de la 9% la 11% sau chiar mai mult”, explica Ignat.

     

    O alta caracteristica a pietei romanesti (si in general a pietelor din estul Europei) este ascensiunea sustinuta din ultimii ani a berii imbuteliate la PET. In prezent, peste 45% din berea vanduta in Romania este imbuteliata la PET, in timp ce vanzarile la doza ajung la abia 10% din volumul total.

     

    “E uimitor acest lucru. Inteleg ca pretul este mai convenabil, insa voi, romanii, nu va bucurati indeajuns de bere”, spunea somelierul belgian Ben Vinken, cu ocazia lansarii primului ghid al berii din Romania de catre Asociatia “Berarii Romaniei”. Spre deosebire de Romania, in tara lui de origine, berea este imbuteliata in principal in sticle de 0,75 cl, deoarece “cu cat e mai redus contactul cu aerul, cu atat gustul se mentine mai intens”, explica Vinken.

     

    Mai exista insa o explicatie pentru explozia consumului de bere la PET, spun producatorii. Lanturile de supermarketuri au decis, incepand de anul trecut, sa nu mai permita comercializarea berii
    imbuteliate in sticle returnabile, influentand astfel consumul in sine. “Cred ca PET-ul va ajunge undeva la 50% anul acesta, pe fondul cresterii vanzarilor la bere in general, nu neaparat in detrimentul altei categorii.  Pe termen lung insa, nu vad PET-ul depasind 55-60%”, estimeaza Ignat.

     

  • Energia eoliana, noul real-estate













    “Daca Bucurestiul parea neincapator anul trecut pentru sutele de proiecte imobiliare care se anuntau unul dupa altul, asa se intampla acum cu Dobrogea, neincapatoare pentru zecile de proiecte de energie eoliana despre care auzim tot mai des in ultima perioada”, spune Alexandru Teodorescu, directorul companiei de consultanta pentru proiecte de energie eoliana Wind Expert. In aceasta vara, atat companii occidentale cu experienta in producerea de energie electrica, dar si companii romanesti si-au anuntat intentia de a investi in energie eoliana. 

    Declaratii legate de viitoare investitii in aceasta piata au facut si oameni de afaceri ale caror nume au fost legate in ultimii doi ani de investitii in alte domenii, dar mai ales in imobiliare. Astfel, companii precum Petrom, Lukoil, Alro Slatina, E.ON, Gaz de France, Iberdrola, Enel, dar si oameni de afaceri precum Dinu Patriciu, Petru Prunea, Octavian Radu, Marius si Emil Cristescu, George Becali, Dorinel Umbrarescu sau Silviu Prigoana au anuntat in aceasta vara ca sunt interesati sa investeasca in constructia de parcuri energetice eoliene.

     

    Raspunsul la intrebarea de unde a aparut dintr-o data aceasta frenezie a investitiilor in energie, care a fost timp de ani buni un fel de cenusareasa in aria de interes a investitorilor, vine cumva tot dinspre piata de imobiliare si are doua componente: una dintre ele este legata de scaderea sau stagnarea pietei imobiliare si de nevoia investitorilor de a gasi o noua piata cu randamente bune unde sa isi plaseze banii, cealalta este legata de faptul ca si investitiile eoliene sunt, mai ales in aceasta faza, tot un fel de investitii imobiliare.

     

    “Intr-un fel, in faza initiala, afacerile de real estate si investitiile in energie eoliana au la baza aceleasi trei puncte cheie: locatia, locatia, locatia”, spune Markus Piuk, director general al casei de avocatura Schoenherr si Asociatii SCA, care a fost consultant juridic pentru o serie de proiecte de energie eoliana. Markus Piuk spune ca, in faza initiala, oamenii de afaceri romani, chiar daca nu stiu detalii despre constructia si operarea parcurilor eoliene, pot sa isi asigure un teren bun si sa obtina permisele pentru accesul la retea.

     

    Atat terenurile, cat si permisele de acces pentru astfel de proiecte sunt limitate. “Terenurile cu cel mai bun vant sunt in zone greu accesibile, in varful muntilor si pe mare, iar cele cu vant bun sunt Dobrogea si Podisul Modovei, unde lupta pe terenuri se da deja de mult timp”, spune Alexandru Teodorescu, care precizeaza ca permisele de acces in retea pentru cei 2.000 MW pe care ii poate conecta Transelectrica acum au fost date deja, principiul fiind primul venit, primul servit. Cu toate acestea, stirile despre investitii in energie eoliana din ultima perioada se refera atat la proiectele in faze avansate de evolutie, cat si la cele aflate in faza de proiect sau chiar de intentie.

    Cele doua categorii nu sunt insa bine delimitate, dat fiind ca autoritatile nu au facut publice numele companiilor care au primit avize de conectare la retea, iar companiile, la randul lor, evita sa vorbeasca despre terenurile pe care le au in proprietate. “Este de fapt un joc al declaratiilor: unii declara ca au teren potrivit unei ferme eoliene pentru a primi oferte de vanzare, altii declara ca au bani si vor sa ii investeasca pentru a-i atrage pe cei care au de vanzare proiecte la cheie. Intre timp, cei care au si bani, si proiectul pregatit, si avizele luate semneaza deja contracte pentru vinderea energiei pe care o vor produce”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si director al Institutului National pentru Conservarea Energiei (IRE).

     

    In acest razboi al declaratiilor, mizele sunt conectarea la retea pana in 2020 a maxim 3.000 MW, conform estimarilor Transelectrica, o recuperare a investitiei intr-o perioada de cinci pana la sapte ani si o viata destul de usoara, fara investitii suplimentare, cel putin pana in 2012, cand statul roman va trebui sa ia o decizie in privinta politicii asa-numitelor certificate verzi. Sistemul certificatelor verzi este metoda propusa de UE si adoptata de statul roman prin care un furnizor de energie electrica de pe piata trebuie sa cumpere de la un producator de energie regenerabila un numar de certificate verzi egal cu o cota conforma cu megawatii pe care ii vinde. Acest sistem este legiferat in Romania pana in 2012 (cand guvernul ar putea decide sa il continue sau sa adere la un alt sistem, de asemenea practicat de statele UE) si, desi unele companii din piata spun ca este destul de riscant sa investeasca pe o piata ale carei reglementari nu sunt batute in cuie pe termen lung, parerea generala este ca Romania se va conforma acestui sistem, practicat de cele mai multe state ale UE.

     

    Increderea fata de obedienta guver­nului roman in fata organismelor UE vine mai ales din partea investitorilor europeni, care cunosc istoricul tarilor lor de origine in aceste procese decizionale. De fapt, aceste companii europene sunt si cele mai pornite in aceasta cursa pentru primele mari proiecte de energie eoliana in Romania.

     

    “Pe langa ca este un sport national acum sa investesti in energie eoliana, dupa ce a trecut moda imobiliarelor, mai este si faptul ca investitorii din pietele vestice cauta noi locuri unde sa investeasca masiv in energie eoliana, dat fiind ca pietele lor de provenienta precum Germania, Italia sau Grecia sunt deja saturate si acolo se mai pot face doar proiecte mici”, explica Alexandru Teodorescu.

     

    Consultantul spune ca Romania este, dintre ultimele tari intrate in UE, cea mai atractiva pentru dezvoltari eoliene; calitatea unei tari de membru al UE este una dintre conditiile esentiale pentru a fi atractiva din acest punct de vedere, dat fiind faptul ca tarile comunitare au aderat la scheme de suport pentru astfel de investitii in energii regenerabile, scheme care asigura din start o parte din recuperarea investitiei.

     

  • Antal Recruitment: 45% dintre angajatorii romani concediaza managerii

    37% dintre angajatorii romani inclusi in studiul care urmareste tendintele de angajare, la nivel modial, realizat de Antal International Executive Recruitment au declarat ca fac, in momentul de fata, angajari pe pozitii manageriale.

    Mai mare a fost insa procentul (45%) celor care, in prezent, deruleaza concedieri in randul managerilor. 18% au spus ca nu intentioneaza sa faca angajari la nivel managerial in perioada imediat urmatoare, iar 5% au in plan concedieri.

    Reprezentantii Antal International Executive Recruitment spun ca explicatia sta intr-o asezare fireasca a ratei de angajare, dupa ce, la inceputul anului, a atins cote foarte inalte.

    Spre deosebire de Romania, in tarile vecine, precum Bulgaria si Ungaria, angajatorii sunt intr-un proces amplu de schimbare a echipelor manageriale, in conditiile in care intr-o medie de 80% au declarat ca, in momentul de fata, nu doar angajeaza manageri noi, dar fac si restructurari la acest nivel.

    Tara cu cele mai dramatice schimbari este insa Egiptul, unde toate companiile chestionate au declarat ca schimba, in aceasta perioada, echipa manageriala. La realizarea studiului au participat 1.573 de companii, din 14 tari europene, africane si asiatice.
     

  • Pizza Hut: afaceri de 5 mil. euro in S1

    Cresterea se datoreaza, potrivit oficialilor companiei, deschiderii a doua noi restaurante, in Bucuresti (Baneasa Shopping City) si Cluj (Iulius Mall).

     

    American Restaurant System, compania care detine franciza Pizza Hut pentru Romania, opereaza in prezent 13 restaurante Pizza Hut, dintre care cinci in Bucuresti, doua in Constanta, doua in Cluj si cate o locatie in Ramnicu-Valcea, Timisoara, Iasi, Bacau. Planurile de extindere includ pana la finalul anului curent deschiderea unui restaurant Pizza Hut in Liberty Mall din Bucuresti.

     

    Cel mai profitabil restaurant al lantului este Pizza Hut Mosilor, cu 3,5 milioane de clienti si 1,5 milioane tranzactii pe an.

     

    Pentru anul 2008, oficialii Pizza Hut estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro fata de aproximativ opt milioane de euro anul trecut.
     

  • McDonald’s te-asteapta mai nou

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    “Ceea ce este specific pentru consumatorul din Romania este nevoia de vizibilitate. El nu iese la restaurant sa manance, el iese sa fie vazut”, e de parere Marian Alecu, directorul general al McDonald’s Romania, explicand astfel schimbarea conceptului din spatele celui mai mare lant de restaurante de tip fast-food de pe piata locala.

    “Romanii accepta noutatile imediat si le includ instantaneu in stilul lor de viata”, spune Alecu. Discutia se desfasoara dimineata, in cel mai nou restaurant al lantului, cel din zona Floreasca, actualul fanion al McDonald’s Romania, dupa cum spun oficialii. Marian Alecu arata spre clientii aflati la acea ora in restaurant – foarte multi cu laptopurile conectate la internet si cu o cafea in fata. “Calitatea oamenilor a crescut datorita nivelului de trai. Era obligatia noastra sa schimbam ceva”, spune el.

     

    Noul concept de restaurant, vizibil deja in amplasamente precum cel de la parterul Unirea Shopping Center sau din zona Floreasca din Bucuresti, presupune un design mai elegant si a fost deja introdus in Germania, Franta si Anglia. Aceasta schimbare este insa doar prima dintr-o serie menita sa repozitioneze McDonald’s Romania, pe masura ce cresc veniturile si, odata cu ele, pretentiile consumatorilor.

     

    Compania deschidea in urma cu 13 ani primul sau restaurant in zona Unirii din Capitala, marcand totodata un record: restaurantul din Europa cu cele mai mari vanzari in ziua deschiderii. Urmatorii opt ani au fost insa dificili, avand in vedere ca bilantul financiar a indicat pierderi substantiale la fiecare sfarsit de an.

     

    “Am redus incet-incet pierderile, pentru ca din 2003 sa ajungem pe zero si sa mergem inspre profit. In prezent, suntem o tara din lantul McDonald’s cu profit decent”, adauga Marian Alecu, care estimeaza pentru anul acesta afaceri de 170-180 de milioane de dolari (115-125 de milioane de euro), fata de aproximativ 90 de milioane de euro anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Seful McDonald’s este optimist si in ceea ce priveste profitul, chiar daca recunoaste ca afacerea a fost afectata, ca si in cazul altor concurenti, de cresterea presiunii pe cheltuieli salariale si de preturile la materia prima. “Speram sa tinem sub control aceste cheltuieli si in urmatoarea perioada, astfel incat ele sa nu se reflecte in pretul produselor”. Practic, in conditiile unei inflatii de 7% si ale unor cresteri salariale de 30%, pretul produselor a crescut cu doar 2%, situatie explicabila potrivit lui Alecu prin cresterea volumelor.

     

    Anul acesta va aduce McDonald’s Romania, potrivit oficialilor, un profit operational de 25 de milioane de dolari (aproximativ 17 milioane de euro), fata de 15-16 milioane de dolari in anul precedent, in conditiile in care pe langa cele 56 de restaurante existente vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului inca patru. “Vrem ca in 2009 sa ajungem la 70 de restaurante, iar Bucurestiul va detine in continuare jumatate din numarul total.”

    Numai ca un restaurant de tip nou implica o investitie de peste 4,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat pana acum, iar numarul angajatilor este, de asemenea, cu 25% mai mare. In plus, investitiile nu se transforma imediat in vanzari mai mari. Seful celui mai mare lant de restaurante este insa optimist. “Suntem in prezent in topul european ca numar de tranzactii pe zi”, adauga Alecu, cele mai profitabile restaurante fiind cele din Bucuresti, urmate indeaproape de cele din Constanta, Brasov si Timisoara. “Cinci din restaurantele McDonald’s ating peste un milion de tranzactii pe an”, detaliaza Alecu, convins ca si aceste valori se vor mari odata cu modernizarea restaurantelor.

    “De obicei, un consumator sta in medie 20 de minute intr-un McDonald’s clasic. In cele de tip nou, clientii petrec mult mai mult timp”. Astfel ca pe ansamblul unei zile, restaurantele din Romania au in total 250.000-300.000 de clienti, la nivel mondial media fiind de 42 de milioane.

     

    “Consumul se dubleaza de la an la an, iar aceasta crestere nu e absorbita doar de noi, ci de catre toti jucatorii existenti pe piata”, spune Marian Alecu care plaseaza Big Mac pe primul loc al celor mai vandute produse ale restaurantelor din Romania.

     

    In top se mai afla salatele, o categorie care aduce un sfert din vanzari, urmate indeaproape de cafea. “Vanzarile la cafea au crescut de 4-5 ori in ultimii doi ani, de cand am inceput sa colaboram cu Kraft”, spune Alecu. Tocmai din acest motiv, in curand va fi adus in Romania si conceptul McCafé, constand in spatii dedicate acestui produs, unde se vor putea servi diferite sortimente de cafea, dar si produse adiacente, precum prajituri. Fructele de mare par a fi insa principalul pariu pe care Marian Alecu il face acum cu piata romaneasca. “E o provocare, dar credem ca in Romania consumatorul e pregatit pentru asa ceva”, spune Alecu.

     

    O provocare par a fi si discutiile recente legate de interzicerea comercializarii anumitor tipuri de produse in scoli si in imediata apropiere a acestora, numele McDonald’s fiind adesea invocat. “Multi sunt tributari unor clisee, chiar daca nu sunt documentati, ei comenteaza. Aceasta lege chiar ne ajuta din punct de vedere comercial, pentru ca se elimina o categorie a competitiei, cum ar fi chipsurile, spre exemplu”, explica Alecu, care lucreaza pentru McDonald’s din 1993, an in care compania a inceput sondarea pietei autohtone. La 15 ani distanta, Marian Alecu coordoneaza nu doar operatiunile McDonald’s din Romania, ci si din Bulgaria, Macedonia, Serbia, Croatia, Slovenia, Moldova, Georgia si Azerbaidjan si e convins ca oportunitatile de crestere sunt inca uriase. “Pe aceasta categorie, Romania nu este inca o piata concurentiala, este abia la inceputul ei”, spune el.

     

    A saptea tara din Europa ca numar de locuitori, Romania ar putea atrage in urmatoarea perioada si atentia altor concurenti internationali ai McDonald’s, in afara celor deja prezenti pe piata – KFC, Pizza Hut si, din primavara acestui an, Burger King. “Inamicii nostri sunt puterea de cumparare inca relativ scazuta si localurile cu standarde de calitate joase, care vor disparea in timp. Vrem ca puterea de cumparare sa creasca suficient de mult incat romanul sa-si permita sa manance unde vrea si din cand in cand la McDonald’s”, spune Alecu.

    Romani vs. straini

     

  • Stapanii energiei electrice

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    “Cred ca vara aceasta, cel mai important om din piata de energie electrica a fost Nicolae Opris”, spunea, in urma cu cateva saptamani, o prietena care urmareste cu interes piata energiei. Legatura dintre Nicolae Opris, vicepresedintele responsabil cu piata energetica al Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), si momentul discutiei cu prietena respectiva era destul de evident: ANRE tocmai majorase tarifele din piata de energie, in medie cu 5,3%, majorarea pentru consumatorii casnici fiind de 4,5%.

    Decizia, semnata de Nicolae Opris, fusese solicitata de producatori, dar si de unii furnizori de energie, si a fost considerata insuficienta de majoritatea acestora, care intentioneaza acum sa solicite o noua majorare a tarifelor. De ce a fost Opris omul momentului? “Pentru ca in acest birou am stabilit cu cat si cand va creste pretul energiei electrice si pentru ca tot aici se vor stabili si urmatoarele evolutii ale pretului”, spune Nicolae Opris, care motiveaza decizia de a creste preturile prin investitiile de mediu pe care trebuie sa le faca producatorii de energie, dar si prin faptul ca trebuie sa recunoasca o parte din investitiile pe care le-au facut sau au promis ca le vor face o parte din distribuitorii de energie.

     

    Cresterea preturilor la electricitate este insa doar capatul unui lant ale carui verigi principale arata motivatiile, dar si efectele scumpirii curentului electric. Principalele verigi ale acestui lant au stat la baza realizarii de catre BUSINESS Magazin a unei liste cu cei mai importanti oameni din piata de energie. De fapt, alegerea celor zece a constat in nominalizarea a doua tipuri de factori de decizie: cei ce controleaza o serie de sectoare aflate in posesia statului, fie prin conducerea celor mai mari afaceri, fie prin conducerea unui lant decizional, si cei ce controleaza afacerile dintr-o serie de companii mari consumatoare de energie care nu au mai rezistat la nehotararea guver­nantilor si au decis sa se descurce singuri intr-o piata dominata inca de afaceri de stat.

    “Faptul ca una dintre pietele esentiale din economia romaneasca este controlata de o mana de oameni spune ceva despre piata in sine”, este de parere Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si director al Insti­tutului pentru Recuperarea Energiei (IRE), care reprezinta Romania in asociatiile europene de profil. Jean Constantinescu considera ca principalul motiv pentru care atat de putini oameni controleaza o piata estimata la peste zece miliarde de euro in acest an este pastrarea unor segmente importante ale acestei piete in portofoliul statului. Acesta este si motivul pentru prezenta printre cei mai importanti oameni din energie a ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian.

    Desi se poate spune ca mandatul sau de conducere a acestui minister este acum pe cale de a se termina (date fiind alegerile din toamna), deciziile luate de Varujan Vosganian de-a lungul mandatului sau au dat un anume curs pietei de energie. Principala directie in care a marsat ministrul, anume oprirea privatizarilor din domeniu, dar mai ales faptul ca nu a continuat planul initial de a privatiza complexurile energetice din Oltenia au facut ca principalele companii din piata de energie sa se gandeasca la propriile proiecte, ceea ce va schimba fata domeniului in urmatorii ani. “Daca Guvernul ar fi decis privatizarea acestor complexuri energetice, am fi fost interesati sa cumparam, mai ales datorita sinergiilor care s-ar fi creat prin faptul ca CEZ detine distributia pe zona respectiva”, spune Doru Voicu, directorul de dezvoltare al CEZ Romania.

     

    Cum complexurile nu au mai iesit la privatizare anul trecut, cum era prevazut in prima strategie energetica a actualului guvern, atat cehii, cat si alti potentiali investitori dau acum inapoi: “Noi vedem cum aceste complexuri devin din ce in ce mai neatractive”, spune Doru Voicu. Principala explicatie pentru scaderea atractivitatii lor sta in investitiile de mediu pe care trebuie sa le faca (estimate la peste doua miliarde de euro pana in 2012) si in faptul ca internalizarea costurilor pentru aceste investitii, luand in considerare faptul ca energia produsa la Rovinari, Turceni si Craiova se vinde acum la un pret mediu, ar face complexurile prea scumpe, chiar pentru pretul mediu din piata de acum.

    In aceeasi situatie sunt unitatile Termoelectrica, care au inceput insa de aproximativ doi ani sa incheie parteneriate cu investitori strategici pentru constructia unor noi grupuri pe platformele Termoelectrica. Cel mai important proiect aprobat in acest sens este cel derulat de E.ON cu Enel, pentru a instala 800 MW la termocentrala de la Braila, prin realizarea unui proiect in valoare de un miliard de euro. Un alt proiect care asteapta aprobarea si alegerea investitorilor este cel de la Borzesti, unde E.ON, CEZ si Electrabel sunt in cursa pentru castigarea unui proiect de 335 MW, in valoare de 500 de milioane de euro. Planul pentru aceste proiecte este ca Termoelectrica sa constituie impreuna cu investitorii o societate mixta care va construi si va opera noua centrala, compania de stat urmand sa participe la acest proiect cu terenul si logistica aferente.

     

    “Din nefericire, in acest fel privatizarea unitatilor termo s-a redus la o vanzare de amplasamente”, crede Jean Constantinescu, care considera ca vanzarea grupurilor termo ar fi avut succes cu cativa ani in urma, deoarece ele sunt amplasate strategic si au logistica necesara pentru productie.

     

    Ministrul economiei crede insa ca toate unitatile de productie din Romania mai au o sansa, fiind in posesia statului: “Cred ca pastrarea acestor companii in posesia statului si incercarea noastra de a crea o companie energetica nationala, acel campion de care vorbeste toata lumea (este vorba despre aducerea laolalta a tuturor companiilor de stat din piata de energie pentru a forma o companie de stat mai puternica, ce ar urma sa fie listata la bursa, dupa modelul cehilor de la CEZ – n.red.) este una dintre putinele cai prin care statul mai poate avea controlul asupra unei piete esentiale pentru viitorul Romaniei”, spune Varujan Vosganian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Conform proiectului ministerial, compania energetica integrata va avea o valoare cuprinsa intre 20 si 24 de miliarde de euro si o profitabilitate ridicata, care va creste progresiv.

     

    Ministrul considera ca, odata ce aceasta companie va fi formata, statul va putea “pompa” in ea banii necesari pentru a deveni competitiva, fiind vorba de sume de ordinul miliardelor de euro, atat pentru indeplinirea normelor de mediu (in special in cazul complexurilor energetice si al unitatilor Termoelectrica), dar si pentru retehnologizare. “Vor fi bani”, considera Varujan Vosganian, care va lasa in minister (daca nu va mai fi ministru in continuare) planul de afaceri al noii companii pentru primii cinci ani de functionare.

     

  • Bentley vine in Romania prin Porsche

    Noul distribuitor se va numi Bentley Bucuresti si va fi amplasat in Sos. Pipera-Tunari. De asemenea, Porsche Romania a inceput constructia unui service si a unui showroom, pe care il va finaliza in al doilea trimestru al anului viitor.  Pana atunci activitatile de vanzare si service se vor desfasura in sediul distribuitorului pentru marcile Audi si Volkswagen, Porsche Bucuresti Nord.

    Incepand cu luna in curs, Bentley Bucuresti ofera clientilor pe langa activitatile de revizie, reparatii post-vanzare si consultanta la vanzarea de masini noi marca Bentley. Clientii potentiali ai marcii Bentley pot comanda deja orice model din gama curenta cu livrare inca in cursul anului 2008.

    Porsche Romania este reprezentanta in Romania a marcilor Audi, Porsche, SEAT, Škoda, Volkswagen si Volkswagen Autovehicule Comerciale, fiind cel mai mare importator auto din Romania de mai bine de 10 ani.
    Bentley este una dintre cele mai cunoscute si mai longevive marci de autoturisme de lux, istoria sa incepand inca din anul 1919. Anul trecut, producatorul britanic a consemnat un record, depasind cifra de 10.000 de unitati vandute.
     

  • Aurul scade la minimul anului

    Aurul a fost cotat la Londra la 776.90 de dolari pe uncie, inregistrand o scadere de 3,6%. Este prima data din decembrie 2007 cand aurul atinge acest nivel, cu 24,5 procente sub recordul inregistrat in martie, de 1.030.80 de dolari/uncie.

    Argintul a inregistrat o scadere si mai mare, de 12%, cea mai mare din iunie 2006.

    Declinul vine pe fondul micsorarii cererii de metale pretioase, dupa ce preturile au atins niveluri de peste 900 de dolari uncia de aur, sustin analistii.

    In acest timp, cresterea dolarului a facut ca metalele pretioase sa fie mai costisitor de achizitionat cu alta moneda, cum ar fi euro sau lira sterlina. Evolutia aurului este "strans legata de dolar probabil pentru ca se astepta mai multe scaderi ale valorii contabile a activelor unor banci europene", a declarat Charles Downsett, directorul departamentului de tranzactii cu metale pretioase al ABN Amro Holding NV, intr-un interviu telefonic pentru bloomberg.com. " Am putea vedea aurul scazand pana la 750 de dolari pe uncie", a adaugat Downsett.

    Cotatia aurului si-ar putea reveni incepand cu 2010 odata cu cresterea cererii, in timp ce dolarul va pierde din nou teren in fata de euro, spune Citigroup Inc. pentru acelasi site.

     

  • Omilos imprumuta 65,5 mil. euro pentru parcul de retail din Oradea

    Omilos a fost asistat in cadrul procesdurii de casa de avocatura Salans.

     

     

    Investitia totala pentru proiect va fi de o suta de milioane de euro; parcul de retail din Oradea se va intinde pe 180.000 mp, avand o suprafata inchiriabila de 64.700 mp si 2.000 de locuri parcare.

    Omilos este la a doua finantare pentru proiectele Era Shopping Park, prima fiind pentru Era Shopping Park Iasi.

     

    Compania Omilos Group, care manageriaza Omilos Oradea, este specializata in achizitia de terenuri, planificare, investitii si management de proiect, cu birouri in Romania si Marea Britanie.

    Omilos Group, prin Ermes Holding, planuieste pentru urmatorii doi ani investitii de peste 300 de milioane de euro in proiecte imobiliare in orasele din Romania cu o populatie de peste 150.000 locuitori.

     

    In cadrul Era Shopping Park Oradea, a carui prima faza urmeaza sa fie inaugurata in martie 2009, se vor regasi un hipermarket Carrefour (15.300 mp) impreuna cu Galeria Comerciala (4.217 mp), un magazin Bricostore (9.945 mp), un magazin Media Galaxy (3.300 mp), precum si un Cinema City (3.000 mp).

    Cea de a doua faza operationala este programata pentru septembrie 2009, cand Era Shopping Mall (21.500 mp) isi va deschide portile alaturi de magazinul Mobexpert (7.818 mp).

     

  • Romania ar putea deveni unul dintre marii producatori de orez din UE

    Romania are potentialul si resursele necesare pentru a deveni un important producator de orez la nivel european in urmatorii ani. Concluzia nu apartine Ministerului Agriculturii sau vreunui institut de cercetare, ci investitorilor straini. Din ce in ce mai multi producatori italieni si spanioli incep sa exploateze suprafete mici de teren in apropierea Brailei, dar si in partea de vest a tarii, folosind suprafete lasate nefolosite de agricultorii locali.

    Detalii pe www.gandul.info