Tag: afaceri

  • Erste: Companiile farma din ECE, valori ridicate la pret de chilipir

    Concluziile studiului intreprins de Erste arata ca pietele companiilor farmaceutice din ECE isi revin din furtuna financiara, care a generat un val de vanzari de actiuni in toate sectoarele, fara sa se tina cont de datele fundamentale sau de cele privind performanta pentru cel de-al doilea trimestru al anului, si promit o crestere solida in continuare.

    In ciuda naturii defensive a sectorul de profil din regiune, ce a oferit doar o protectie partiala impotriva furtunii de pe pietele financiare, analistii Erste cred ca firmele farma vor da dovada in continuare de rezistenta, chiar si in contextul inrautatirii conditiilor economice.

    “Impactul unei perspective economice mai putin pozitive asupra industriei farmaceutice va fi limitat, deoarece toti factorii majori care sustin pietele farmaceutice (in special segmentul de generice) raman aceeasi. Mai mult, gradul minim relativ de indatorare externa a companiilor din ECE (si capacitatea lor suficienta de a finanta propriile planuri de investitii fara a apela la pietele financiare) indica implicatiile minime ale actualei disponibilitati limitate a resurselor de creditare asupra rezultatelor lor financiare”, spune Vladimira Urbankova, analist farma in cadrul Erste.

    Studiul mai apreciaza ca segmentul medicamentelor generice (cele iesite de sub protectia patentului), segmentul de baza al companiilor farma din regiune, ar trebui sa fie cel mai putin afectat, avand in vedere faptul ca ele reprezinta o alternativa atractiva la medicamentele originale, mult mai scumpe, pentru bugetele de sanatate secatuite atat din ECE, cat si din Europa de Vest.

    Urbankova crede ca desi este foarte probabil ca pietele din ECE sa se confrunte cu o volatilitate ridicata in perioda urmatoare, fara a exclude o posibila presiune si mai mare privind scaderea actiunilor, “in astfel de momente (de panica – n. red.), companiile farmaceutice de top din ECE reprezinta o valoare ridicata la preturi de chilipir si, pe termen lung, investitorii bine orientati ar trebui sa observe acest lucru […] Pentru companiile farmaceutice-cheie din ECE […] perspectivele de afaceri sunt inca solide”, conchide aceasta.

    In ceea ce priveste companiile maghiare Richter si Egis, ale caror perspective s-au imbunatatit pe fondul exporturilor solide catre pietele din ECE (inclusiv Rusia si CSI) si pe cel al oscilatiilor favorabile ale monedei, Erste recomanda “cumparare”. Aceeasi recomandare o primesc si slovenii de la Krka, in ciuda recentei caderi a actiunilor. Pentru compania ceha Zentiva insa, analistii Erste recomanda “hold” in contextul inca neclar al conditiilor de preluare a Zentiva de catre Sanofi-Aventis.

    Cititi aici recomandarile anterioare facute de Erste cu privire la companiile de top din ECE.
     

  • Semne bune criza are

     

    BUSINESS MAGAZIN: Feed-back-ul pe care l-am primit de la companii a fost ca, pana acum, in Romania nu s-a prea simtit criza. Domeniul resurselor umane a traversat insa o alta criza in ultimii ani – o criza de personal. Credeti, din acest punct de vedere, ca potentiala criza care se prefigureaza ar putea reprezenta o solutie pentru piata muncii, in sensul intoarcerii romanilor acasa, ca sa suplineasca lipsa de forta de munca?
     
    ALINA RUSU: La o prima vedere, ar putea fi niste efecte pozitive, in sensul reintoarcerii unei forte de munca existente pe alte piete, in special in Europa de Vest, insa, uitandu-ma la companiile din care facem parte, nu cred ca este un impact imediat, pentru ca in general cei care se intorc nu fac parte exact din profilul pe care il cautam noi atunci cand angajam. In majoritate, sunt oameni cu nivel de pregatire mai scazut, care au lucrat in domeniul constructiilor sau persoane cu liceu ori cu mai putin de atat. Singurul grup care cred ca ar putea sa ajute intr-un fel compania mea sunt specialistii.
     
    ANCA IANCU: Eu as imparti asa: intr-adevar, la nivel de , pentru ca cei mai multi sunt din aceasta categorie, s-ar putea sa se intoarca. S-ar putea. Nu stim. In industria financiara, pe care o reprezint prin businessul de asigurari de viata si fond de pensii, tot asa: nici noi nu prea avem posturi care intra in categoria . Cei din categoria care au plecat in afara au plecat stiind foarte clar ce vor de la viata lor profesionala. Or, sansa ca ei sa se intoarca nu tine neaparat de faptul ca ei s-au speriat de criza de acolo, ci de niste programe pe care ar trebui sa le conceapa guvernul Romaniei impreuna cu angajatorii.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Dar pentru cei ce pur si simplu nu mai sunt siguri de locurile de munca pe care le au in strainatate ati avea locuri? Ati putea sa-i strecurati in organigrama?
     
    ANCA IANCU: Haideti sa va zic povestea unui prieten care a lucrat in telefonie mobila, pe partea tehnica, si care a spus asa: cei din partea tehnica, care dezvolta baza, cand pleaca dintr-o companie de telefonie mobila din Romania aleg strainatatea pentru ca nu au unde sa plece in Romania – nu exista companii care sa le ofere proiectele, expertiza, deschiderea de care au nevoie din punct de vedere profesional. Noi avem un departament de actuariat, iar colegii care pleaca din departamentul de actuariat se duc in Marea Britanie, care este patria actuariatului. Dumneavoastra intrebati daca se intorc. Se intorc doar daca gasesc o companie care sa le ofere cel putin minimul de dezvoltare sau acelasi nivel de la care pleaca din strainatate. Daca se intorc, atunci cu siguranta ca si tu, ca angajator, esti bucuros sa ai un om care a avut parte de expunere internationala.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Sunt acesti din strainatate prea scumpi pentru companiile din Romania?
     
    RAZVAN SOARE: Sunt prea scumpi, dar problema nu este daca sunt sau nu scumpi, ci daca se pot adapta la un alt gen de mentalitate. Sa va dau un exemplu al unor prieteni de-ai mei care au lucrat pe Wall Street sau in Londra. Acolo intalnesc mentalitatea de a sta cate 60-70 de ore pe saptamana, cel putin, si sa te retragi din business bogat, cu doua milioane de dolari, la 29 de ani. Daca vin in Romania insa nu vor avea aceeasi motivare. Si pentru multi este doar o criza temporara; chiar daca efectele sunt mai de lunga durata, ei nu vad acest lucru sau prefera sa nu-l vada, asa incat sentimentul meu este ca oamenii cu adevarat importanti nu vor veni, iar cei care vor veni vor avea pe elemente punctuale anumite zone de parteneriat cu angajatorii. Eu cred ca aceia care vor vedea in Romania oportunitati vor veni, dar cei ce au plecat din Romania vazand in Londra sau in Wall Street adevaratul investment banking nu vor veni, pentru ca in Romania, chiar daca exista acest tip de business, nu este la nivelul de acolo si acesta este marele impediment mental.
     
    LOREDANA VLADAREANU: Pentru ca suntem in consultanta, si noi am observat ca am inceput sa avem aplicatii de la persoane care lucreaza in afara Romaniei. Nu sunt foarte multe, intr-adevar, dar majoritatea sunt pe pozitii de top si in special in zona de banking, de servicii financiare.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Este vorba de romani sau de straini?

     

  • Criza care creste traficul

     

    Site-ul Wall Street Journal a raportat recent un record de doua milioane de vizitatori intr-o singura zi, iar la Yahoo! Finance, traficul de mesaje online pe tema crizei financiare a crescut in ultima perioada cu 40%. Sectiunea Tech Ticker din cadrul portalului, care difuzeaza stiri video online, are milioane de vizitatori zilnic. “Va fi o luna record pentru noi in ceea ce priveste traficul. Echipa editoriala de la Tech Ticker lucreaza fara oprire pentru a le oferi oamenilor informatiile de care au nevoie pentru a intelege criza economica”, a declarat Mark Interrante.
     
    Compania Akamai Technologies, care monitorizeaza evolutia traficului online pentru principalele site-uri de stiri, ca NBC si BBC, a raportat un nivel record al vizitelor facute pe aceste site-uri, ca urmare a evenimentelor de pe piata financiara mondiala, iar numarul cautarilor pe Google dupa cuvintele-cheie “actiuni” sau “bursa” aproape s-a triplat in luna septembrie. Si site-uri fara legatura directa cu informatiile bursiere au avut cresteri motivate tot de criza; PeopleJam.com, un site cu sfaturi pentru diverse zone ale vietii cotidiene, a consemnat o crestere de aproape opt ori a traficului pentru sectiunea de sfaturi pe teme de finante personale. “Vizitatorii nostri sunt ingrijorati in privinta economiilor lor pentru pensie, a modului cum isi pot plati ipotecile sau cum pot economisi bani de benzina”, spune Matt Edelman, directorul PeopleJam.com, care adauga ca a crescut si interesul pentru sfaturi asupra felului cum pot manca sanatos sau cum isi pot mentine forma fizica fara a fi nevoiti sa cheltuiasca la fel de mult ca in epocile cand isi puteau permite aceasta.

     

  • Cati bani inghite vantul?

    Asa s-a intamplat in cazul Enel, care a cumparat un proiect de 200 MW de la Blue Line, si intr-o maniera asemanatoare s-a intamplat la tranzactia CEZ cu Continental Wind Partners. Companiile au anuntat o valoare, de 1,1 miliarde de euro, care cuprinde insa atat pretul achizitiei, dar si investitiile care vor fi facute pentru dezvoltarea parcului eolian. Tranzactia dintre Iberdrola si romano-elvetienii de la Rokura a dezvaluit de asemenea un pret, dar spaniolii au refuzat sa spuna ce anume include acesta si daca toti acesti bani au ajuns sau nu la dezvoltatorul local.

    In tranzactia de saptamana trecuta, companiile au anuntat ca pretul de achizitie platit de Energias de Portugal pentru proiectul de 228 MW din Dobrogea dezvoltat de Renovatio Power (o companie inregistrata in Cipru) a fost de 8,4 milioane de euro. De fapt, dupa cum arata un comunicat al companiei de consultanta Wind Expert, acesta a fost doar pretul consultantei pentru proiectul respectiv. “Serviciile de consultanta furnizate de Wind Expert pentru cele doua proiecte au constat in identificarea de locatii, realizarea studiilor de vant, a studiilor de fezabilitate, obtinerea autorizatiilor necesare si realizarea designului de parc eolian”, explica Alexandru Teodorescu, director general al Wind Expert si actionar minoritar, cu 5%, al unuia dintre cele doua proiecte achizitionate de EDP.

    Practic, Alexandru Teodorescu spune ca a facturat clientului Renovatio Power 8,4 milioane de euro – contravaloarea livrarii la cheie a celor doua proiecte, pretul consultantei per MW fiind in jur de 30.000 de euro. Daca din banii luati de la EDP, Renovatio si-a platit doar consultantul, intrebarea automata este cu ce bani se alege fostul proprietar. Aici intra in scena metoda clasica prin care EDP achizitioneaza proiecte. In comunicatul dat de EDP, compania portugheza spune ca pretului de 8,4 milioane de euro i se va adauga o taxa de succes.

    Aceasta ar putea dubla valoarea tranzactiei, daca ar fi echivalenta cu cea din cazul proiectului achizitionat de EDP in Polonia (portughezii au cumparat anul trecut in Polonia un proiect de 1.022 MW pentru care au platit 54 de milioane de euro, dar care prevede si o taxa de succes de 40.000 euro per MW, care va fi platita cand proiectul va fi in faza de maturitate). Daca taxa ar fi la fel si in Romania, proprietarii care au vandut ar mai putea incasa aproximativ inca aproximativ 9,3 milioane de euro. Sau, daca proiectul va permite dezvoltarea maxima a capacitatii proiectului (mai precis, daca se va reusi dezvoltarea a 750 de MW – totalul celor patru etape de constructie, respectiv punerea in practica a celor 400 MW aflati in faza de prospect), ar putea fi vorba de o taxa de succes de 30 de milioane de euro.

    “Mi se pare o metoda foarte corecta de achizitie; in felul acesta se evita ca fostul proprietar sa lase balta dezvoltarea afacerii sau sa vanda un proiect cu lipsuri mari”, spune Alexandru Teodorescu. El se declara multumit si de faptul ca EDP a comunicat acest pret, facand astfel putina lumina asupra pretului real de dezvoltare a unui proiect de energie eoliana. “Intotdeauna lucram cu taxa de succes”, a declarat pentru BUSINESS Magazin un oficial al companiei portugheze.

    Principala motivatie pentru existenta acestei taxe de succes este faptul ca pe piata energiei eoliene, o piata destul de tanara, se avanseaza zeci de proiecte cu capacitati foarte mari, care par deseori dificile sau chiar imposibil de pus in practica: “In acest fel evitam sa platim ceva ce ar putea sa nu iasa cum trebuie: pe de o parte ne punem la adapost, iar pe de alta parte dezvoltatorul care ne-a convins si ne-a vandut proiectul lucreaza cu noi pana in faza finala de implementare si atunci isi poate lua acest comision, daca lucrurile merg bine”. Oficialul companiei portugheze nu vrea sa ii apara numele deocamdata. Prefera sa mai treaca putin timp si sa poata inainta cu proiectul, pentru a putea avea ceva mai concret de spus.

    O parte din cauze sunt legate tot de faptul ca in aceasta piata a energiei eoliene se vorbeste mult si de multe ori nefondat. Deocamdata, deabia au facut achizitia, pe care o vad ca pe o amprenta importanta in extinderea lor in Europa. Anul trecut, EDP Renovaveis, compania de productie verde controlata in proportie de 77% de EDP si listata separat la bursa de la Lisabona, a facut primii pasi in Europa de Est achizitionand anul trecut Relax Wind Parks, un proiect de 1.022 MW in Polonia, cu 54 de milioane de euro. Proiectul include insa si o ferma de 120 MW capacitate deja instalata, restul de proiecte urmand a fi puse in functiune pana in 2010, cand fostul proprietar ar mai putea castiga inca aproape 40 de milioane de euro.

    Intrarea in estul Europei face parte dintr-un plan de extindere atent gandit de strategii portughezi, care au dezvoltat intai proiecte de energie eoliana la ei acasa (unde detin 20% din productia de energie eoliana, cifrata in total la 3.000 MW, care la randul ei reprezinta 10% din totalul productiei la nivel national). Extinderea Renovaveis a urmat in Europa de Vest, unde a instalat turbine eoliene in Franta si Belgia, apoi s-a mutat peste ocean, facand una dintre cele mai mari achizitii in acest domeniu anul trecut, cand a cumparat Horizon Wind Energy. In iulie 2007, Horizon Wind Energy era evaluata la 2,7 miliarde de dolari (2,1 de miliarde de euro) de catre proprietarii ei, compania de investitii Goldman Sachs.

    Proiectul este deocamdata, conform companiei portugheze, cel mai mare proiect de energie eoliana din Statele Unite, cu 2.000 MW capacitate instalata (la inceputul lui octombrie a fost lansata cea de-a 13-a ferma in Oregon, de 104 MW) si care ar trebui sa atinga 9.000 MW in urmatorii cinci ani in cele 15 state americane unde opereaza EDP Renovaveis. Horizon a fost de fapt si singura achizitie la care EDP nu a platit taxa de succes – pentru ca “proiectul este mare, piata este flexibila si mai experimentata decat cea europeana”, dupa cum spune oficialul portughez. Este de asemenea vorba de faptul ca proiectul din Statele Unite a venit perfect in completarea strategiei EDP, care a lucrat intensiv in ultimii ani si si-a stabilit ca obiectiv constructia a 1.400 MW in fiecare an, in oricare dintre cele trei piete in care actioneaza (Portugalia, Europa sau Statele Unite). Iar achizitia din Romania a fost conforma cu acest plan, dat fiind ca EDP estimeaza ca va incepe constructia proiectelor de aici in aproximativ trei ani.

    “In trei ani vom termina cea mai mare parte din proiectele din Statele Unite si vom construi in Europa”, spune reprezentantul EDP. Cand spun “in Europa”, oficialii EDP se gandesc in special la noi piete pentru energia eoliana, precum Romania sau Polonia, dar si la Portugalia si Spania, care au acum un potential de crestere important. Conform unor studii dezvoltate de Emerging Energy Research (EER), Spania este acum cea mai atractiva piata pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliana, depasind Germania in 2008 ca rapiditate a cresterii acestui domeniu. Estimarile EER arata ca Spania ar trebui sa instaleze capacitati de 20 GW de energie eoliana pana in 2015, ceea ce ar reprezenta un sfert din totalul capacitatii de energie eoliana care s-ar construi in Europa pana atunci.

    In acest tablou, Romania, care ar putea suporta in urmatorii ani maxim 2.000 MW din energie eoliana, ramane doar o speranta din punctul de vedere al sanselor ca sistemul de transport sa se dezvolte si sa accepte mai mult. Deocamdata, piata asteapta ca proiectele intrate in portofoliul unor companii precum CEZ, ENEL, EDP sau Iberdrola sa inceapa sa se dezvolte. Cele mai avansate dintre ele, cum ar fi proiectul CEZ, ar trebui sa intre in faza de constructie incepand cu 2009. Altele, precum proiectele EDP, ar ajunge in aceasta etapa in trei ani, cand se estimeaza ca cei mai multi dintre megawatii acceptati de Transelectrica ar ajunge la aceasta etapa de constructie. Abia de aici EER va incepe sa contabilizeze si Romania, mai ales daca Transelectrica va mari procentul energiei electrice care poate proveni de la centrale eoliene.

  • Arctic si-a facut call center

    Programul cuprinde o platforma de asistenta telefonica pre si post vanzare de tip call center numita Arctic Expert Line, completata de o serie de materiale informative menite sa sprijine consumatorul in procesul de achizitie si utilizare a unui produs electrocasnic.

    "Romanul este un consumator perfect european, dar mai selectiv decat in alte tari", au declarat reprezentantii Arctic, aratand ca, potrivt studiilor realizate de companie, decizia de a cumpara un aparat electrocasnic cunoaste mai multe etape, informarea si consilierea din partea producatorului fiind binevenita.

    Potrivit lui Dan Radu, directorul diviziei de service a producatorului Arctic, call centerul se afla in localitatea Gaesti, unde este localizata si unitatea de productie a companiei. Deocamdata, suportul este asigurat de 20 de angajati, numarul acestora putand sa creasca in functie de nevoile consumatorilor. Reprezentantii companiei nu au dat detalii referitoare la suma investita in acest proiect.

    Arctic este cel mai mare producator local de aparatura electrocasnica, inregistrand anul trecut o cifra de afaceri de aproape 225 milioane de euro, cu un volum total al vanzarilor de peste 1,5 milioane de unitati. Compania face parte din grupul Arcelik, al treilea producator european din domeniu.
     

  • Piata farma – 2,4 mld. euro in 2010

    Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, care a antrenat o serie de masura legislative menite sa aduca sistemul sanitar la standardele tarilor membre, piata locala si-a accelerat procesul de maturizare in ultimii doi ani, iar efectele cele mai vizibile s-au vazut in avansul remarcabil al vanzarilor la medicamentele din arii terapeutice precum oncologia si cardiovascular.

    Anul trecut, segmentul medicamentelor destinate tratarii bolilor cardiovasculare a crescut intr-un ritm mai alert decat piata in ansamblul sau, cu 13% in valoare, respectiv 30% ca volum. Astfel, cu vanzari de 370 de euro, segmentul cardio se pozitioneaza ca cea mai importanta subdivizie a pietei de profil, iar potentialul de dezvoltare inca nu este exploatat in conditiile in care se estimeaza ca 8 milioane de romani au nevoie de astfel de medicamente, insa doar jumatate dintre acestia au acces la ele. Pentru anii ce vor veni, cercetatorii de la PMR apreciaza ca piata cardio isi va continua cresterea, chiar daca nu intr-un ritm la fel de impresionant.

    In plus, trecerea unor programe din spital in farmacii (liberalizarea comertului la medicamentele care pana atunci erau comercializate doar in farmaciile de spital, cu circuit inchis) a determinat ca segmentul retailului farmaceutic (farmaciile) sa raporteze cresteri, in valoare, de 20%, ceea ce face ca acum acesta sa acopere 85% din intreaga piata, in detrimentul celui de spital, a carui pondere se va diminua pana la 10% in 2010, dupa cum apreciaza specialistii PMR.

    Cititi aici o analiza asupra pietei farma din Romania, prin prisma celor mai vandute medicamente.

  • Antibiotice mai imprumuta 3 mil. de euro

    Antibiotice anuntase luna trecuta ca intentioneaza sa suplimenteze linia de credit, de la sase milioane de euro la noua milioane de euro, iar decizia a fost aprobata pe data de 16 octombrie in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor.

    Antibiotice este unul dintre cei mai importanti producatori de medicamente la nivel local, cu vanzari de 68,7 milioane de euro pe anul trecut, in crestere cu 17,2% fata de anul anterior.

  • Asul din maneca Ambient

     

    La inceputul anului, cand 14 firme zonale in care Ioan Ciolan era asociat cu 50% din actiuni au fuzionat prin absorbtie intr-un Ambient unic, omul de afaceri vorbea despre dublarea retelei, care numara acum 15 centre comerciale, pana in 2010. De atunci, cea mai mare retea romaneasca de bricolaj nu a bifat decat o singura inaugurare. Acum insa, omul de afaceri sibian afirma nu numai ca isi mentine planurile, dar in loc de 15 noi centre comerciale va deschide peste 20, pentru a asigura prezenta Ambient in fiecare regiune a tarii. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de circa 300 de milioane de euro. “Ambitia noastra clara este sa ne extindem in toata tara. In acest moment acoperim vreo 26 de judete”, subliniaza fondatorul retelei Ambient, care acopera cu precadere partea vestica a tarii.
     
    Intrebarea fireasca este de unde are compania atatia bani pentru extindere? Raspunsul lui Dan Olteanu, actionar minoritar si director comercial al Ambient, este scurt: din credite bancare – fara insa a face vreun comentariu privind informatiile din piata despre o posibila vanzare a unui pachet de actiuni.
     
    Totusi, surse din companie sustin ca Ambient pregateste o majorare de capital la care va subscrie si EQT, un fond suedez de private equity (cu capital de risc) prezent pana acum doar in Europa de Nord si de Vest si ca grupul sibian a semnat deja, saptamana trecuta, vanzarea a jumatate din actiuni. Conducerea Ambient nu a confirmat informatia.
     
    Afacerea pe care sibianul a inceput-o in urma cu 15 ani este controlata de cinci actionari: Ioan Ciolan detine 75% din companie, restul participatiilor fiind impartite intre Gheorghe Calburean – 12%, Dan Olteanu – 5%, Lucian Bezerita – 5% si Zsolt Berecki – 2%. Potrivit aceleiasi surse, dupa tranzactia care ar urma sa se finalizeze in decembrie, dupa ce isi va da acordul Consiliul Concurentei, fiecare dintre cei cinci actionari isi va reduce la jumatate numarul actiunilor.
     
    Atragerea unui partener cu putere financiara mare este o optiune cu atat mai plauzibila cu cat anuntarea extinderii accelerate a Ambient vine in contextul in care in Europa, piata imobiliara – si implicit cea a constructiilor – este lovita de efectele crizei financiare din SUA, banii fiind acum principala problema a companiilor, din moment ce obtin mai greu finantare. In momentul fuziunii, Ambient avea contractate de la sapte banci credite in valoare de circa 30 de milioane de euro, dar nevoia de finantare a companiei pentru proiectele anuntate in urmatorii ani este de zece de ori mai mare, ceea ce explica si plauzibilitatea infuziei de capital despre care se vorbeste in piata.
     
    Pe termen scurt, planurile Ambient vizeaza deschiderea a inca trei depozite logistice, la Pitesti, Craiova si Bucuresti, pentru ca pana in 2012 sa fie deschise peste 20 de centre comerciale, dintre care unul sau doua mari, cu suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).
     
    Tinta celei mai recente investitii a fost Ramnicu-Valcea, unde in prima saptamana din octombrie, a fost deschis cel de-al 15-lea centru comercial din retea, in urma unei investitii de peste 3,5 milioane de euro. Construit pe un teren de 1,9 hectare, noul centru are un showroom si spatii de depozitare de peste 4.000 mp, plus 100 de locuri de parcare.
     
    Anul acesta, compania a mai deschis si doua depozite logistice, la Timisoara si Brasov. In total, reteaua Ambient numara 15 centre de dimensiuni mari, opt magazine si patru depozite logistice. Afacerile Ambient au crescut, in prima jumatate a anului, cu 23,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 105 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata ar urma sa ajunga anul acesta la 250 de milioane de euro de la 214 milioane de euro in 2007. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Dan Olteanu, tot la cote de doua cifre.
     
    Cresterea sectorului de constructii este principalul motor care a permis expansiunea rapida a retailerilor de materiale de constructii si bricolaj. Cel putin in ce priveste volumele de vanzari, Ambient este a doua retea de bricolaj din tara, cu 214 milioane de euro anul trecut, dupa germanii de la Praktiker, cu 251,4 milioane de euro, in crestere cu 63,6% fata de 2006.
  • Verestoy si Mittal valoreaza mai putin cu 50%

    Senatorul UDMR Verestoy Attila a declarat pentru „Gandul” ca valoarea actiunilor sale a scazut la jumatate. Domnul Verestoy a „saracit“ in urma crizei financiare cu 11 milioane de euro, chiar daca, marturiseste el, si-a luat masuri de precautie. „Pui actiunile la seif si nu il mai deschizi decat cand piata isi revine”, rezuma Verestoy planul sau de business pentru perioada urmatoare.

     

    Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.
     

  • Un peste mic inghite balena Metro

    Anul trecut, compania germana Haniel detinea 34,2% din grupul Metro, insa compania a ajuns sa controleze 50,01% din actiuni, dupa ce a incheiat un nou acord cu unul dintre actionarii Metro, familia Schmidt-Ruthenbeck, informeaza MEDIAFAX. Comisia Europeana a aprobat ieri preluarea controlui asupra retailerului german, considerand ca aceasta tranzactie nu va afecta concurenta din zona sau din regiuni.

    Prin aceasta masura, in grupul Metro AG s-a creat o stabilitate pe termen lung la nivel de actionariat" se arata in urma cu doua luni intr-un comunicat de presa al Haniel, in timp ce Eckhard Cordes, presedintele consiliului de administratie, declara, in acelasi comunicat, ca aceasta miscare creeaza toate premisele pentru ca actionariatul sa se implice mai mult in elaborarea si implementarea unor noi strategii pentru Metro.

    Compania Haniel, infiintata in 1756, a fost in tot acest timp detinuta de familia Haniel, insa aceasta a decis sa renunte la partea de management la inceputul secolului trecut. Pornind de la un lant de bacanii, in urma cu 250 de ani, grupul german este astazi prezent la nivel international, cu 50 000 de angajati si o cifra de afaceri de aproape 30 de miliarde de euro in 2007. Prin diferite linii de business, grupul activeaza in mai multe domenii: farmaceutice, bunuri de larg consum, textile, materii prime pentru industria otelului, servicii de igienizare a toaletelor, materiale de constructii etc.

    Grupul Metro activeaza in peste 30 de tari, cu vanzari totale de aproape 65 de miliarde de euro anul trecut. La nivel international, compania-mama detine, pe langa lanturile de magazine cu profil predominant alimentar si lanturile de electro-retail Media Markt si Saturn, precum si magazinele universale Kaufhof. In Romania, grupul este prezent prin divizia de magazine cash&carry, dar si prin lantul de hipermarketuri real,-. Primul Metro a fost deschis in Bucuresti in urma cu 12 ani.

    Cititi aici mai multe despre planurile Metro in Romania.