BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Sirianul arestat în urma confruntărilor migranţilor cu poliţia ungară avea nouă paşapoarte asupra sa

    Ziarul Nepszabadsag a scris anterior că Ahmed H., în vârstă de 39 de ani, avea asupra sa şapte paşapoarte.

    Forţele de ordine au anunţat miercuri că suspectul avea o viză Schengen valabilă, adăugând că nu suspectează că celelalte opt paşapoarte ar fi false.

    Poliţia anunţa marţi pe site că, potrivit unor informaţii internaţionale, sirianul ar fi membru al unei mişcări fundamentaliste islamice, Tablighi Jamaat, folosită de către organizaţii teroriste ca paravan pentru a trimite radicali în anumite ţări. Bărbatul deţine un permis de muncă în Cipru.

  • Iohannis, despre conflictul România-Ungaria: Era indicată o reţinere, aşa se complică relaţiile

    Întrebat cum comentează intenţia Ungariei de a ridica un zid la graniţa cu România şi de shimbul de replici ulterior între oficialii români şi ungari, preşedintele a spus că ar fi fost mai indicată o mai mare reţinere de ambele părţi.

    ”Eu cred că ar fi fost mult mai indicată o mai mare reţinere şi de o parte, şi de cealaltă. Nu consider că prin acest fel de schimb de replici se rezolva cevă. Ba, dimpotrivă, se complică relaţiile dintre cele două ţări. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul, cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic”, a adăugat Iohannis.

    După decizia Ungariei de a ridica un gard la graniţa cu România, între premierul Victor Ponta şi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, au existat mai multe schimburi dure de replici.

    Premierul Ponta spunea că atitudinea Ungariei în această criză a refugiaţilor este una neeuropeană şi o ruşine pentru Europa, în timp ce ministrul ungar acuza că ”este ruşinea Europei că Victor Ponta, care face obiectul unei investigaţii penale, minte în mod constant şi calomniază o ţară vecină”.

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • Viktor Orban: Ungaria apără “familia europeană”. Multe instituţii UE trebuie reformate

    “Ungaria este de o mie de ani un membru onorabil al marii familii europene şi are o responsabilitate istorică şi morală de a apăra Europa. Când Ungaria îşi protejează frontierele, protejează familia europeană”, a declarat Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta.

    “Ungaria luptă pe două fronturi: îşi protejează frontierele şi luptă împotriva politicilor europene cu perspective scurte. Europa nu poate prelua problemele întregii lumi, nu putem oferi susţinere tuturor imigranţilor din raţiuni economice”, a spus Orban.

    “Ungaria are idei diametral opuse faţă de Bruxelles, noi am identificat probleme diferite şi soluţii diferite”, a subliniat Orban, cerând reformarea unor instituţii europene.

     

  • Peste 217.000 de imigranţi au intrat ilegal în Ungaria de la începutul anului

    Potrivit site-ului poliţiei, 201.335 de imigranţi au fost prinşi la graniţa cu Serbia şi 15.833 la frontiera cu Croaţia.

    În cursul zilei de sâmbătă, 166 de imigranţi au fost prinşi la graniţa sârbă şi 4.740 au sosit la frontiera croată. Până duminică dimineaţă, alţi 105 imigranţi au sosit la frontiera sârbă şi 3.100 la graniţa croată.

    De la intrarea în vigoare a noilor măsuri mai dure, la 15 septembrie, 140 de imigranţi au fost vizaţi de proceduri penale, precizează comunicatul de pe site-ul poliţiei.

    În încercarea de a opri fluxul de imigranţi clandestini, autorităţile ungare au construit garduri de sârmă ghimpată pe segmente ale frontierelor cu Serbia şi Croaţia, atrăgându-şi critici la nivel internaţional.

  • Un nou episod al SCANDALULUI româno-maghiar: Acuzaţii dure la adresa Ungariei

    Un nou episod al scandalului româno-maghiar şi-a consumat un episod sâmbătă.

    Acuzaţii dure la adresa Ungariei au fost aduse de partea română.

    Un nou episod al SCANDALULUI româno-maghiar: Acuzaţii dure la adresa Ungariei

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria mobilizează rezervişti voluntari ai armatei, pentru a face faţă crizei imigraţiei

    Ministrul Istvan Simicsko a luat această decizie la cererea şefului Statului Major General al armatei ungare. Rezerviştii vor fi trimişi în primul rând în garnizoanele rămase goale după ce soldaţii au fost mobilizaţi la frontieră, dar ar putea primi şi alte sarcini, potrivit MTI.

    Ungaria este implicată într-o dispută cu vecinii săi Serbia şi Croaţia, în condiţiile în care cele trei ţări se străduiesc să facă faţă numărului mare de imigranţi care fug din calea războiului şi sărăciei din Orientul Mijlociu şi încearcă să ajungă în Europa occidentală.

    Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a informat vineri seara că 700 de soldaţi şi 800 de poliţişti vor fi mobilizaţi sâmbătă în zona în care frontiera este expusă cel mai mult valului de imigranţi.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria spune că a arestat mecanicul unui tren croat cu imigranţi, dezarmând poliţişti. Croaţia neagă

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a calificat drept un “incident serios” faptul că autorităţile din Croaţia au trimis aproximativ 1.000 de imigranţi cu trenul peste graniţă, în sudul Ungariei, relatează agenţia oficială MTI.

    Kovacs a adăugat, în cadrul unei conferinţe desfăşurate vineri seara la Beremend, că trenul, care era însoţit de 40 de poliţişti croaţi, a sosit fără o notificare prealabilă, generând suspiciuni privind încălcarea frontierelor şi alte infracţiuni. Mecanicul trenului a fost arestat, iar o investigaţie a fost demarată, a precizat el.

    Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a afirmat că poliţiştii croaţi care însoţeau trenul au fost dezarmaţi.

    Poliţia croată a anunţat însă, vineri seara, că nici unul dintre ofiţerii săi care scortau un tren cu imigranţi peste frontiera cu Ungaria nu a fost dezarmat sau arestat, relatează Reuters în pagina online.

    “Nu a fost nicio dezarmare sau arestare. Nu este adevărat. A existat un acord prealabil de escortare între poliţiştii celor două părţi”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliţiei croate, Jelena Bikici.

    Poliţia a precizat că 36 de poliţişti s-au întors în Croaţia în cursul serii.

    Zoltan Kovacs a spus însă că este o “minciună” afirmaţia potrivit căreia mulţimea de imigranţi ar fi avut permisiunea de a intra în Ungaria în baza unui acord bilateral, potrivit MTI.

    El a apreciat că este inacceptabil ca un stat membru al Uniunii Europene să nu respecte regulile europene şi chiar să promoveze migraţia ilegală.

    Imigranţii sunt transportaţi la centrele de recepţie care funcţionează ca puncte de înregistrare, precum cele de la Szentgotthard, Kormend şi Vamosszabadi, din vestul Ungariei, a precizat Kovacs.

    Ungaria va continua să-şi apere frontierele şi să construiască un gard de-a lungul unui segment de 41 de kilometri al frontierei cu Croaţia, a adăugat el.

    La rândul său, Gyorgy Bakondi a afirmat că deplasările imigranţilor în interiorul Croaţiei sunt orchestrate de o bandă de traficanţi de persoane, cu consimţământul politicienilor.

    El a precizat că, până în prezent, 4.400 de imigranţi au traversat graniţa croato-ungară şi alţi 1.000-1.200 sunt aşteptaţi să sosească.

    Bakondi a informat că 700 de soldaţi şi 800 de poliţişti vor fi mobilizaţi sâmbătă în zona în care frontiera este expusă cel mai mult valului de imigranţi.

  • Ungaria propune soluţii Uniunii Europene privind gestionarea crizei refugiaţilor

    Ungaria este dispusă să contribuie cu ofiţeri de poliţie, soldaţi şi bani la forţa comună a UE, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă, în urma unor discuţii cu comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.

    Este de asemenea în interesul imigranţilor care fug din zone de război să poată aştepta încheierea conflictului în apropiere de ţara natală. În consecinţă, UE ar trebui să înceapă să finanţeze taberele de refugiaţi din Turcia, Iordania şi Liban, şi să construiască unele noi acolo, dacă este necesar, a spus Szijjarto.

    Cotele ar trebui aplicate în aceste cazuri, pentru că aici îşi au sensul, a adăugat el.

    Avramopoulos a cerut Ungariei să continue cooperarea cu UE pentru găsirea unei soluţii comune şi durabile privind criza migraţiei, care nu este de aşteptat să fie rezolvată atât de curând. Comisarul a reafirmat că “Ungaria nu este singură”. El a adăugat, totuşi, că fiecare stat european trece prin momente dificile, în timp ce deplasarea problemei de la o ţară la alta nu poate reprezenta o soluţie.

    Avramopoulos a spus că autorităţile de la Bruxelles nu sunt întotdeauna de acord cu măsurile luate de Ungaria în contextul acestei crize. De exemplu, “zidurile” construite de-a lungul graniţelor sunt văzute doar ca o soluţie temporară, din moment ce acestea nu fac decât să abată fluxul de imigranţi spre alte direcţii. “Nu există niciun zid pe care nu l-ai urca, nicio mare pe care nu ai traversa-o dacă ai fugi de violenţă şi teroare”, a spus el.

     

  • Ministrul maghiar de Externe respinge criticile lui Victor Ponta, catalogând “extremiste” afirmaţiile premierului

    Declaraţiile premierului Victor Ponta sunt “minciuni”, fiind inadecvate pentru un lider politic din secolul 21, a declarat Peter Szijjarto, citat de MTI.

    “Premierul României a făcut declaraţii extremiste şi mincinoase”, generate de criza politică din România şi de erodarea poziţiei sale de prim-ministru, a adăugat şeful diplomaţiei ungare, explicând că aşteaptă scuze din partea Bucureştiului.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni, la Târgu-Jiu, că, în prezent, capacitatea logistică a României nu permite primirea a mai mult de 1.700 de imigranţi şi că, dacă va putea, România va primi mai mulţi refugiaţi, dar nu vrea ca aceştia “să fie trataţi cu bâta”, cum fac vecinii unguri.

    “A existat şi există o comunicare interinstituţională Preşedinţie, Guvern, celelalte instituţii ale statului privind capacitatea noastră actuală. De aceea am şi prezentat-o, nu fiindcă vrem să ne opunem sau să ne certăm cu Comisia Europeană. De atât putem azi să avem grijă, 1.700 de refugiaţi. Nu cred că astăzi, în JAI, se va lua o decizie, cred că decizia se va lua la Consiliul European, la care participă preşedintele Iohannis. (…) Ceea ce am spus şi spun mereu este că sunt împotriva discursurilor xenofobe (…) ideea să închidem graniţele, că toţi cei care vin sunt nişte terorişti, sunt prostii de Evul Mediu şi mă opun total acestei abordări. Dacă putem să primim mai mulţi, o să primim, problema este de capacitatea noastră logistică de a trata acei oameni ca pe nişte oameni, nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari, cu bâta şi cu înseriatul. Cu asta nu sunt de acord”, a spus premierul.