BusinessMagazin

Tag: Strategie

  • Viaţa scurtă a euforiei solare

    “Începuseră să se dezmorţească şi băncile şi investitorii, dar asta ar fi concluzia din ceea ce vedem. Se va reduce numărul de certificate verzi începând cu ianuarie 2013. Informaţii oficiale nu există, sunt supoziţii, dar aceasta ar fi concluzia discuţiilor de până acum”, spune Robert Cruceru, directorul executiv al Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

    Certificatul verde este inima întregului sistem de sprijin gândit de statul romăn pentru energia regenerabilă. Cum proiectele verzi sunt mai costisitoare decât cele convenţionale de producere a energiei, statul romăn a găsit o modalitate prin care să susţină industria regenerabilă în contextul în care, la nivelul anului 2020, în calitatea sa de membru al UE, România trebuie să aibă un procent de 38% de energie verde în consumul final de electricitate. Astfel, pentru fiecare MWh de energie nepoluantă producătorul era recompensat până la finele anului trecut cu un singur certificat verde, indiferent de tehnologie, fie că era eoliană, solară sau hidro. Preţul acestui certificat este cuprins între 27 şi 55 de euro. Pentru energia eoliană, chiar şi un singur certificat verde era bun, dar pentru alţii, aşa cum erau investitorii în energia solară, el s-a dovedit insuficient. Aşa că industria nu s-a dezvoltat mai deloc. Din noiembrie anul trecut, după trei ani de discuţii, fiecare formă de energie verde a început să fie recompensată printr-un număr diferit de certificate. La acel moment, energia solară a tras lozul cel mare şi s-a trezit cu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh, deşi iniţial trebuia să primească doar patru. Minunea nu a ţinut mult şi deja se discută despre reducerea numărului de certificate la 4 unităţi mai ales în contextul în care costul echipamentelor a scăzut substanţial de la 4 milioane de euro pe MW la mai puţin de 2 milioane de euro. Cursa contra cronometru a început pentru că numai pentru cei care vor fi gata cu proiectele solare până în ianurie 2013 marea compensare cu 6 certificate verzi mai poate deveni realitate. Pentru restul, visul frumos aproape s-a terminat.

    “Este o temere că investitorii în energia solară s-ar putea îmbogăţi peste măsură datorită avansului tehnologic care a dus la scăderea costurilor echipamentelor. Cei care încă mai vor 6 certificate verzi nu trebuie să mai aştepte peste o lună pentru finalizarea procesului de avizare pentru a avea timp. Timp necesar ca să monteze panourile şi să le lege la reţea până în ianuarie 2013, când ar trebui să se modifice sistemul de sprijin”, spune la rândul său Horea Hârşan, executive manager în cadrul ABB, unul dintre cei mai importantţi furnizori la nivel global de servicii şi echipamente pentru industria energetică.

    Declaraţiile lui Hârşan sunt susţinute şi de Robert Cruceru. “Trebuie să se mişte repede pentru a mai putea beneficia de 6 certificate verzi. În ianurie anul viitor trebuie să fie conectaţi, să producă, altfel riscă să intre sub noua schemă de sprijin”, a precizat reprezentantul RPIA.

    Astfel că investitorii deja au început să se agite. Datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că la finalul lunii aprilie 79 de parcuri solare cu o capacitate totală de aproape 335 de MW aveau contractele de racordare la reţea, adică puteau începe construcţiile.

    Dacă în cazul energiei eoliene, Constanţa şi Tulcea sunt judeţele în care s-au concentrat majoritatea investiţiilor, pentru proiectele solare mai toată suprafaţa României s-a dovedit a fi atractivă. Din cele 79 de proiecte, peste 20 au ca termen de punere în funcţiune anul acesta. Este vorba despre circa 87 de MW, care ar presupune investiţii de 174 de milioane de euro şi este de subliniat faptul că aceasta este un bilanţ doar pentru primele patru luni din 2012.

    “Cei care au decis să investească sunt deja activi pe piaţă. Cred că vom vedea tranzacţii importante în perioada următoare şi sunt şi companii noi care doresc să vină”, a mai precizat Cruceru.

    Astfel, previzibila micşorare a numărului de certificate verzi pentru energia solară stimulează pe de o parte interesul pentru a finaliza cât mai multe proiecte anul acesta pentru a beneficia de cele 6 certificate verzi. Dar, pe de altă parte, nici nu este de natură a domoli complet apetitul pentru investiţii în această zonă.

    “Din câte vedem noi acum, chiar şi cu 4 certificate verzi un proiect în zona solară este rentabil. Mai jos de atât nu se poate coborî. Dacă reducerea nu va fi foarte drastică, astfel încât să-i îngheţe pe investitori, eu cred că vom asista la o mică perioadă de stagnare în 2013, după modificarea sistemului de sprijin, pentru ca apoi investiţiile să repornească. Lumea va începe să investească iar după ce-şi va pune cifrele din nou în ordine”, conchide Cruceru.

  • Ce-i de făcut pentru şomerii Europei

    “Europa are nevoie de o strategie de creare de locuri de muncă ca răspuns la ratele inacceptabile ale şomajului cu care se confruntă. UE are un uriaş potenţial neutilizat în ce priveşte încurajarea pieţei în această direcţie”, a spus preşedintele CE, Jose Manuel Durao Barroso. “Împreună, sectoarele economiei ecologice, al sănătăţii şi al noilor tehnologii vor genera, în anii care vin, peste 20 de milioane de locuri de muncă noi. Statele membru trebuie să profite de aceste posibilităţi, mobilizând resursele existente şi stimulând piaţa internă a muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali.”

    Deşi a publicat un raport care recomandă introducerea salariului minim în ţările unde el nu există în lege (Germania) şi majorarea lui în ţările unde e foarte redus ca pondere din salariul mediu, Comisia n-a recomandat şi formal astfel de măsuri, notând doar că “salariul minim joacă un rol important în lupta contra sărăciei şi a inegalităţii”.

    Comisia se referă explicit şi la România şi Bulgaria, în capitolul “Pachetul privind ocuparea forţei de muncă”:
    “Pentru îmbunătăţirea mobilităţii lucrătorilor, Comisia este pe deplin hotărâtă să înlăture obstacolele juridice şi practice din calea liberei circulaţii a lucrătorilor, de exemplu prin îmbunătăţirea transferabilităţii drepturilor de pensie, a tratamentului fiscal al lucrătorilor transfrontalieri sau a nivelului de conştientizare a drepturilor şi obligaţiilor. Ea le solicită statelor membre să permită exportarea prestaţiilor de şomaj pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă într-o altă ţară (pentru o perioadă de până la 6 luni). De asemenea, Comisia trimite un mesaj puternic guvernelor, cerându-le să elimine restricţiile privind accesul pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din Bulgaria şi România şi să permită resortisanţilor din alte state membre să aibă acces la locurile de muncă din sectorul public.”

  • Gazprom semnalează o schimbare de strategie, înclinând către clienţi din afara Europei

    Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia. Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ungureanu vrea ca Parlamentul să îşi asume politic Strategia Anticorupţie pentru următorii ani

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, la finalul şedinţei de marţi a Guvernului, că Parlamentul ar trebui să îşi asume această strategie, din punct de vedere politic. Ministrul a arătat anterior că va propune Guvernului adoptarea unui document strategic privind combaterea corupţiei la nivel naţional, care va pune accent, pe de-o parte, pe integrarea eforturilor şi pe corelarea politicilor între instituţii şi, pe de altă parte, pe prevenire. El a arătat că este foarte importantă prevenirea faptelor de corupţie, nu numai combaterea lor, întrucât orice caz de aces fel chiar dacă este descoperit, investigat şi în final condamnat de justiţie reflectă de fapt un eşec al funcţionării.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nissan ameninţă din nou Renault după cel mai bun an al său în Europa

    “Eram chiar aici la Geneva anul trecut, când spuneam că plă­nuim să fim cel mai puternic brand asiatic din Europa. Dacă cineva se îndoia un moment, acum cred că începe să stea pe gân­duri”, a declarat la Salonul Auto de la Geneva Paul Willcox, vicepreşedintele de vânzări şi marketing al Nissan în Europa.
    Compania Nissan a prezentat în prima zi a Sa­lonului Auto de la începutul acestei luni patru noi maşini-concept: hatchback-ul Invitation, crossoverul Hi-Cross, electrica e-NV200 şi modelul sport Juke Nismo. Atenţia s-a centrat mai ales asupra Invitation, modelul, care urmează să fie produs în uzinele din Marea Britanie din 2013, urmărind să completeze portofoliul Nissan.

    Astfel, pentru prima dată de când Almera a ieşit din producţie în 2005-2006, construc­torul auto japonez ar reintra în competiţie cu Renault pe segmentul hatchback-urilor compacte, Invitation fiind un concurent direct pentru Megane.

    Hatchback-ul va acoperi gama rămasă descoperită dintre modelul de dimensiuni reduse Micra şi crossover-ul compact Juke şi va asigura “o ofertă completă în faţa clienţilor”, potrivit lui Paul Willcox.

    Vânzările companiei japoneze au crescut cu un sfert în Europa în 2011, comparativ cu anul precedent, pe fondul unui avans mediu al pieţei de patru procente. Nissan a vândut circa 700.000 de vehicule, cu 140.000 de unităţi mai mult decât a comercializat în anul precedent.

    “Un factor crucial al succesului din Europa e faptul că cea mai mare parte a maşinilor comercializate sunt produse aici. Circa 80% din modelele vândute în regiune sunt fabricate în cele patru uzine Nissan din Marea Britanie, Spania şi Rusia”, a mai precizat Willcox.

    El a subliniat contextul “extrem de imprevizibil” în care s-au obţinut rezultatele: cutremurul devastator urmat de valurile tsunami devastatoare din 11 martie, inun­daţiile din Thailanda, mediul economic mondial instabil şi aprecierea istorică a yenului. Cu toate acestea, Nissan a crescut la nivel mondial cu 14,4%, până la 4,67 milioane de unităţi vândute. În prezent, cea mai mare piaţă a japonezilor este China, unde sedanurile Sunny şi Teana au dus rezultatele companiei la 1,25 milioane de unităţi, cu 22% peste nivelul din 2010.

    Pe piaţa locală Nissan a înregistrat anul trecut o creştere de aproape 40% a vânzărilor faţă de anul anterior, la aproape 1.800 de autoturisme, pe o piaţă care a scăzut cu 11%, ceea ce a dus la o dublare a cotei de piaţă a mărcii nipone la 2%.

    Unii progresează, alţii regresează

    Salonul Auto de la Geneva a demonstrat cât de diferită este situaţia constructorilor de autovehicule în Europa, angajamentul Nissan privind producţia în Marea Britanie şi estimările solide de vânzări ale Volkswagen şi BMW contrastând cu discountul mare al unei emisiuni de acţiuni anunţate de Peugeot, notează Thomson Reuters.

    Nissan va investi 200 milioane dolari pentru a produce modelul Invitation în Marea Britanie.

    La fabrica Nissan din Sunderland numărul angajaţilor va creşte cu 600, la 6.000. Producerea modelului în Marea Britanie, susţinută de un împrumut de 15 milioane de dolari de la guvernul britanic, va crea circa 2.000 de locuri de muncă la Nissan şi furnizori.

    De la fabrica auto din Sunderland, cea mai mare din Marea Britanie, Nissan livrează circa 500.000 de maşini anual, iar în primă fază producţia Invitation s-ar putea situa la 100.000 de unităţi.

    Grupul german Volkswagen se află într-o cursă de urmărire a Toyota, cel mai mare producător la nivel mondial. Directorul general Martin Winterkorn este încrezător că Volkswagen îşi poate atinge obiectivul de a deveni cel mai mare constructor după vân­zările solide de la începutul acestui an.

    BMW se aşteaptă, de asemenea, la creşterea vânzărilor după ce acestea au urcat cu 14% în februarie. Producătorul german dispune de o gamă de modele lansate recent, iar creşterea din India şi China compensează piaţa mai slabă din Europa.

    Divizia de lux a Volkswagen, Audi, anticipează în acest an o creştere de peste 4%, ritmul estimat al pieţei globale, a afirmat directorul de vânzări Peter Schwarzenbauer.

    “Considerăm că putem avea rezultate mai bune. Efectul pieţelor mai slabe din sudul Europei ar trebui să fie suficient compensat”, a spus el.

    Cererea pentru maşini de lux în China, unde Audi este lider de piaţă, va continua să urce în următorii ani. Piaţa ar putea creşte de peste două ori, la 2,3 milioane de maşini până în 2020, de la 945.000 anul trecut. Audi a vân­dut peste 200.000 de maşini în primele două luni ale anului, un record pentru companie.

    PSA Peugeot Citroën a arătat însă o altă faţă a sectorului auto, notează Reuters. Grupul francez, al doilea mare constructor auto din Europa, vrea să atragă finanţare de 1 miliard de euro printr-o emisiune de acţiuni efectuată la un preţ cu 42% sub cotaţia bursieră de luni.

    Peugeot a anunţat că va oferi 16 acţiuni noi pentru fiecare 31 de titluri aflate deja în circulaţie la un preţ de 8,27 euro pe unitate, cu 42% sub cotaţia bursieră de la finalul şedinţei de luni, discount care a cauzat marţi scăderea acţiunilor companiei.

    Profitul Renault a stagnat, iar cel al Peugeot a scăzut

    Profitul grupului francez Renault, proprietarul Dacia, a stagnat anul trecut din cauza scăderii vânzărilor din Europa pentru cel de-al patrulea an consecutiv, iar rezultatul net al PSA Peugeot Citroën, al doilea mare producător de automobile din Europa, a scăzut în 2011 cu 48%, scrie Bloomberg. Profitul Renault înainte de dobânzi, taxe şi elemente excepţionale a stagnat la aproximativ 1,1 miliarde euro. Rezultatul reflectă şi impactului competiţiei tot mai dure asupra preţurilor. Profitul net al grupului a scăzut de la 3,5 miliarde euro la 2,1 miliarde euro, însă rezultatul de anul trecut a fost sprijinit de un câştig de capital de 2 miliarde euro după vânzarea unor acţiuni la Volvo. Veniturile Renault au crescut cu 9,5%, de la 38,9 miliarde euro la 42,6 miliarde euro, iar profitul operaţional s-a dublat, de la 635 miliarde euro la 1,24 miliarde euro. Renault anticipează contractarea pieţei cu 3-4% în acest an, al cincilea consecutiv de declin.

    Profitul net al PSA Peugeot Citroën s-a redus anul trecut la 588 milioane de euro, fiind sub aşteptările analiştilor, iar grupul francez vrea să vândă active de 1,5 miliarde de euro pentru a preveni creşterea datoriilor. Veniturile au avansat cu 6,9%, la 59,9 miliarde de euro, dar marja operaţională a scăzut la 2,2%, de la 3,2% în 2010, transmite Bloomberg. Peugeot vrea să vândă proprietăţi imobiliare şi o participaţie la Gefco, divizia de transport de autovehicule şi de logistică auto, pentru că scăderea pieţei europene a vehiculelor afectează capacitatea grupului de a limita creşterea datoriilor. Datoriile nete au crescut la 3,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2011 de la 1,6 miliarde de euro în iunie. Divizia producătoare de maşini a grupului a înregistrat anul trecut pierderi de 92 de milioane de euro, comparativ cu un profit de 621 milioane euro în 2010. Renault şi PSA Peugeot Citroën au redus producţia anul trecut pentru a restrânge inventarul, încercând să se adapteze la scăderea vânzărilor de automobile din Europa.

  • Mercedes-Benz şi călătoriile pe tărâmuri necunoscute

    La o jumătate de oră de condus de Stuttgart, după kilometri buni de drum parcurşi prin munte, ajungem la Sindelfingen, locul pe care Heinz Gottwick, şeful comunicării Mercedes la nivel mondial, îl numeşte “inima Mercedes-Benz”. Fotografiatul este interzis la Sindelfingen, iar acces la internet wireless li se permite doar angajaţilor. Un afiş uriaş cu vârful de lance al companiei, modelul sport SLS AMG, priveşte de sus sutele de oameni care mişună prin uzinele germane. La Sindelfingen se spune despre nemţi că ar avea al şaselea simţ: cel al echilibrului. Tot aici e locul unde se desenează noile maşini Mercedes, iar pentru pasionaţii brandului vizita poate părea un pelerinaj la Mecca. Aici a prins contur şi Mercedes Citan, modelul cu care germanii vor să intre în joc alături de maşinile similare ale concurenţei: Citroën Berlingo şi Nemo, Peugeot Partner şi Beeper, Volkswagen Caddy, Fiat Doblo şi Renault Kangoo.

    Reţineţi totuşi ultimul nume pentru că de el se leagă noul proiect al Mercedes. Citan, denumire reieşită din combinaţia între city (oraş) şi titan, va fi construit în colaborare cu francezii de la Renault în uzinele din Hexagon, iar colaborarea dintre cele două companii a fost principala temă la rubrica de întrebări şi răspunsuri din partea presei. “Probabil vă surprinde să auziţi asta tocmai de la mine dintre toţi oamenii, dar nu e un secret că vom construi maşina alături de un partener”, spunea Volker Mornhinweg, şeful Mercedes-Benz Vans. Cooperarea apropiată între branduri diferite în zona vehiculelor comerciale uşoare nu este neobişnuită, după Mornhinweg, şi cei mai mulţi producători recurg la asemenea strategii pentru o eficientizare a costurilor.

    Kangoo şi Citan vor arăta diferit, însă părţile comune vor intra în aria de producţie a Renault, totul sub incidenţa unui acord comercial semnat între cele două companii. Noul Mercedes-Benz Citan va fi lansat în toamna lui 2012 şi va fi prezentat publicului în septembrie, în cadrul Salonului Internaţional de Autovehicule Comerciale de la Hanovra. Globalizarea producţiei de vehicule comerciale ajunge, aşadar, şi în Franţa, după ce astăzi maşinile Mercedes sunt construite la Düsseldorf (Sprinter), Ludwigsfelde (Sprinter şi Vario), Vitoria, Spania (Vito), dar şi în Statele Unite ale Americii, Argentina şi China.

    “Pentru un om de vânzări e întotdeauna târziu să ataci noi pieţe.” Întrebat dacă decizia de a intra pe piaţa autoutilitarelor de dimensiuni mici nu vine tardiv, Andreas Burkhart, directorul de vânzări şi marketing al Mercedes-Benz Vans, admite că, pe de-o parte, noul produs se va adresa clienţilor deja existenţi ai modelelor “de succes” Sprinter şi Vito, dar şi unui nou segment de clienţi, “încă necunoscut”. Statisticile indică faptul că, în mare parte, maşinile din această gamă sunt folosite de companii cu o flotă de cel mult trei autovehicule şi cu maximum zece angajaţi, dar sunt şi cazuri în care patronul firmei e şi cel care o conduce. Citan vizează în special piaţa europeană, unde dubiţele ocupă ponderea cea mai ridicată între vehiculele comerciale, cu circa 650.000 de unităţi, reprezentând astăzi 45% din totalul pieţei. Obiectivul iniţial este ca una din 20 de maşini vândute din această gamă să fie un Citan. Vânzările la nivel mondial au continuat să crească anul trecut şi vor ajunge la 325.000 de unităţi până în 2013. Mercedes-Benz are o cotă de piaţă de 18% în Europa de Vest şi este lider de piaţă pe segmentele de autoutilitare de dimensiuni medii şi mari.

    Tendinţa creşterii parcurilor auto de vehicule comerciale mici este cea pe care mizează şi Volker Mornhinweg, şeful Mercedes-Benz Vans: “Puteţi comanda o pizza, un iPad sau un telefon pe internet, dar nimic din ce comandaţi nu va ajunge acasă prin cablul de date. Nici astăzi nu se întâmplă asta şi nu se va întâmpla nici în viitor.” Potrivit oficialilor chestionaţi de BUSINESS Magazin, Citan va fi disponibil la un preţ la fel de competitiv ca acela al suratelor mai mari Sprinter şi Vito, cu atât mai mult cu cât segmentul de clienţi căruia i se adresează este atent la fiecare leu, iar investiţia trebuie justificată prin argumente cât se poate de palpabile. Studiile de piaţă realizate pentru Mercedes-Benz de compania de cercetare PTV AG indică faptul că, în medie, consumatorul european are nevoie anual de trei tone de mâncare, incluzând ambalajele, 130 de kilograme de ziare, reviste şi corespondenţă şi alte 185 de kilograme de produse non-alimentare. Asta înseamnă, la un oraş de 300.000 de locuitori, livrarea a o mie de TIR-uri încărcate complet în fiecare zi. Maşinile de mici dimensiuni vor să înlocuiască în următorii ani aşa-numita “ultimă milă”, respectiv pasul final de contact cu clientul.

    Lecţia principală pe care au învăţat-o germanii în ultimii ani de criză e să se vindece de blestemul măreţiei pe care Mercedes a mizat decenii la rând. Modelul nou al clasei B, destinat clienţilor persoane fizice, şi acum, Citan, autovehiculul comercial al afacerilor de familie, arată că “mai mic” devine o prioritate la Sindelfingen. Unii au înţeles asta mai repede, dar experienţa de 125 de ani şi brandul Mercedes ar trebui să fie mâna de ajutor de care au nevoie nemţii astăzi mai mult ca niciodată pentru a recupera terenul pierdut.

  • FT: Germania are o strategie de suicid asistat pentru Grecia, “prima colonie a zonei euro”

    “Strategia germană pare să urmărească să facă viaţa grecilor atât de insuportabilă, încât aceştia să vrea singuri să iasă din uniunea monetară. În mod cert, Merkel nu vrea să fie prinsă cu arma crimei în mână. Este o strategie de suicid asistat, una extrem de periculoasă şi iresponsabilă”, scrie editorialistul FT. Afirmaţiile foarte dure ale editorialistului FT, care până la preluarea acestei poziţii în septembrie 2003 a fost timp de doi ani editor al Financial Times Deutschland, vine în urma declaraţiilor de săptămâna trecută ale ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schauble, că Grecia ar trebui să amâne alegerile, programate pentru luna aprilie, ca o condiţie pentru un nou ajutor extern. “Ne aflăm într-un punct în care succesul nu mai este compatibil cu democraţia. Guvernul german vrea să împiedice o alegere democratică «greşită». Similară este şi sugestia de a lăsa alegerile să se desfăşoare, dar să existe o largă coaliţie politică indiferent de rezultat. Zona euro vrea să impună guvernul pe care îl doreşte în Grecia – prima colonie a zonei euro”, scrie Munchau.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cât ar costa prezervativele Louis Vuitton

    Confecţionate cu iniţialele brandului în relief, prezervativele ar costa 68 de dolari bucata, în ritm similar cu preţurile casei de modă franţuzeşti. Luxul nu va putea însă ajunge la pasionaţii colecţiilor de acest fel, pentru că LV nu plănuieşte să atace astfel de pieţe. Cel puţin nu prea curând.

    Unde găsim marfă de lux la second-hand

    Creierul din spatele mişcării este arhitectul georgian Irakli Kiziria care a colaborat cu cei de la Design Provocation pentru a crea prezervativele, cu prilejul Zilei Mondiale a SIDA, din luna decembrie. Cu toate acestea, o imagine a apărut pe pagina publicaţiei Huffington Post, vestea răspândindu-se rapid pe reţelele sociale.

    Maşinile de lux sfidează criza. Cum comentaţi?

    Un purtător de cuvânt al Louis Vuitton a refuzat să comenteze situaţia, însă dacă vreodată genţile de lux nu vor mai avea acelaşi succes, LV ar putea da lovitura cu noul produs.

  • Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

    Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

    Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. “CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

    Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, “dar nici să fie simpli chibiţi”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

    Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.

  • BrandTailors a înregistrat în 2011 o creştere de 20% a cifrei de afaceri

    In comparaţie cu 2009, procentul de creştere a fost de peste 70%. Astfel, în ultimii doi ani, cifra de afaceri a companiei de strategie şi design de brand aproape s-a dublat.

    În ciuda situaţiei dificile a pieţei şi a amprentei lăsate de contextul socio-economic asupra întregii industrii de branding, în 2011 echipa BrandTailors a dezvoltat peste 20 de proiecte, parte dintre acestea urmând a fi lansate în prima jumătate a acestui an. Tot în 2011, “valoarea serviciilor BrandTailors a fost reconfirmată de câştigarea a două premii în cadrul competiţiei globale ReBrand 100, pentru proiectele de rebranding Rarăul şi BCR Open România, şi de câştigarea unicului premiu Effie deţinut de o companie de consultanţă de brand din România, pentru programul de activare a brand-ului Rarăul”, declară Beatrice Daniş, managing partner BrandTailors.

    În 2012, BrandTailors îşi propune lansarea a nu mai puţin de 22 de proiecte, atât pentru clienţii consacraţi – Albalact, Kandia Dulce sau Interstar Chim – cât şi pentru companii nou-intrate în portofoliul firmei – Novation Wave, Honey Factory sau Fabryo.