BusinessMagazin

Tag: Statele Unite

  • Povestea nebună a unui milionar excentric: consuma cocaină, bea câte o sticlă de whisky zilnic şi a fost acuzat de crimă

    John McAfee a construit una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume, însă viaţa sa în afara companiei este ceea ce l-a transformat într-o legendă.

    Născut în Marea Britanie, John McAfee s-a mutat în Virginia, Statele Unite alături de părinţii săi când era doar un copil. Când avea doar 15 ani, tatăl său, alcoolic, şi-a pus capăt zilelor. A fost o perioadă extrem de dificilă, pe care omul de afaceri spune că şi-o aminteşte în fiecare zi.

    McAfee a urmat cursurile Roanoke College, unde şi-a dovedit încă de la început spiritul antreprenorial. Primul său business a fost de vânzare a revistelor din uşă în uşă, activitatea care i-a adus o sumă considerabilă de bani.

    A învăţat bazele programării la finele anilor ’60, atunci când a lucrat la o companie specializată în cartele pentru calculatoare. A plecat apoi la Missouri Pacific Railroad, unde a implementat un sistem de automatizare a orarului de călătorie. În acea perioadă McAfee a început să consume droguri, mergând deseori la muncă într-o stare ce nu îi permitea să îşi facă treaba.

    În anii ’70 s-a mutat în Silicon Valley, unde a ocupat diverse poziţii în cadrul unor companii de software. Dependenţele sale au devenit extrem de periculoase: în timp ce lucra pentru compania americană Omex, obişnuia să consume cocaină şi să bea câte o sticlă de whisky zilnic. În cele din urmă a conştientizat situaţia în care se afla şi a cerut ajutor.

    După reabilitare, McAfee s-a angajat la Lockheed. În 1986 a citit un articol despre viruşi, iar acest lucru l-a determinat să pună bazele unei companii specializată în combaterea infracţiunilor cibernetice. La începutul anilor ’90, compania McAfee avea venituri de peste 5 milioane de dolari pe an. În 1996, la zece ani de la fondarea companiei, antreprenorul şi-a vândut acţiunile pentru 100 de milioane de dolari.

    Criza financiară din 2008 l-a afectat puternic, pierzând peste 90% din averea sa. S-a mutat în Belize, încercând să pună bazele unei companii farmaceutice. Acolo a suferit o depresie, fiind la un moment dat suspectat chiar de crimă.

    McAfee s-a întors în 2013 în Statele Unite şi duce o viaţă aparent liniştită, departe de camerele de televiziune. Mare parte a vieţii sale rămâne însă un mister.

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Descoperirea istorică care schimbă tot ce ştiam despre noi

    Cercetătorii de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite au făcut o descoperire epocală care vizează inclusiv România.

    Analizând fraze din 37 de limbi diferite şi maniera prin care acestea limitează spaţiul ce separă cuvintele asociate între ele, savanţii de la MIT au reuşit să confirme o ipoteză pe care o susţineau demult. Această teorie a rămas controversată în comunitatea ştiinţifică, până la acest studiu.

    Vezi aici descoperirea ISTORICĂ care schimbă tot ce ştiam despre noi!

  • Rusia consideră “absurde” acuzaţiile privind implicarea lui Vladimir Putin în scrutinul din SUA

    “Am fost uimit când am aflat acest lucru”, a reacţionat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

    “Este absurd, nu există nicio şansă ca cineva să creadă acest lucru”, a adăugat Lavrov.

    Conform unor oficiali din cadrul serviciilor secrete americane citaţi de NBC News, Vladimir Putin ar fi intervenit direct în atacurile cibernetice care au vizat campania electorală din Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care vrea să distrugă Hollywood. Construieşte 27 de cinematografe pe zi

    În 2017, box-office-ul din China îl va depăşi, pentru prima dată, pe acela din Statele Unite; astfel, China devine cea mai mare piaţă din lume pentru industria cinematografică.

    În 2016, China a construit 27 de cinematografe pe zi – este un număr impresionant, dar care arată ambiţia asiaticilor de a demola mitul Hollywood. Astfel, la jumătatea lunii noiembrie, China a reuşit să depăşească Statele Unite la numărul total de cinematografe.

    Producătorii din Statele Unite nu par a avea neapărat o problemă cu numărul tot mai mare de cinefili din China, ci mai degrabă cu guvernul chinez, cel care impune un număr maxim de filme străine ce pot fi difuzate în sălile de cinema. În 1994, spre exemplu, doar 10 filme americane au ajuns pe marile ecrane din China; ca urmare a mai multor runde de negocieri, în 2012 numărul a fost crescut la 34.

    Pentru a ocoli aceste restricţii, un model adoptat de tot mai multe companii de producţie din Statele Unite este de a co-produce filmul alături de o companie din China. Astfel, pelicula nu mai este din punct de vedere tehnic una străină, având acces direct în sălile de cinema.

    Dar scopul final al Chinei este acela de a-i depăşi pe americani, aşa că asiaticii au început să construiască propriul lor Hollywood: o investiţie de 8,2 miliarde de dolari care îşi va deschide porţile în aprilie 2017.

    Care va fi succesul chinezilor în industria cinematografică e încă greu de estimat, dar par a fi dispuşi să investească timp şi mai ales bani pentru a câştiga această cursă.

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.


     

  • Serviciile secrete americane: Rusia a “intervenit pentru a-l promova pe Trump” la alegerile pentru Casa Albă

    Agenţiile americane de informaţii au dezvăluit că Rusia a intervenit în favoarea lui Donald Trump în timpul campaniei electorale la prezidenţiale din Statele Unite, transmite BBC.

    Potrivit unui raport citat de The New York Times, agenţiile de securitate de peste Ocean arată că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova.

    Un raport CIA, citat de Washington Post relevă concluzii similare, informează BBC.

    În replică, echipa lui Donald Trump a respins acuzaţiile formultate în raportul CIA: “Sunt aceiaşi oameni care au spus că Saddam Hussein avea arme de distrugere în masă”.

    Oficiali de rang înald din Statele Unite au declarat că hackerii rusi au spart serverele Partidului Republican, precum şi pe cele ale Partidului Democrat, dar nu au făcut publice informaţiile colectate din reţeaua informatică a republicanilor. Conform agenţiilor de informaţii americane, spionii ruşi au transmis către WikiLeaks doar documentele democraţior, se mai arată în raport.

    De altfel, vineri, preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut serviciilor de informaţii să verifice atacurile cibernetice şi ingerinţele străine în scrutinul prezidenţial din noiembrie şi să prezinte raportul înainte de sfârşitul mandatului său, pe 20 ianuarie. Anunţul a fost făcut de consilierul pentru Siguranţă naţională, Lisa Monaco, care a subliniat că atacurile cibernetice nu sunt o noutate, dar că este posibil ca “anul acesta să se fi depăşit un nou prag”.

    În luna octombrie, Administraţia Statelor Unite a formulat acuzaţii oficiale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri cibernetice care au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative.

    În ultimele luni, oficiali americani au semnalat că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova, scopul posibil fiind de a perturba campania în care candidata democrată la funcţia de preşedinte, Hillary Clinton, s-a confruntat cu republicanul Donald Trump

    “Avem motive să credem, date fiind scopul şi sensibilităţile acestor eforturi, că aceste activităţi puteau fi autorizate doar de oficiali de rangul cel mai înalt din Rusia”, a transmis Administraţia SUA. Preşedinţia Rusiei a calificat drept “absurde” acuzaţiile Statelor Unite.

  • Donald Trump a anunţat că SoftBank va investi 50 de miliarde de dolari în Statele Unite

    Directorul executiv al Softbank, Masayoshi Son, a spus că firma va investi 50 de miliarde de dolari în afaceri din Statele Unite, dar nu a oferit detalii despre destinaţia banilor sau modul în care vor beneficia americanii de investiţie.

    Anterior, SoftBank a achiziţionat operaţiunile din Japonia ale Vodafone şi compania telecom americană Sprint.

    În septembrie, SoftBank a achiziţionat ARM Holdings, compania tehnologică din Marea Britanie, pentru 32 de miliarde de dolari. Firma cu sediul în Cambridge creează microcipuri folosite în multe smartphone-uri, folosite inclusiv de Apple şi Samsung.

    Banii promişi de Son ar veni din SoftBank Vision Fund, un fond de investiţii creat în octombrie, care ar valora 100 de miliarde de dolari. Fondul a promis să finanţeze un portofoliu de start-up-uri tech, în următorii cinci ani, care vor îmbunătăţi sistemul de inteligenţă artificială. Potrivit ultimei prezentări a veniturilor SoftBank, fondul ar crea o lume unde „viitorul devine predictibil”, „fără incidente”, unde „speranţa de viaţă va trece de 100 de ani” şi „toate industriile vor fi redefinite”, potrivit publicaţiei Quartz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro