BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Reţeaua se sănătate Regina Maria a investit peste 70 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical naţional

    Furnizorul medical privat cu 37 de locaţii proprii, peste 2 milioane de pacienţi şi peste 400.000 de abonaţi corporate doreşte să continue acest trend ascendent şi vizează extinderea reţelei şi dublarea valorilor până în anul 2020, atât pentru numărul de locaţii şi de pacienţi, cât şi pentru portofoliul de abonaţi.

    Totodată, pe termen lung, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA va continua demersul de informare în ceea ce priveşte prevenţia şi educaţia pentru sănătate, un demers început în urmă cu 21 de ani, odată cu introducerea conceptului de abonamente medicale corporate în România. REGINA MARIA a anticipat evoluţia acestui segment şi a fost primul furnizor care a introdus, anul trecut, pachetele de prevenţie pentru IMM-uri, indiferent de numărul de angajaţi.

    “Un procent semnificativ din sumele investite, anual, de către REGINA MARIA, este susţinut de veniturile obţinute din abonamentele medicale. În 2016, segmentul corporate a reprezentat 30% din totalul cifrei noastre de afaceri de 91 de milioane de euro. După 21 de ani de abonamente medicale, putem afirma cu tărie că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru aceste pachete de prevenţie. Reinvestind constant veniturile obţinute şi din abonamente am putut să deschidem mai multe locaţii noi, să aducem aparatură modernă în locaţiile din Reţea şi să îi convingem pe medicii buni să rămână în ţară. Toate, în beneficiul direct al pacienţilor noştri. În prezent, în portofoliul REGINA MARIA sunt peste 400.000 de abonamente corporate, iar în 2017 ne propunem o creştere de 15% pe acest segment.

    Avem clienţi în principalele judeţe ale ţării şi fiecare dintre ei ne este partener în acest demers de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii medicale. Abonamentele medicale înseamnă o investiţie pe termen lung pe care companiile o fac pentru starea de bine a angajaţilor, dar şi pentru sănătatea din România, în general”, punctează Fady Chreih, CEO al Reţelei REGINA MARIA

    Anul trecut, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a înregistrat cea mai mare creştere a portofoliului de pachete medicale, de peste 20%, cu 10% peste valoarea bugetată. Iar acest succes se reflectă şi în investiţiile pe care furnizorul medical le are în plan pentru anul în curs.

    În 2017, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA are în derulare 18 proiecte de dezvoltare, constând în extinderi, relocări şi modernizări ale locaţiilor existente, achiziţii, dar şi proiecte greenfield. În total, aceste 18 proiecte vor pune la dispoziţia pacienţilor peste 23.000 de mp de servicii medicale.

    Extinderea Reţelei rămâne un obiectiv strategic pe termen lung al companiei. Astfel, de la începutul anului, REGINA MARIA a marcat deschiderea a trei locaţii noi doar în Bucureşti: Policlinica Victoria, Laboratorul Central şi Policlinica Perla. Ultima dintre acestea a fost inaugurată în urmă cu o săptămână şi pune la dispoziţia pacienţilor 13 cabinete, 20 de specialităţi medicale şi o echipă formată din peste 30 de specialişti.

    În prezent, REGINA MARIA are peste 3500 de angajaţi, dintre care 1700 sunt medici, mulţi dintre ei recunoscuţi pentru performanţele lor la nivel naţional şi european. În 2016, compania a creat 700 de locuri noi de muncă, iar obiectivul pentru acest an este o creştere de aproximativ 15% a numărului total de angajaţi, în funcţie de extinderile planificate. Astfel, REGINA MARIA estimează pentru 2017 un număr de 600 de locuri noi de muncă în întreaga Reţea. Un aport consistent în îndeplinirea acestui obiectiv îl va avea deschiderea spitalului din Cluj Napoca, o investiţie totală de 15 milioane de euro, care va crea şi 300 de locuri noi de muncă.

    REGINA MARIA se implică activ şi în pregătirea medicilor. În cadrul Ponderas Academic Hospital funcţionează singurul centru de training din sistemul privat pentru chirurgie laparoscopică. Acesta oferă cursuri practice şi teoretice atât pentru medicii români, cât şi pentru cei din străinătate, până acum asigurând pregătirea a peste 2.000 de medici.

    Totodată, Reţeaua REGINA MARIA este principalul susţinător al Clubului Regal al Medicilor, o asociaţie profesională de elită, care până în prezent a oferit acces la cursuri de perfecţionare pentru 200 de medici, şi a organizat congrese şi conferinţe medicale la care au participat peste 2200 de specialişti.

     

     

  • Reţeaua se sănătate Regina Maria a investit peste 70 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical naţional

    Furnizorul medical privat cu 37 de locaţii proprii, peste 2 milioane de pacienţi şi peste 400.000 de abonaţi corporate doreşte să continue acest trend ascendent şi vizează extinderea reţelei şi dublarea valorilor până în anul 2020, atât pentru numărul de locaţii şi de pacienţi, cât şi pentru portofoliul de abonaţi.

    Totodată, pe termen lung, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA va continua demersul de informare în ceea ce priveşte prevenţia şi educaţia pentru sănătate, un demers început în urmă cu 21 de ani, odată cu introducerea conceptului de abonamente medicale corporate în România. REGINA MARIA a anticipat evoluţia acestui segment şi a fost primul furnizor care a introdus, anul trecut, pachetele de prevenţie pentru IMM-uri, indiferent de numărul de angajaţi.

    “Un procent semnificativ din sumele investite, anual, de către REGINA MARIA, este susţinut de veniturile obţinute din abonamentele medicale. În 2016, segmentul corporate a reprezentat 30% din totalul cifrei noastre de afaceri de 91 de milioane de euro. După 21 de ani de abonamente medicale, putem afirma cu tărie că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru aceste pachete de prevenţie. Reinvestind constant veniturile obţinute şi din abonamente am putut să deschidem mai multe locaţii noi, să aducem aparatură modernă în locaţiile din Reţea şi să îi convingem pe medicii buni să rămână în ţară. Toate, în beneficiul direct al pacienţilor noştri. În prezent, în portofoliul REGINA MARIA sunt peste 400.000 de abonamente corporate, iar în 2017 ne propunem o creştere de 15% pe acest segment.

    Avem clienţi în principalele judeţe ale ţării şi fiecare dintre ei ne este partener în acest demers de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii medicale. Abonamentele medicale înseamnă o investiţie pe termen lung pe care companiile o fac pentru starea de bine a angajaţilor, dar şi pentru sănătatea din România, în general”, punctează Fady Chreih, CEO al Reţelei REGINA MARIA

    Anul trecut, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a înregistrat cea mai mare creştere a portofoliului de pachete medicale, de peste 20%, cu 10% peste valoarea bugetată. Iar acest succes se reflectă şi în investiţiile pe care furnizorul medical le are în plan pentru anul în curs.

    În 2017, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA are în derulare 18 proiecte de dezvoltare, constând în extinderi, relocări şi modernizări ale locaţiilor existente, achiziţii, dar şi proiecte greenfield. În total, aceste 18 proiecte vor pune la dispoziţia pacienţilor peste 23.000 de mp de servicii medicale.

    Extinderea Reţelei rămâne un obiectiv strategic pe termen lung al companiei. Astfel, de la începutul anului, REGINA MARIA a marcat deschiderea a trei locaţii noi doar în Bucureşti: Policlinica Victoria, Laboratorul Central şi Policlinica Perla. Ultima dintre acestea a fost inaugurată în urmă cu o săptămână şi pune la dispoziţia pacienţilor 13 cabinete, 20 de specialităţi medicale şi o echipă formată din peste 30 de specialişti.

    În prezent, REGINA MARIA are peste 3500 de angajaţi, dintre care 1700 sunt medici, mulţi dintre ei recunoscuţi pentru performanţele lor la nivel naţional şi european. În 2016, compania a creat 700 de locuri noi de muncă, iar obiectivul pentru acest an este o creştere de aproximativ 15% a numărului total de angajaţi, în funcţie de extinderile planificate. Astfel, REGINA MARIA estimează pentru 2017 un număr de 600 de locuri noi de muncă în întreaga Reţea. Un aport consistent în îndeplinirea acestui obiectiv îl va avea deschiderea spitalului din Cluj Napoca, o investiţie totală de 15 milioane de euro, care va crea şi 300 de locuri noi de muncă.

    REGINA MARIA se implică activ şi în pregătirea medicilor. În cadrul Ponderas Academic Hospital funcţionează singurul centru de training din sistemul privat pentru chirurgie laparoscopică. Acesta oferă cursuri practice şi teoretice atât pentru medicii români, cât şi pentru cei din străinătate, până acum asigurând pregătirea a peste 2.000 de medici.

    Totodată, Reţeaua REGINA MARIA este principalul susţinător al Clubului Regal al Medicilor, o asociaţie profesională de elită, care până în prezent a oferit acces la cursuri de perfecţionare pentru 200 de medici, şi a organizat congrese şi conferinţe medicale la care au participat peste 2200 de specialişti.

     

     

  • Cum arată fabrica unde se produc 32 de anvelope pe MINUT – VIDEO

    Până în prezent, investiţiile Nokian în fabrica din Rusia se ridică la 1 miliard de euro. Capacitatea de producţie este de 46.000 de anvelope pe zi sau 15,5 milioane de anvelope pe an.

    Fabrica de la Vsevolozshk este cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume, având propria ei staţie electrică, echipată cu un sistem modern de ventilaţie.

    86% din anvelopele produse de Nokian provin de la fabrica din Rusia.

  • Cum arată fabrica Nokian din Rusia, care produce 46.000 de anvelope pe zi – VIDEO

    Până în prezent, investiţiile Nokian în fabrica din Rusia se ridică la 1 miliard de euro. Capacitatea de producţie este de 46.000 de anvelope pe zi sau 15,5 milioane de anvelope pe an.

    Fabrica de la Vsevolozshk este cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume, având propria ei staţie electrică, echipată cu un sistem modern de ventilaţie.

    86% din anvelopele produse de Nokian provin de la fabrica din Rusia.

  • În 2010 a cumpărat două pizza cu 10,000 de bitcoin. Suma fabuloasă pe care ar fi avut-o azi în cont

    Acum nu mai este cazul, iar valoarea unui bitcoin a crescut considerabil, iar IT-istul probabil că-şi şmulge părul din cap la gândul că astăzi cei 10,000 de dolari valorează peste 20 de milioane de dolari. Pe vremea aceea, 10,000 de bitcoin valorau cam 40 de dolari.

    În prezent, pentru prima oară în istoria monezii, valoarea unui singur Bitcoin este acum de 2000 de dolari, iar  valoarea totală a monezilor Bitcoin aflate în circulaţie este de 32.92 miliarde de dolari.

    Valoarea Bitcoin nu a fost întotdeauna la fel de sigură ca acum. Au existat perioade în care a fluctuat extrem de mult, dar acum situaţia pare a se fi stabilizat.

    De unde a venit şi ce este Bitcoin?

    Sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, un dezvoltator de software – sau poate un grup de dezvoltatori – a pus bazele unei valute digitale criptografiate, descentralizate, în regim opensource, ca alternativă la sistemul monetar controlat de bănci centrale şi guverne, care tocmai trecuse printr-un eşec de proporţii istorice odată cu haosul propagat în întreaga lume de falimentul Lehman Brothers. Astfel, Bitcoinul a apărut pe piaţă în 2009, având ca scop să devină o monedă de referinţă care să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri, nu de o bancă centrală sau de o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi cu securitatea asigurată de criptografie.
    Bitcoin-ul este o monedă virtuală, adică o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, iar aceasta este stocată într-un portofel digital. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim (blockchain) care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii.

    Monedele Bitcoin sunt „fabricate” pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreia în reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Pe măsură ce puterea de procesare direcţionată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi Bitcoin variază. În urma „mineritului”, utilizatorii primesc Bitcoinuri pe care le pot utiliza în reţea.

  • Comisia Europeană recomandă României să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare şi să îşi corecteze DEFICITUL bugetar structural

    Executivul european recomandă României să îşi îmbunătăţească politicile pentru a-i viza pe oamenii care sunt în afara pieţei muncii şi să adopte legislaţia care egalizează vârstele de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Legea egalizării vârstei de pensionare a femeilor şi bărbaţilor a fost propusă parlamentului în 2013 şi a fost adoptată, până în prezent, doar de Senat.

    În 2017, România trebuie să asigure şi acordul cu recomandările Consiliului în vederea corectării deviaţiei semnificative de la parcursul de ajustare către un obiectiv bugetar pe termen mediu. Concret, România trebuie să ajungă la un deficit bugetar structural de cel mult 1% din PIB în 2017 şi de 0,5% din PIB în 2018, în condiţiile în care deficitul structural actual este estimat la peste 2%.

    Pentru 2018, Comisia Europeană (CE) recomandă României să continue politica fiscală în linie cu cerinţele ramurii preventive a Pactului de Stabilitate şi Creştere, care se traduce printr-un efort fiscal substanţial în 2018. România trebuie să asigure aplicarea integrală a cadrului de reglementare fiscal. De asemenea, trebuie să îşi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor şi să combată munca nedeclarată inclusiv prin asigurarea utilizării sistematice a controalelor integrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza pe segmentul de business care a crescut exponenţial şi care influenţează direct sistemul medical din România

    Abonamentele medicale sunt un segment de business care a crescut exponenţial de la introducerea pe piaţa locală şi care a influenţat direct sistemul medical din România, pe mai multe direcţii. „Abonamentele de sănătate au schimbat percepţii, au îmbunătăţit calitatea serviciilor oferite şi au reprezentat motorul financiar pentru performanţele medicale”, consideră Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria.

    Dacă la început companiile au fost cele care au înlesnit accesul către furnizorii privaţi pentru că le-au oferit angajaţilor abonamente medicale, astăzi românii au descoperit că pot avea acces facil la servicii de calitate, iar cu timpul aşteptările au crescut. Conform unui studiu realizat anul trecut de compania de cercetare de piaţă GfK pentru Regina Maria, peste 60% dintre locuitorii marilor oraşe apelează la serviciile din privat pe parcursul unui an. Iar acesta este rezultatul unor investiţii constante; contrar percepţiei generale, în România s-au construit multe spitale şi clinici în ultimii 28 de ani, însă exclusiv în sistemul privat.

    Furnizorii medicali privaţi au reinvestit constant sute de milioane de euro din profiturile obţinute pentru a aduce sistemul medical din România la un nivel similar celui occidental şi pentru a atrage clienţii care căutau calitate în alte ţări, argumentează Fady Chreih. „Piaţa medicală privată e una extrem de competitivă, iar ca să fii în top eşti obligat să investeşti permanent pentru a menţine un standard înalt de calitate”, adaugă CEO-ul. Iar în această ecuaţie pachetele de prevenţie şi evoluţia sistemului medical sunt interconectate; mai mult chiar, sunt direct proporţionale, afirmă CEO-ul.

    Mai exact, cu cât a crescut numărul de abonamente, cu atât principalii furnizori medicali au deschis mai multe locaţii şi au putut acoperi mai multe regiuni din ţară. „Toţi furnizorii medicali privaţi au umplut un gol lăsat de stat. Abonamentele medicale reprezintă, de fapt, o investiţie pe termen lung în sistemul naţional de sănătate prin profitul reinvestit anual de furnizorii medicali privaţi în extinderea şi modernizarea reţelei medicale”, spune Fady Chreih. Pe deasupra, un mediu de lucru propice dezvoltării şi salariile decente oferite în sistemul privat îi determină pe unii medici să rămână în ţară, completează acesta. 

    Abonamentele de sănătate au deja o istorie de 21 de ani pe piaţa din România, acest concept fiind introdus pentru prima dată pe plan local de Regina Maria, la doar un an de la înfiinţarea companiei. „Iar acest moment nu este important doar pentru noi. E un fel de kilometru zero pentru întregul sistem românesc de sănătate. Este momentul în care s-au pus bazele noului val de investiţii în infrastructura medicală naţională”, ţine să precizeze Fady Chreih.

    La început, abonamentul de sănătate era mai degrabă un produs exclusivist, destinat clienţilor obişnuiţi cu acest tip de servicii – în acest caz expaţii, care veneau cu o mentalitate puternic axată pe prevenţie şi pentru care investiţia într-un astfel de produs era una obişnuită. Iar evoluţia segmentului a ţinut pasul cu noile trenduri din economie; pe măsură ce marile companii s-au extins şi pe piaţa locală, cererea pentru abonamentele de sănătate a crescut. „Astăzi, acestea sunt cerute la scară largă pentru că românii încep să înţeleagă că e mai bine să previi decât să tratezi. Odată cu apariţia abonamentelor s-a construit o fundaţie solidă necesară pentru a schimba comportamente”, completează Chreih.

    Mergând preventiv la medic, un pacient poate identifica din timp problemele grave, ceea ce duce la menţinerea unei vieţi active şi la creşterea speranţei de viaţă; totodată, acest lucru înseamnă şi mai puţini bani cheltuiţi pentru tratamente sau intervenţii complicate, adaugă reprezentantul reţelei.

    Studiul GfK mai arată că abonaţii corporate accesează serviciile medicale de 2,5 ori mai mult decât cei care nu au acest avantaj şi merg la medic de circa şapte ori în decursul unui an. De asemenea, abonaţii individuali accesează serviciile chiar şi de 5,5 ori mai mult decât pacienţii neabonaţi. „Toate aceste cifre demonstrează că atunci când le asiguri oamenilor acces facil şi necondiţionat la servicii medicale, dar şi calitate, medici bine pregătiţi şi un sistem integrat în care găsesc toate serviciile de care au nevoie, le este mult mai uşor să aibă grijă de sănătatea lor”, menţionează CEO-ul companiei.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari

    Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.

    IATĂ AICI NOUL SISTEM GENAIL PRIN CARE CUMPERI MAŞINĂ. ÎN CURÂND VA FI IMPLEMENTAT PESTE TOT PRIN LUME