BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Întrebat despre posibilitatea unui război mondial, rusul Lavrov a replicat: „Întreabă-l pe Biden”. O ţară ruptă din URSS cere aderarea „imediată” la UE

    Ucraina are „potenţialul tehnic” de a produce arme nucleare, dar Rusia „nu va permite” asta, a spus ministrul de externe Serghiei Lavrov, potrivit agenţiei Tass.

    Întrebat dacă lumea este în pragul celui de-al treilea Război Mondial, Lavrov a răspuns: „Întreabă-l pe Biden”.

    „Pe baza informaţiilor primite, am aflat că documentele de planificare pentru războiul cu Ucraina au fost aprobate la 18 ianuarie 2022 şi operaţiunea de cucerire a Ucrainei ar fi trebuit să fie finalizată în 15 zile, adică din 20 februarie până în 6 martie”, au dezvăluit pe Facebook Forţele armate ucrainene, citând surse secrete ruseşti. 

    Invazia Rusiei a început în dimineaţa zilei de 24 februarie.

  • DOCUMENTE secrete ale Rusiei. Războiul din Ucraina, programat din ianuarie şi avea să dureze 15 zile. Planurile militare

    Hackerii de la Anonymous au postat pe profilul său de Twitter câteva documente care ar dezvălui hărţile şi datele invaziei ruseşti a Ucrainei.

    „Documentele preluate de la trupele ruse arată că războiul din Ucraina a fost aprobat pe 18 ianuarie şi că planul iniţial de a lovi Ucraina includea un atac între 20 februarie şi 6 martie”, scriu hackerii.

    Pe prima pagină a documentelor scrie „Flota Mării Negre” şi „Harta de lucru” în chirilic. Autenticitatea documentelor nu a putut fi stabilită. Tot pe Twitter, analistul de securitate Michael Horowitz susţine că documentele au fost descoperite de Ministerul Apărării de la Kiev „pe teren”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şoc pe portofoliul Alro pentru fraţii Pavăl de la Dedeman: pierdere de 53 mil. euro în trei ani

    Din decembrie 2018 încoace, adică de când au intrat în acţionariatul producătorului de aluminiu Alro Slatina ca urmare a unui plasament încheiat la preţul de 3 lei pe acţiune, fraţii Pavăl – cei mai mari antreprenori din România, fondatori şi acţionari ai Dedeman, au până acum o pierdere de 263 milioane de lei (53 mil. euro). Ieri după-amiază acţiunile ALR se tranzacţionau la preţul de 1,41 lei la Bursa de la Bucureşti, adică minus 53% faţă de cel din plasamentul privat din iarna lui 2018 şi care a avut ca vânzători ruşii de la Vimetco iar cumpărători principali pe fraţii Pavăl de la Dedeman. Desigur, pierderea celor doi fraţi este doar pe hârtie momentan pentru că Pavăl Holding nu a vândut din deţinerea de 23% din companie. Singurele dividende pe care fraţii Pavăl le-au primit de la Alro au fost în ianuarie 2019, respectiv 76 mil. lei. De atunci încoace Alro nu a mai plătit dividende. Liviu Popescu

     

  • Pierderile de capacităţi militare ucrainene depăşesc pierderile ruseşti – CNN

    Rusia a pierdut aproximativ 3% până la 5% din tancurile, avioanele, artileria şi alte mijloace militare în Ucraina – în comparaţie cu pierderile ucrainene de aproximativ 10% din capacităţi, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu cele mai recente informaţii, citaţi de CNN. 

    Oficialii americani şi occidentali avertizează că proporţiile sunt dificil de calculat şi că este posibil să se schimbe – nu numai pentru că ambele părţi continuă să înregistreze pierderi pe măsură ce războiul continuă, ci şi pentru că atât forţele ruseşti, cât şi cele ucrainene sunt realimentate.

    Dar dezechilibrul puternic subliniază evaluările sumbre ale oficialilor americani şi occidentali, potrivit cărora, în ciuda unei rezistenţe mai puternice decât se aştepta din partea Ucrainei, care a ţinut oraşele importante în afara controlului rusesc, este încă posibil ca apărarea să fie copleşită pe măsură ce Rusia lansează noi atacuri.

    Şi, în ciuda asistenţei occidentale, oficialii americani spun că Ucraina este cu mult depăşită de Rusia. Iniţial, Moscova s-a bazat foarte mult pe rachetele sale de croazieră de precizie mai moderne, potrivit unei surse familiare cu informaţiile, degradând puternic infrastructura militară a Ucrainei. Între timp, Ucraina a continuat să îşi epuizeze rezervele de rachete Javelin.

    “Am vorbit de multe ori cu Biden şi i-am spus de multe ori că Ucraina va rezista şi va lupta mai puternic decât oricine altcineva, dar singuri împotriva Rusiei nu vom reuşi”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat marţi CNN.

    Ucraina “are nevoie acum de piese clasice de echipament. Au nevoie de gloanţe, au nevoie de bandaje. Vor avea nevoie de combustibil. Vor avea nevoie de muniţie, pe lângă sprijinul umanitar cu asistenţa medicală, susţinerea spitalelor, atât pentru răniţii din luptă, cât şi pentru civilii care sunt răniţi”, a declarat un oficial occidental de rang înalt din domeniul informaţiilor.

    “Şi vor avea nevoie de muniţie şi reaprovizionare cu arme, pentru că forţa rusă este superioară atât numeric, cât şi calitativ”, a mai spus această persoană.

    Aproape 6.000 de soldaţi ruşi au murit în primele şase zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, a afirmat Zelenski miercuri dimineaţă. Înaltul oficial occidental din serviciile de informaţii a declarat miercuri dimineaţă că estimarea occidentală este similară – aproximativ 5.800 – dar a avertizat că este de ieri.

    Oficialii americani cred că Rusia îşi schimbă acum tactica, potrivit unui oficial american. Moscova a început cu o abordare care părea să evite infrastructura civilă, dar acum a trecut la ceea ce oficialul numeşte o strategie de “anihilare lentă”. Oficialii anticipează continuarea bombardamentelor cu armament greu şi posibilitatea ca “zeci de mii” de militari să mărşăluiască spre marile oraşe ucrainene.

    Un alt oficial occidental a mai spus că există sentimentul că războiul ar putea deveni unul de uzură – şi nu campania fulgerătoare care ar fi dus la căderea Kievului în câteva zile.

  • Boris Johnson: Acţiunile Rusiei în Ucraina pot fi calificate drept crime de război

    Premierul britanic Boris Johnson a declarat miercuri că acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina pot fi calificate drept crime de război.

    „Ceea ce am văzut deja din partea regimului lui Vladimir Putin în ce priveşte folosirea muniţiilor asupra civililor nevinovaţi… în opinia mea, se califică deja pe deplin la mă de război”, a declarat Boris Johnson în parlamentul, conform CNN.

    În opinia premierului britani, Putin a „calculat greşit în mod grav” răspunsul ucrainean.

    „În atacul său detestabil asupra unei naţiuni suverane, el a subestimat tăria extraordinară a poporului ucrainean, precum şi unitatea lumii libere de a se opune barbariei sale”, a spus el.

    Johnson a adăugat că Marea Britanie „va continua să strângă laţul în jurul regimului lui Putin”.

    „Putin trebuie să eşueze în aventura sa” şi „nu am nicio îndoială că va eşua şi că noi vom reuşi să protejăm Ucraina”, a mai spus premierul britanic.

  • „Este un dezastru”. Mai mulţi politicieni ruşi îl îndeamnă pe Putin să pună capăt războiului

    Consiliul Deputaţilor din districtul municipal Gagarinsky din Moscova a condamnat operaţiunile militare de pe teritoriul Ucrainei, care sunt purtate de armata rusă.

    Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Putin, deputaţii au numit invazia Ucrainei o catastrofă, relatează BBC.

    „Aceasta este calea spre degradarea şi sărăcirea Federaţiei Ruse. Nicio altă acţiune nu ar putea provoca mai multe daune economiei ruse”, i-au transmis aceştia.

  • Tancurile în oraşe nu aduc decât distrugere şi haos economic. Războiul se va transforma în crize umanitare şi economice în Rusia şi Ucraina care se vor propaga mai departe

    În a şasea zi a invaziei, obuzele şi rachetele ruseşti transformă Kievul, capitala Ucrainei, într-o zonă de război, iar numărul de refugiaţi ucraineni în ţările europene vecine a trecut de 500.000. Mai sunt şi cei din Donbas care pleacă în Rusia. Apoi, milioane de ucraineni şi-au părăsit locuinţele şi se adăpostesc în regiunile mai sigure din ţară. Este o catastrofă umanitară fără precedent în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar exodul se va opri doar dacă războiul încetează. Poate nici atunci. Doar în Polonia munceau şi trăiau înainte de invazia rusească aproape două milioane de ucraineni. Mulţi alţii luaseră calea Germaniei.

     

    Ucraina este o ţară săracă şi acum se îndreaptă spre o catastrofă economică

    Va fi şi mai săracă. Nu-şi va putea reveni fără bani şi susţinere din Occident şi fără reforme, fără să se rupă de statul capturat de oligarhi şi corupţie. Dar odată cu invazia rusească şi cu exodul de refugiaţi în Ucraina a început şi un exod al companiilor străine. Dacă Kievul rămâne apropiat de Vest şi războiul rămâne doar o amintire, investitorii occidentali se vor întoarce pentru că o piaţă cât jumătate din cea a Germaniei nu poate fi ignorată.

    Nici ţara agresoare nu scapă de exod. Este vorba de retragerea companiilor occidentale din Rusia. Primele semne de agresiune şi avertismentele care au tot venit după ce Rusia a anexat Crimeea şi a lăsat un conflict deschis în Donbas în 2014 nu le-au determinat să renunţe la piaţa rusească.

    Războiul din Ucraina le-a prins pe picior greşit şi fără planuri de rezervă. Acum reacţionează neputincioase în faţa sancţiunilor financiare şi economice aplicate de Occident Rusiei. O mare companie americană cu vânzări în Ucraina şi fabrici în Rusia a renunţat la prima şi-şi concentrează resursele pe salvarea a cât mai mult din operaţiunile ruse.

    Franţa, care are investiţii masive în Rusia şi cu corporaţii fanion precum Renault şi Auchan puternic înrădăcinate acolo, ameninţă acum Moscova cu un război economic total. Cu bursa de acţiuni de la Moscova închisă deja de două zile, cu instituţiile financiare sub atac cibernetic, cu rubla prăbuşidu-se într-o singură zi cât a căzut în câteva luni după anexarea Crimeei şi cu banca centrală rusă având mâinile legate, piaţa rusă a devenit de neinvestit.

    Sistemul financiar este stors de valută, iar cetăţenii ruşi au luat cu asalt băncile pentru a-şi pune veniturile şi economiile la adăpost de şocul prăbuşirii rublei. Dar lichiditatea s-a evaporat în doar câteva minute. Banca centrală a luat măsuri  drastice pentru a stopa deprecierea monedei, inclusiv dublarea dobânzii de referinţă la 20%. Aceasta înseamnă dublarea preţului creditului peste noapte. Spre comparaţie, rata dobânzii de referinţă în Turcia, o ţară în care inflaţia, de aproape 50% în ianuarie, este clar scăpată de sub control, este de „doar“ 14%. Asta-i aşteaptă şi pe ruşi? Hiperinflaţie? Acest lucru înseamnă tot catastrofă economică şi, bineînţeles, pericol electoral pentru conducători.

     

    Dictatorii tind să devină mai agresivi când sunt probleme mari acasă.

    Devalorizarea accentuată a rublei înseamnă prăbuşirea standardelor de viaţă pentru rusul de rând. Aceasta pentru că economia rusă, bazată pe exportul de materii prime – un semn al abilităţilor de strateg economic ale preşedintelui rus Vladimir Putin -, este dependentă de importul multor produse, de la alimente la electronice şi maşini. Rubla slabă face ca importurile să fie mai scumpe, iar preţurile sunt acum probabil pe cale să explodeze.

    Guvernul rus va trebui să intervină pentru susţinerea sectoarelor economice în declin, a industriilor şi băncilor, cu subvenţii, dar neavând acces la valută forte cum sunt dolarii şi euro. Soluţia va fi printarea de ruble, ceea ce atrage hiperinflaţie. Ruşii sunt obişnuiţi cu crizele.

    După destrămarea URSS, rubla şi-a pierdut aproape în totalitate valoarea. Profesorii ajunseseră să fie plătiţi în pachete de ţigări şi vodcă. În 1997, inflaţia a fost atât de mare încât guvernul a tăiat trei zerouri de pe bancnote. În acea vreme a fost şi războiul cecen. În 2008 a venit o nouă criză financiară care a nimicit depozitele bancare ale multor ruşi. În 2008 a fost războiul rus din Georgia. Apoi a venit o altă criză în 2014, după anexarea Crimeei, la care au contribuit sancţiunile occidentale şi scăderea preţurilor petrolului. Economia rusă nu şi-a revenit complet după acel colaps. Acum, economia a ajuns la punctul de unde nu se mai poate întoarce, după cum scrie The Guardian. Tancurile în oraşe nu aduc decât distrugere şi haos financiar, notează şi Financial Times.

    Ca de fiecare dată într-un război în care este angajată lumea civilizată, întrebarea este cât de departe se vor simţi şocurile.

    Sistemul financiar mondial a trecut prin multe crize, a învăţat din ele, dar cine ştie ce alte crăpături au apărut între timp. Pandemia şi efectele crizei produse de aceasta încă nu au trecut. Guvernele lumii sunt împovărate cu datorii. O criză financiară rusă poate amplifica alte şocuri. Există pericolul scumpirii până la cer a alimentelor în ţările emergente -, ceea ce poate să ducă la destabilizare politică. Crizele financiare din Rusia şi Asia din anii 1990 au atins şi jucători din Occident. Războaiele şi sancţiunile în ţări exportatoare de materii prime cum sunt Rusia şi Ucraina tind să umfle preţurile. Inflaţia internă se transmite prin culoarele comerciale în afară. Iar investitorii tind să privească economiile emergente dintr-o regiune la pachet. Aceasta pentru că lipsa de maturitate se traduce prin vulnerabilitate şi dependenţă. Ieri, forintul, moneda Ungariei, s-a depreciat până la un nou record. Zlotul polonez s-a dus până la cea mai joasă cotă din aprilie 2009. Ţările est-europene se confruntă cu cea mai puternică inflaţie de decenii, la care băncile centrale au răspuns cu majorări de dobânzi. Cu modelele şi mai slăbite, este de aşteptat ca ciclul de creşteri de dobândă să accelereze. În economiile mature, care au promis sprijin armat Ucrainei, sunt regândite cheltuielile pentru apărare, aşa cum este cazul Germaniei. Aceasta înseamnă că resurse financiare importante sunt transferate spre sectoare care nu ajută la progresul economic, cum ar fi industria de armament şi armata.

     

    Ucraina hrăneşte Europa

    Valul de inflaţie provocat de pandemie şi de rupturile de pe lanţurile de aprovizionare a lovit acolo unde-l doare cel mai tare pe omul de rând cetăţean al unei economii emergente. Este vorba despre scumpirea alimentelor, iar pe această piaţă Ucraina, ţara invadată cu armata de Rusia, contează enorm. În sezonul agricol 2020-2021, Ucraina s-a situat pe locul 6 în lume la producţia de porumb. La exportul de orz este pe 5 dacă statele UE sunt luate împreună. De asemenea, această ţară se situează pe locul 7 la producţia de grâu şi pe 6 la export. Pentru UE, în perioada 2016-2020 Ucraina a fost al doilea mare furnizor de grâu, cu o pondere de 26% în importuri. În sezonul 2021/2022, porumbul ucrainean ar trebui să reprezinte 52% din importuri. Ucraina este extrem de importantă ca sursă de grâu pentru statele sărace.

  • India ia partea Rusiei în războiul ruso-ucrainean, iar China face apel la calm, dar nu vrea să impună sancţiuni ruşilor

    În timp ce ţările occidentale au condamnat agresiunea Rusiei, loialitatea Indiei faţă de Rusia, un partener important şi de lungă durată, a rămas aceeaşi, date fiind legăturile comerciale şi de apărare. India este considerată cea mai populată democraţie din lume.

    India, în calitate de membru tem­porar al Consiliului de Securitate al ONU, s-a abţinut de la votul unei rezoluţii de condamnare a invaziei Rusiei săptămâna trecută, împreună cu China şi Emiratele Arabe Unite, relatează Financial Times. China a făcut un apel către părţile implicate în conflictul din Ucraina să-şi păstreze calmul şi să evite noi escaladări, a spus Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al ministerului afacerilor externe din China, după ce Vladimir Putin a anunţat plasarea în alertă a forţei de descurajare nucleară. Wenbin a mai spus că Beijingul consideră că trebuie luate în serios preocupările legitime legate de securitate ale tuturor ţărilor, scrie Reuters.

    La finalul săptămânii trecute, ministrul de externe chinez Wang Yi a mai precizat că ţara sa refuză sancţiunile in­ternaţionale care nu au funda­ment în dreptul internaţional. 

    „Sancţiunile nu rezolvă probleme, ci doar creează altele noi“, a sus­ţinut Wang. Ambasadorul Chinei, Zhang Jun, a pledat luni, la se­siunea extraordinară a Con­siliului de Securitate al Naţiunilor Unite, pentru evitarea izbucnirii unui nou Război Rece, în contextul războiului din Ucraina şi al ten­siunilor dintre Rusia şi Occident.

    „Războiul Rece s-a încheiat de mult timp. Mentalitatea specifică Războiului Rece, fondată pe confruntarea între blocuri, trebuie abandonată. Toată lumea ar avea de pierdut, fără a avea nimic de câştigat, într-o astfel de situaţie“, a declarat Zhang Jun, potrivit cotidianului Le Monde, în discursul rostit la sesiunea specială a Adunării Generale ONU pe tema războiului din Ucraina. China a evitat să condamne direct intervenţia militară rusă în Ucraina, dar a anunţat că susţine respectarea suveranităţii naţiunilor. Brazilia, în schimb, va continua să îşi menţină neutralitatea în ceea ce priveşte războiul dintre Rusia şi Ucraina, conform declaraţiei preşedintelui Jair Bolsonaro, în urma unei conversaţii telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin, scrie AFP. Cei doi însă s-au afişat recet împreună ca prieteni.“Nu vom lua parte, vom continua în neutralitate şi vom ajuta cât putem în identificarea unei soluţii. Vrem pace, dar nu vrem să ne atragem consecinţe aici“, a declarat Bolsonaro. 

     

  • Care sunt şansele ca Putin chiar să declanşeze un război nuclear

    Vladimir Putin s-a dovedit a fi unul dintre cele mai imprevizibile personaje politice ale istoriei recente. Odată cu escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, fapt care a înăsprit poziţia NATO faţă de Kremlin, întreaga lume a fost pusă sub semnul fricii şi al incertitudinii.

    Acţiunile lui Putin par a fi greu de anticipat. Pus la zid de Occident, nu este de mirare că ameninţările Moscovei continuă să crească, situaţie care poate conduce spre cel mai negru deznodământ. Pe cale logică de consecinţă, ne putem întreba: Ar fi Vladimir Putin în stare să declanşeze un război nuclear?

    Întrebarea nu este nicidecum teoretică sau nesăbuită. Liderul Rusiei tocmai a pus forţele nucleare ale ţării sale în alertă „specială”, plângându-se de „declaraţiile agresive” ale liderilor NATO.

    Trebuie ascultat cu atenţie ceea ce Putin a spus în urmă cu aproape o săptămână. Joia trecută, când a anunţat la televizor „operaţiunea militară specială” (în realitate, o invazie pe scară largă a Ucrainei), Putin a dat un avertisment înfiorător:

    „Oricine încearcă să intervină şi, cu atât mai mult, să creeze ameninţări la adresa ţării noastre, la adresa poporului nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi vă va aduce consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră.”

    „Cuvintele lui Putin întruchipează o ameninţare directă a războiului nuclear”, crede laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov, redactor-şef al ziarului Novaya Gazeta, potrivit BBC News.

    „Prin declaraţiile sale, Putin nu se comporta ca stăpânul Kremlinului, ci ca stăpânul întregii planete; în acelaşi mod în care proprietarul unei maşini luxoase învârte cheile automobilului pe deget, Putin învârte soarte planetei prin ameninţările pe care le face. A spus-o de multe ori: dacă nu există Rusia, de ce avem nevoie de planetă? Nimeni nu a acordat nicio atenţie. Dar aceasta este o ameninţare că, dacă Rusia nu este tratată aşa cum vrea el, atunci totul va fi distrus.”

    Putin, fotografiat urmărind lansarea unei rachete în 2005, ar putea recurge la măsuri mai disperate dacă războiul său din Ucraina va eşua. Într-un documentar din 2018, preşedintele rus a declarat că „dacă cineva decide să anihileze Rusia, avem dreptul legal de a răspunde. Da, va fi o catastrofă pentru umanitate şi pentru lume. Dar eu nu sunt doar şeful statului, sunt şi cetăţean al Rusiei. De ce am avea nevoie de o lume fără Rusia?”

    Între timp, firul istoriei a ajuns în 2022. Putin a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei, dar forţele armatei ucrainene opun o rezistenţă fermă; Naţiunile occidentale s-au unit – spre surprinderea Kremlinului – pentru a impune sancţiuni economice şi financiare potenţial paralizante împotriva Moscovei. Însăşi existenţa regimului lui Putin poate fi pusă la îndoială.

    „Putin este într-o situaţie dificilă”, crede analistul Pavel Felgenhauer. „Nu mai are multe opţiuni, odată ce Occidentul va îngheţa activele Băncii Centrale Ruse şi sistemul financiar al Rusiei va suferi o implozie”.

    „O opţiune pentru el este să taie aprovizionarea cu gaz către Europa, în speranţa că asta îi va face pe europeni să cedeze. O altă opţiune este să lanseze o rachetă nucleară undeva deasupra Mării Nordului, între Marea Britanie şi Danemarca, urmărind, mai apoi, reacţiile rezultate”.

    O altă întrebare ar fi: Dacă Vladimir Putin ia în considerare folosirea armelor nucleare, ar încerca cineva din cercul său apropiat să-l descurajeze? Sau să-l oprească?

    „Elitele politice ale Rusiei nu sunt niciodată alături de oameni”, spune laureatul Nobel Dmitri Muratov. „Ei iau întotdeauna partea conducătorului. Iar în Rusia lui Putin, conducătorul este atotputernic”.

    „Nimeni nu este pregătit pentru o confruntare cu Putin”, spune Pavel Felgenhauer. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de periculoasă”.

    Războiul din Ucraina este războiul lui Vladimir Putin. Dacă liderul de la Kremlin îşi atinge obiectivele militare, viitorul Ucrainei ca naţiune suverană va fi pus la îndoială. Pe de altă parte, dacă războiul eşuează şi pierderile vor fi masive, eşecul ar putea determina Kremlinul să adopte măsuri mai disperate.

     

  • Iulian Anghel, editor ZF: Cel mai dispreţuit dintre pământeni

    Vladimir Putin (69 de ani) a ajuns cel mai dispreţuit om de pe planetă. Desigur, sunt şi alţii care-l admiră – prin Venezuela, prin Myanmar, prin Brazilia sau prin ţări din Africa.

    Ce antiteză istorică între “marele Vladimir Putin”, aplaudat la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, de ziariştii romani, şi “micul Volodimir Zelenski” (44 de ani) actorul de comedie ajuns preşedinte al Ucrainei!

    Curajul lui Volodimir Zelenski i-a întărit pe ucraineni, iar rezistenţa lor este formidabilă. Chiar dacă va câştiga, Rusia a pierdut deja acest război, graţie curajului armatei ucrainene şi a oamenilor de rând. Nu mai suntem în epoca lui Stalin când puteai duce la moarte milioane de oameni, fără ca lumea să ştie. A fost nevoie de un Soljeniţîn ca lumea liberă să afle despre cumplitul Gulag. Dar a aflat aceste date la ani distanţă. Unii le-au ştiut dinainte. Jean-Paul Sartre, genialul scriitor francez, a ştiut crimele Gulagului. Pentru că, având atâta înfluenţă, ruşii asupriţi au crezut că vor fi ajutaţi de el. Dar Sartre a trecut sub tăcere crimele Imperiului Sovietic pentru că i-ar fi stricat lui tezele despre comunism. Indiferent de geniul lui, pentru asta Sartre merită dispreţul întregii umanităţi. În vremea asta, aşa ceva nu mai este posibil. În războaiele Crimeei dintre 1853 şi 1856 (Imperiul Ţarist împotriva Imperiului Otoman, a Franţei, Angliei, Irlandei şi Sardiniei) lumea a rămas şocată de violenţa luptelor. Apăruseră primele „aparate de fotografiat”, iar lumea a văzut imagini, nu spuse pe hârtie. Una este să scrii că „X” a bombardat un spital şi alta este să arăţi pe o cameră video un spital distrus şi morţi pe culoarele lui. De aceea războiul lui Putin este diferit de alte războaie. Pentru că acum majoritatea oamenilor au un telefon mobil şi pot înregistra şi pot arăta altora ce se întâmplă. Sateliţii au înregistrat coloana de tancuri întinsă pe 67 de kilometri care se îndreaptă spre Kiev. Ucrainenii ştiu, lumea ştie. Este limpede că Ucraina are succes pentru că deţine informaţii la timp, deşi ea nu are infrastructură pentru a le obţine singură. Bombardamentele absurde ale ruşilor sunt cunoscute în întreaga lume liberă. De aceea, niciodată în istoria post-război rece Occidentul nu a fost atât de unit împotriva Rusiei. Germania trimite arme Kievului, ceva de neconceput până acum o săptămână. Toate ţările din UE trimit ajutoare militare sau medicale Ucrainei. Elveţia îngheaţă depunerile oligarhilor rusi în băncile sale, un lucru unic pentru neutra Elveţie. Vladimir Putin şi ministrul său de externe Serghei Lavrov sunt sancţionaţi financiar în UE, activele lor sunt blocate. Niciodată nu s-a mai întâmplat asta.

    Rusia se bazează pe China. China are, la rândul ei, o problemă cu Occidentul. Dar probabil râde de Rusia. Pentru că nu poţi decât să râzi când citeşti că soldaţii ruşi opresc tancurile şi-l întreabă pe un şef de gară care-i drumul spre Kiev. China are un PIB de 18 mii de miliarde de dolari, faţă de un PIB al Rusiei de 1.600 de mii de miliarde de dolari. Deci are de ce să râdă. Dar se uită însă atent, cu gândul la Taiwan. Nu e cazul să-ţi distrugi economia pentru un teritoriu ce nici nu-ţi trebuie, până la urmă. Pentru că asta face Rusia azi.

    Indiferent de soarta războiului, un lucru e sigur. Soarta lui Putin este pecetluită. Nu mai este un interlocutor pentru nimeni, Rusia este izolată, şi nici China nu-şi permite să ia Rusia sub aripa sa. Interesele Chinei, la rându-i o dictatură, nu are niciun interes să salveze o altă dictatură. Cu cât Rusia este mai slabă, cu atât China este mai puternică. Un război nuclear? Acesta va fi sfârşitul tuturor dictaturilor. Iar dictatorilor le place să moară în puf.