BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Situaţie DISPERATĂ în Polonia: Consiliul UE vrea să le suspende dreptul de vot. Urmează România?

    “În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare”, a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.

    “Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pista de biciclişti care se încarcă de la lumina soarelui şi rămâne aprinsă toată noaptea – GALERIE FOTO

    Ciclismul este una dintre metodele de a circula cele mai prietenoase cu mediul înconjurător; graţie acestei noi invenţii a polonezilor, a devenit chiar şi mai prietenos.

    Este vorba de o pistă de biciclişti care luminează noaptea, alimentându-se în timpul zilei de la lumina soarelui. Pista se află în nordul Poloniei, în apropiere de Lidzbark Warminski, şi a fost creată la Institutul de Tehnologie Badan.

    Pista este realizată dintr-un material sintetic care poate lumina timp de zece ore după ce a fost încărcat. Conceptul nu este unul nou, fiind iniţial dezvoltat în Olanda – diferenţa este că olandezii foloseau led-uri, nefiind vorba despre o sursă naturală de energie.

  • Mateusz Morawiecki menţine politicile Guvernului Poloniei

    De asemenea, Mateusz Morawiecki a subliniat că Polonia va redobândi controlul asupra sectoarelor economice strategice.

    Mateusz Morawiecki a fost învestit luni în funcţia de prim-ministru al Poloniei, în locul Beatei Szydlo, care va fi vicepremier. Toţi membrii fostului guvern au rămas în funcţii.

  • Studiu: Şoferii utilizează anvelope necorespunzătoare

    Acest studiu indică, de asemenea, faptul că şoferii din Europa Centrală tind să prefere calitatea în raport cu preţul, în alegerea anvelopelor.

    Un fapt alarmant adus în atenţie de studiul realizat de Nokian Tyres este acela că există tendinţa ca şoferii să ruleze pe anvelope necorespunzătoare, spre exemplu, anvelope de vară iarna şi viceversa. Potrivit studiului, cel mai mare procent de şoferi care admit că uneori utilizează anvelope neadaptate sezonului este în Franţa: 44%. Cei mai pregătiţi în acest sens sunt şoferii germani – doar 23% dintre aceştia spun că uneori utilizează anvelope necorespunzătoare. Italia, Republica Cehă, Polonia şi România – celelalte ţări incluse în acest studiu – se plasează undeva între aceste două extreme.

    În ultimii ani, anvelopele all-season au câştigat în mod constant cotă de piaţă în Europa Centrală, însă anvelopele de sezon reprezintă în continuare cea mai frecventă alegere. În cele mai multe regiuni, este de necontestat faptul că anvelopele destinate fiecărui sezon, de vară şi de iarnă, sunt cea mai bună alegere.  

    Cu toate acestea, într-o regiune în care vremea nu are manifestări extreme, iar conducătorul auto doreşte să conducă în siguranţă cu acelaşi set de anvelope pe tot parcursul anului, anvelopele all-season pot reprezenta opţiunea ideală. Spre exemplu, Nokian Weatherproof, anvelopa all-season a Nokian Tyres, oferă o rulare confortabilă în toate anotimpurile, aceasta fiind concepută pentru şoferii care necesită o opţiune sigură în caz de lapoviţă sau zăpadă, dar care, de asemenea, doresc să ruleze facil şi eficient din punct de vedere al consumului de combustibil pe timpul verii.

    În decizia de achiziţionare a anvelopelor, marea majoritatea a respondenţilor iau în considerare în primul rând calitatea, apoi preţul şi în cele din urmă, dacă anvelopa aleasă este ecologică. În ceea ce priveşte acest aspect, rezultatele obţinute în ţările europene incluse în studiu sunt foarte asemănătoare, dacă nu chiar egale. Peste două treimi din respondenţii din Franţa, Germania, Italia, Republica Cehă, Polonia şi România spun că pentru ei calitatea joacă un rol esenţial în achiziţionarea de anvelope. Doar o pătrime dintre aceştia vede preţul drept cel mai important criteriu de selecţie.

    Datele incluse în acest raport se bazează pe un studiu efectuat anul acesta de Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope premium din lume, în colaborare cu agenţia de cercetare Ipsos. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.800 de respondenţi din Germania, Polonia, Republica Cehă, Italia, Franţa, România şi Bulgaria.

  • Care sunt planurile noului CEO al Superbet

    “Piaţa este un pic diferită, dar principiul este cam acelaşi – de exemplu, în America, agenţiile de pariuri se află în cazinouri, care sunt imense; la noi sunt agenţii mici, la colţul străzii, şi sunt multe, aceasta ar fi principala diferenţă”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, polul mondial al jocurilor de noroc.

    A ajuns acolo nu fiindcă ar fi el însuşi un pasionat – se autodeclară mai cu seamă un observator al pieţei – ci ca o consecinţă a principalului său hobby, motocicleta, în contextul celui mai lung drum parcurs de el, celebrul Route 66, traseu străbătut în 30 de zile; cinci le-a petrecut în Las Vegas. Nici parcursul profesional lui Ardeleanu nu este unul care să fi avut anterior tangenţe cu domeniul. „Exact acelaşi lucru îl fac la Superbet – export ce există în România în Europa Centrală şi de Est – şi l-am făcut cu A&D Pharma”, descrie Ardeleanu specificul activităţii din rolul pe care îl ocupă în cadrul acestuia, comparându-l cu rolul avut în urmă cu câţiva ani, de general manager în cadrul companiei de farmaceutice Ozone Laboratories din Polonia.

    Executivul de 42 ani a avut anterior o activitate de aproximativ 16 ani în retail şi descrie noua lume drept una cu nimic diferită faţă de cea anterioară: „În momentul în care conduci la nivel de general management un business, industria nu prea mai contează atât de mult. Ai specialişti în echipă deja care sunt specializaţi pe industrie – general management înseamnă strategie şi leadership, people management”.

    A intrat în domeniul jocurilor de noroc în septembrie 2015, ca director general al companiei BET Arena, din cadrul holdingului de companii, de unde a evoluat anul acesta în funcţia de CEO al Superbet, devenind astfel responsabil pe cele câteva sute de agenţii de pariuri sportive ale companiei, de platforma online a operatorului, precum şi de expansiunea în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cota de piaţă ocupată de Superbet pe piaţa locală este de circa 20%, cu volumele de pariuri şi casino (wagered amounts) dezvoltate de Superbet la undeva peste 1 miliard de euro. Activităţile Superbet România sunt operate de un holding pe piaţa locală; iar dezvoltările din Europa Centrală şi de Est se fac sub un altul înregistrat la Viena; compania are o a treia entitate, globală, care operează platforma superbet.com, înregistrată în Gibraltar. Compania este una antreprenorială, înfiinţată în România chiar înainte de criză, de familia Augusta şi Sacha Draghici, care deţin mai mult de 51% din acţiunile companiei. Potrivit celor mai recente declaraţii ale lui Vlad Ardeleanu, veniturile întregului grup de companii se îndreaptă anul acesta spre 120 de milioane de euro.

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a absolvit Facultatea de Economie (în cadrul Universităţii de Vest, în 1998), dar şi dreptul (Universitatea din Craiova, în 2000). Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca inspector fiscal, îşi aminteşte el debutul parcursului profesional. 2001 era anul în care omul de afaceri Florentin Banu vindea fabrica de napolitane Joe către gigantul elveţian Nestlé, iar lui, împreună cu un coleg, îi revenise responsabilitatea să verifice tranzacţia. „După controlul respectiv, omul a venit la mine şi mi-a zis: «M-ai cam amendat aici, trebuie să-ţi ofer un contract de muncă pentru a-mi recupera banii»”, rememorează Ardeleanu. A devenit astfel prima persoană care aflase despre intenţia lui Florentin Banu de a construi un lanţ de supermarketuri – denumite încă la acea vreme „alimentare”. „L-am întrebat de ce crede că pot să îl ajut să facă alimentare; mi-a răspuns că nu îl pot ajuta cu nimic, în afara faptului că am putere de muncă.”

    Astfel, la 25 de ani, a ajuns directorul financiar al companiei nou înfiinţate, sub care avea să se dezvolte lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, s-a dezvoltat rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, ulterior, de Carrefour. În acel an a decis să schimbe domeniul, în dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma. „Mi-am dorit o carieră internaţională, iar A&D Pharma asta îşi dorea, să exporte un succes antreprenorial românesc în Europa Centrală şi de Est.”

    Timp de trei ani, a vândut şi a distribuit astfel pe piaţa poloneză produse precum Fervex, Efferalgan, Trachisept. S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general pe divizia Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea la Superbet. „Înainte de Carrefour am fost întotdeauna un executiv care a fost şi acţionar minoritar, şi antreprenor, şi director, statut pe care o corporaţie nu poate să ţi-l ofere. Grupul de firme Superbet poate, iar acest pas este o revenire la prima dragoste; într-un mediu diferit de corporaţie, pot să aplic ceea ce am învăţat şi în corporaţie.” Una dintre respnsabilităţile sale în noua funcţie constă în dezvoltarea activităţilor Superbet în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar primul pas făcut în acest sens este intrarea pe piaţa din Polonia, în urma unei investiţii „de câteva milioane de euro”, ce se va recupera în câţiva ani, potrivit lui Ardeleanu.

    Prin această expansiune, Superbet a devenit în noiembrie singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise acolo până la finalul anului. „Ceea ce vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – unde există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare. În total, ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital şi vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează de circa un an, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia, la construirea echipei de acolo, ce este formată din câteva sute de angajaţi. În Polonia sunt circa 38 de milioane de cetăţeni şi, potrivit reprezentanţilor polonezi ai Superbet, 8-10% dintre adulţi înclină spre un anumit tip de activitate de gambling.

     

  • Parlamentul polonez adoptă reforme ale sistemului judiciar, în pofida avertismentelor UE

    Legile au fost votate în Seim, camera inferioară a Parlamentului de la Varşovia. Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare şi care deţine majoritatea în cele două camere ale Parlamentului, susţine că aceste reforme sunt necesare pentru a pune capăt ”sistemului corupt” din rândul magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului cominist.

    Prin proiectele legislative adoptate vineri, Parlamentul va avea controlul total asupra numirii membrilor Consiliului Naţional al Magistraturii (KRS), organism ce are prerogativa de a decide numirile şi promovările magistraţilor. O altă prevedere vizează scăderea vârstei de pensionare a membrilor Curţii Supreme de Justiţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această dispoziţie este contestată, întrucât PiS urmăreşte pensionarea actualei preşedinte a Curţii Supreme, deşi conform Constituţiei ea trebuie să rămână în funcţie pentru un mandat de şase ani, adică până în 2020.

    Legile urmează să fie supuse la vot şi în Senat, iar ulterior vor fi trimise spre promulgare către preşedintele Andrzej Duda. Dacă legile vor fi promulgate, Parlamentul va deţine competenţa de a decide componenţa Consiliului Naţional al Magistraturii.

     

  • Cine este Mateusz Morawiecki, noul premier al Poloniei

    Mateusz Morawiecki, în vârstă de 49 de ani, s-a făcut cunoscut prin reprimarea evaziunii fiscale în Polonia şi prin alocarea unor fonduri suplimentare pentru serviciile de sănătate.

    Noul premier vorbeşte fluent engleză şi germană şi este lăudat de oficialii UE de la Bruxelles pentru profesionalismul dovedit în timpul reuniunilor miniştrilor de Finanţe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Michal Szczurek, ING Bank România

    Michal Szczurek, directorul general al ING Bank România, consideră că echilibrul reprezintă cea mai importantă calitate a unui lider, în detrimentul unor calităţi precum puterea de a motiva şi a convinge: „Dacă nu este o viziune corectă, poate că nu puterea de a motiva şi convinge sunt cele mai importante.

    Sunt multe figuri în istorie care au convins mulţi oameni să îi urmeze, însă când direcţia nu a fost cea mai fericită, şi rezultatele au fost în consecinţă”. O altă calitate pe care o ia în calcul este grija pentru siguranţa oamenilor, însă este de părere că, într-o lume în care nu poţi fi sigur de nimic, acest sentiment indus te poate lăsa vulnerabil, neatent la ceea ce se întâmplă în jurul tău. Oferă şi un exemplu în acest sens: cei 22.000 de angajaţi ai Enron, care poate se simţeau în siguranţă la momentul în care compania raporta venituri de 111 mld. dolari, însă un an mai târziu falimentul înregistrat de aceasta devenea cel mai mare din istoria SUA.

    Astfel, subliniază el, „dacă eşti echilibrat, nu eşti cel mai bun în toate, dar îţi cunoşti punctele slabe şi poţi să le transformi în puncte forte sau poţi să ai colegi de echipă care te ajută să rezolvi situaţii şi în zonele în care nu eşti cel mai priceput”. El conduce sucursala din România a grupului olandez ING din 2012. Anterior, a avut un rol important în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia, iar apoi a restructurat divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski (Polonia).

     

  • Vienna Insurance Group a înregistrat prime brute subscrise de peste 7 miliarde de euro în primele trei trimestre ale amului

    Primele au crescut cu 5,6 procente, excluzând impactul produselor de asigurare cu prima unică. Creşterea s-a datorat în principal segmentului auto şi altor segmente de asigurări daune/accidente, fiind susţinută în principal de Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Polonia, Slovacia şi România au înregistrat de asemenea creşteri ale asigurărilor de viata. În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, una dintre priorităţile majore ale „Agendei 2020”, creşterea primelor s-a datorat în principal Austriei, statelor baltice şi Georgiei.

    Rata de solvabilitate la nivelul Grupului VIG listat a fost de 224,8 procente la 30 septembrie 2017, reconfirmand astfel rată obţinută în primul semestru din 2017 (224,5 procente). Rezultatul financiar de 732 milioane euro pentru primele trei trimestre din 2017 indică o creştere anuală de 4,1 procente. Creşterea a fost rezultatul unei majorări a venitului curent graţie consolidării complete a entităţilor non-profit ale grupului şi profiturilor realizate mai mari din vânzarea de acţiuni. Investiţiile Grupului incluzând numerarul şi echivalentele de numerar au crescut la 37,2 miliarde euro la 30 septembrie 2017 datorită unei intensificări a activităţilor de investiţii (31 decembrie 2016: 36,2 miliarde euro).

    VIG a înregistrat o rată combinată de 97,3 procente în primele trei trimestre din 2017. Atat rata daunei, cât şi rata cheltuielilor s-au îmbunătăţit comparativ cu anul precedent. Austria, Polonia, Serbia şi statele baltice au contribuit în principal la reducerea în ansamblu a ratei combinate, fapt care s-a datorat în principal profitabilităţii în creştere a segmentului auto.

    Cresteri anuale semnificative ale profitului au fost înregistrate în Polonia, Ungaria şi în segmentul „alte pieţe din ECE” – în principal în Serbia. Creşterea profitului în Polonia şi Ungaria s-a datorat îmbunătăţirii semnificative a segmentului RCA, iar în România – asigurărilor CASCO şi măsurilor pe termen lung de creştere a profitabilitatii.

    Profitul (înainte de impozitare) a crescut la 331 milioane euro în primele trei trimestre din 2017. Pietele din Europa Centrală şi de Est au contribuit cu peste 60 de procente din total. Creşterea anuală de aproape 10 procente s-a datorat în principal îmbunătăţirii ratei combinate şi bunei evoluţii a rezultatului financiar. Creşterea contribuţiei la profit a linilor de business daune/accidente a compensat impactul mediului marcat de dobânzi reduse.

     

  • Telekom şi banking de tip polonez

    Alior Bank, unul dintre cei mai noi jucători ai industriei bancare poloneze, specializat pe furnizarea de servicii digitale, a mizat agresiv pe zona de retail, unde a semnat parteneriate cu operatorul telecom T-Mobile, echivalentul lui Telekom pe piaţa poloneză, dar şi cu retailerul Tesco. Şi a ajuns în câţiva ani în top 10 după active pe piaţa bancară din Polonia.

    Intrată de curând pe piaţa românească, Alior Bank s-a aliat deocamdată cu Telekom România – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii fixe şi mobile – şi au lansat împreună servicii bancare digitale sub umbrela Telekom Banking. Serviciile bancare digitale includ pentru moment doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar online. Dar urmează produse de creditare, cum ar fi credite de nevoi personale fără garanţii sau facilitatea overdraft.

    ”Creşterea nu va fi una de natură tradiţională pentru că nici modelul nostru de business nu este tradiţional. Creşterea va fi direct corelată în segmentul de vânzare cu deschiderea de puncte de lucru. Avem locaţii în Bucureşti în şase puncte şi 60 de angajaţi. în următorul an ne propunem să ajungem până la 120 de locaţii – cifra reprezintă cam 50% din reţeaua pe care ne propunem să o utilizăm cu partenerul nostru, Telekom. Adică unu din două magazine să beneficieze şi de un angajat bancar tocmai pentru a răspunde potenţialelor întrebări sau nevoi de confort ale clienţilor români atunci când discutăm despre produse bancare“, spune Claudia Butac, care conduce din toamna anului trecut sucursala de la Bucureşti a Alior Bank. Sedii exclusiv Alior nu vor exista. Dar banca ia în calcul şi alte variante de extindere, cum ar fi de exemplu forţa mobilă.

    De ce a fost aleasă, totuşi, România de polonezii de la Alior? ”Dacă ne uităm în zona ţărilor din blocul ex-comunist – Europa Centrală şi de Răsărit – Polonia a reprezentat o piaţă atractivă date fiind mărimea – mărimea face un business scalabil –, populaţia şi dinamica din punct de vedere macroeconomic. Şi, din această perspectivă, România a urmat. Suntem a doua ţară ca mărime şi populaţie, deci cred că am fost o alegere firească. Tot ceea ce vedem că a funcţionat în piaţa din Polonia şi este vârf de tehnologie vrem să aducem şi pentru consumatorul român“, explică Claudia Butac. Ţinta este de a atrage o jumătate de milion de clienţi în decurs de patru ani pentru Telekom Banking – entitatea locală sub care vor fi furnizate serviciile financiare.

    ”România este o piaţă foarte atractivă pentru noi. După ce am făcut cercetarea de piaţă pe segmentul bancar, ne-am dat seama că vom fi foarte competitivi. în perioada următoare estimăm că vom atrage câteva sute de mii de clienţi pentru Telekom Banking, ţinta pentru următorii patru ani fiind de a ajunge la o jumătate de milion de clienţi“, după cum a declarat Celina Waleskiewicz, director executiv adjunct al Alior Bank.

    În Polonia, T-Mobile Bank – parteneriatul dintre T-Mobile şi Alior Bank – are în prezent circa 600.000 de clienţi, compania lansând serviciile în 2012. Separat, banca A-lior are 4 milioane de clienţi pe piaţa poloneză.

    Noua entitate din România – Telekom Banking – mizează pe gradul mare de acoperire a serviciilor de internet, fixe şi mobile, precum şi pe rata ridicată de penetrare a smartphone-urilor în România.

    Prin intermediul Telekom Banking pot fi deschise conturi curente în lei, euro, dolari şi lire sterline, pot fi ataşate carduri de debit acestor conturi şi există acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.

    Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil, fie în magazinele Telekom şi Germanos. Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, şi tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. în cazul deschiderii unui cont în magazin, solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.
    Prin intermediul Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.

    Un alt produs Telekom Banking este platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii au acces la un curs de schimb pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia. Totodată, opţiunea ”Pay later“ (Plăteşte mai târziu) permite realizarea unor schimburi valutare fără a avea întreaga sumă disponibilă – este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.

    ”Platforma de schimb valutar online nu este o promoţie pe care să o ţinem un an sau doi – şi pe care să o transformăm în altceva. Ea este o imagine live a modului în care operează cele 10 valute şi a modului în care ele sunt cotate“, a explicat Claudia Butac.

    Telekom Banking are în plan să extindă treptat produsele şi prin lansarea serviciilor de creditare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente din magazinele operatorului telecom şi ale partenerului acestuia – Germanos.
    ”Vrem ca produsele de creditare să fie disponibile pentru clienţi de la finalul acestui an – descoperit de cont, credite şi carduri de credite. Intenţia noastră este să oferim credite pentru toate produsele comercializate în magazinele Telekom şi Germanos“, a precizat Celina Waleskiewicz. 

    Odată cu lansarea serviciilor de creditare, Telekom Banking va avea spaţii special amenajate în cadrul reţelelor de magazine Telekom şi Germanos. Pe lângă colaborarea cu Telekom, am putea să vedem în perioada următoare şi o colaborare a Alior şi în România cu marii retaileri, cum se întâmplă în Polonia? ”Nu aş putea să vă dau o dată concretă despre această posibilitate. Nu avem astfel de planuri imediate. Asta nu înseamnă că excludem sau că nu suntem deschişi dacă apar oportunităţi“, a explicat Claudia Butac, şefa Alior în România.

    Ea deţine această funcţie din toamna anului trecut, iar anterior timp de aproape trei ani a fost vicepreşedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în domeniul locativ. Anterior, din 2011 până în 2013, s-a ocupat de divizia de retail, inclusiv segmentul de clienţi premium, la Citibank România. Claudia Butac a fost şi director de private banking în cadrul Bancpost, precum şi membru în boardurile EFG Eurobank Securities şi EFG Eurobank Corporate Finance.

    Alior Bank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,3 milioane de lei (1,17 mil. euro) în România, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut este primul în care apar informaţii la Ministerul de Finanţe despre filiala locală, în condiţiile în care informaţii oficiale despre venirea polonezilor în România au apărut prima dată în 2015.