BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Acest antreprenor spune că un elev de liceu înţelege mai bine economia decât Victor Ponta

    Conceptele de bază din mecanică – viteză, acceleraţie sau decelaraţie – erau folosite în mod creativ pentru a construi un model, în care printre parametrii utilizaţi era şi dinamica Produsului Intern Brut (PIB). În urmă cu două săptămani, după istoria abracadabrantă cu Institutul Naţional de Statistică (INS) şi datele oficiale statistice privind indicatorul macroeconomic PIB, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirma că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge „tot înainte!“.

    Această afirmaţie mirobolantă aduce zâmbetul pe buze din două direcţii: prima ar fi partea referitoare la reducerea semnificativă a vitezei, iar cea de-a doua ar fi partea străvechiului şi nemuritorului îndemn comunist. Nu trebuie să fii un geniu pentru a înţelege că postul de prim-ministru nu presupune automat şi o înţelegere minimă la nivelul bunului simţ a fenonemelor macroeconomice. Dar consider că un elev de şcoala primară poate înţelege faptul că şeful executivului trebuie să aibă priceperea de a coopta în echipa sa oameni cu o expertiză tehnică indubitabilă necesară în administrarea unui guvern.

    Prin reducere la absurd, să presupunem că domnul Ponta are dreptate când afirmă că viteza iniţială de deplasare a economiei României este de 130 km/h, iar cea finală de 100 km/h. Cum viteza este raportul dintre variaţia de spaţiu parcurs şi variaţia de timp, să alegem două unităţi de timp: perioada anuală şi perioada trimestrială. Dacă ar fi să judecăm după ritmul de creştere anual al PIB, România a înregistrat un ritm de +0,6% în 2012 şi un ritm de +3,5% în 2013. Similar, Germania a înregistrat o creştere a PIB de 0,7% în 2012 şi de 0,4% în 2013. Prin comparaţie, îmi vine foarte greu să cred că economia României atinge viteza sunetului în comparaţie cu cea a Germaniei.

    Dacă ar fi să judecăm după ritmul de creştere trimestrial al PIB, România a înregistrat un ritm de -0,2% în T1 şi un ritm de -1,0% în T2. Matematic vorbind, viteza este prima derivată a spaţiului în raport cu timpul, iar acceleraţia este a doua derivată a spaţiului în raport cu timpul. Un elev de liceu poate concluziona că economia României înregistrează o deceleraţie puternică, şi asta în contextul în care ritmul de creştere a PIB nu putea atinge cote stelare într-o perioadă extrem de scurtă imediat după criza din 2009-2010.

    În ceea ce priveşte sensul de deplasare a economiei şi judecând în termeni absoluţi, valoarea PIB-ului la 30 iunie 2014 este inferioară celei înregistrate la 31 martie 2014. Un copil de grădiniţă ştie că 2 mere sunt mai puţine decât 3 mere, aşa că realitatea arată că economia României la finele T2 este în urma celei de la începutul anului. Conform logicii domnului prim-ministru, chiar şi în contextul unei recesiuni, economia merge „înainte“. Să înţelegem că atât în mai vechea falimentară Grecie cât şi în noua falimentară Argentina cetăţenii ies fericiţi pe stradă scandând în unanimitate „Tot înainte!“? Nu prea cred.

    În universul Wall Street şi nu numai, se spune că în viaţă este bine să ai „common sense“. Dacă îl posezi s-ar putea să îţi fie de folos, dar dacă nu îl posezi este posibil să ai probleme majore.

    de TONI IORDACHE (antreprenor)

  • Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică, susţinută de industrie şi impozite nete

    PIB, ajustat sezonier, estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 163.008,5 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1% faţă de primul trimestru trimestrul şi în creştere cu 1,5% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6% şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 13,4% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor de 6,2%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%.

    De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în primele şase luni ale anului le-au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+3,3%), cu o pondere de 65,6% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 5,1% şi exportul net (+1,0%), consecinţă a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 10,6%.

    Ca urmare a scăderii semnificative a volumului formării brute de capital fix cu 11,2%, aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -2,2%.

    INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

    Astfel, România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%.

    România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 septembrie

    2-4.09
    Târgul industriei de jocuri de noroc Entertainment Arena Expo (Romexpo, Bucureşti)

    3.09
    INS publică datele provizorii ale PIB în T2 şi bilanţul construcţiei de locuinţe în primul semestru

    3.09
    Eurostat anunţă cifra de afaceri în servicii în T2 şi în comerţ la 7 luni pentru UE şi zona euro

    4-5.09
    Reuniunea NATO (Newport, Marea Britanie)

    4.09
    Reuniunea de politică monetară a conducerii BCE (Frankfurt)

    4-14.09
    Braşov International Film Festival & Market (Centrul Cultural Reduta, Braşov)

    5.09
    BNR publică indicatorii de risc bancar de la Centrala Riscului de Credit pentru iulie

    5.09
    Eurostat publică a doua estimare a PIB în UE şi zona euro în trimestrul al doilea

    5.09
    Clubbing: Karnivale V (Arenele Romane, Bucureşti)

    6-7.09
    Creative Est #0, festival dedicat industriilor culturale şi creative (Grădina Botanică, Bucureşti)

    până la 11.09
    Festivalul de teatru independent Undercloud (MŢR, Bucureşti)

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

  • ANALIZĂ: Investiţiile, accizele şi taxa pe stâlp au dus în jos economia. Analiştii scad prognozele

    Cei mai mulţi analişti au anunţat o revizuire în jos a prognozei de creştere economică pentru acest an, dar vor furniza estimări mai exacte abia după ce Institutul Naţional de Statistică va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru.

    România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului.

    Potrivit analiştilor, investiţiile au fost afectate de creşterea taxării în prima parte a anului, dar şi de perspectiva neimpozitării profitului reinvestit, care s-a aplicat în cele din urmă de la 1 iulie.

    De asemenea, un rol în amânarea investiţiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creşterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar şi contextul geopolitic.

    Deşi fluxurile externe de capital au crescut în primele şase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%.

    “Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investiţiilor private interne şi a investiţiilor străine, din domeniul construcţiilor, mai ales cele inginereşti şi din partea agriculturii. Scăderea investiţiilor publice era deja anticipată, precum şi performanţa slabă a absorbţiei fondurilor europene”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef la Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

    El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%.

    Macroeconomistul Florin Cîţu vede creşterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%.

    “Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuţie la scăderea PIB atât în T1, cât şi în T2 o are dinamica negativă a investiţiilor în mijloace fixe”, afirmă Cîţu.

    El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuţia bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.

    “Opreşti investiţiile până nu ştii ce se întamplă. Aştepţi să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari şi astepată o relaxare promisă”, a arătat Cîţu.

    Economistul consideră că este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS şi chiar TVA, dar şi a numărului de impozite, în condiţiile în care Guvernul trebuie să promită că nu va creşte taxele.

    “În plus, să nu uităm că politica moentară a fost restrictivă până în 2013, iar acum s-ar putea să fie prea târziu”, a conchis Cîţu.

    Într-un raport de analiză al Băncii Transilvania, semnat de economistul Andrei Rădulescu, se menţionează că în primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina şi a politicii statului în materie de investiţii publice.

    “La nivelul economiei reale climatul investiţional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Menţionăm faptul că planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale”, se arată în raport.

    Economistul Băncii Transilvania nu exclude însă ca scăderea investiţiilor să fie lagată şi de comporatamentul antreprenorilor, care au amânat unele proiecte până după 1 iulie, dată după care profitul reinvestit nu mai este impozitat.

    “Evoluţia nefavorabilă a investiţiilor productive din primele şase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potenţialului economic. În scenariul central (care va fi revizuit în toamnă) ne aşteptăm la o
    relansare graduală a investiţiilor productive începând cu trimestrul al treilea, evoluţie susţinută, printre altele, de declinul costurilor de finanţare (la minime istorice) şi relansarea creditării în lei, revigorarea consumului privat, o politică mai proactivă la nivelul investiţiilor publice”, se spune în raport.

    România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

    In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, coborând de la creştere anuală de 3,7% după primul trimestru.

    Guvernul a transmis, după ce INS a prezentat datele privind evoluţia economiei, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine prognoza de creştere de 2,5%, publicată de Comisia Naţională de Prognoză în urmă cu câteva luni.

    În acelaşi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge “tot înainte!”, având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creşterii, mai ales ca în regiune sunt şi semne proaste.

    “Mai avem spaţiu de creştere pentru toamna aceasta şi de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocaţi de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!”, mai afirmă Ponta.

    Din luna octombrie, Guvernul intenţionează să reducă CAS cu cinci puncte şi să introducă programul “Prima maşină”, după modelul “Prima Casă”, prin care tinerii în vârstă de până la 35 ani să acceseze credite pentru cumpărarea unui autovehicul cu garanţia statului.

    Tot pentru toamna acestui an, Guvernul a anunţat, într-un document prezentat în urmă cu o lună, că un număr de 125.000 de medici, asistenţi medicali şi asistenţi sociali vor beneficia de creşterea salariului cu 10% din această toamnă, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor acceptase, în negocierile cu sindicatele, o creştere salarială doar în două etape, în decembrie 2014 şi martie 2015.

    În acelaşi timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii şi mamele vor fi scutite de obligaţia de a restitui statului o sumă din pensiile, respectiv din indemnizaţiile de creştere a copilului încasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi.

    Guvernul şi-a mai anunţat recent intenţia de a pregăti creşterea alocaţiei de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea venitului minim de inserţie (o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare şi se va adresa unei categorii mai largi de populaţie, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluşi de la primirea ajutoarelor sociale).

    Tot începând cu anul viitor, Guvernul are în vedere majorarea salariilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală, o nouă creştere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor în medie cu 4,5%

    Executivul a mai asigurat că va menţine TVA redusă la pâine şi că va reduce taxa pe valoarea adăugată şi la alte categorii de produse, precum legume-fructe şi, posibil, carne.

    Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

    Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

    Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

  • PIB SCADE cu 1% faţă de trimestrul I, creşterea anuală s-a diminuat semnificativ

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, după primele estimări, PIB în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier).

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, PIB a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

    In semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.

    Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 126,38 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de trimestrul I 2013, potrivit datelor provizorii revizuite

    În funcţie de seria ajustată sezonier, PIB-ul este estimat pentru perioada ianuarie-martie, la 161,15 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2013 şi cu 4% faţă de trimestrul I 2013.

    Premierul Victor Ponta anunţa la sfârşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%. Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, iar pentru întregul an anticipa un avans economic peste nivelul anului trecut, de 3,5%.

    Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

    Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

    Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

  • Veşti bune pentru economia SUA

    Ştirile nu i-au bucurat însă şi pe investitorii în acţiuni: indicele Dow Jones a pierdut 0,2% în ziua anunţării lor, iar S&P 500 a stagnat, explicaţia fiind că o ameliorare notabilă a economiei exclude prelungirea programului Rezervei Federale de tipărire de bani, program care până acum a încurajat în special speculaţiile la burse.

    Janet Yellen, şefa Fed, a invocat redresarea economiei şi a pieţei muncii spre a anunţa continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de la 35 la 25 mld. dolari pe lună, urmând ca programul de stimulare monetară să ia sfârşit în octombrie.

    În acelaşi timp, Yellen a atras atenţia că deşi rataă şomajului s-a redus constant, piaţa muncii are însă probleme de alt gen. Aceste probleme, discutate de şefa Fed la audierea din Congres din cursul lunii iulie, se referă la stagnarea ritmului de majorare a salariilor, la faptul că mulţi angajaţi cu normă parţială nu reuşesc să-şi găsească slujbe cu normă întreagă şi la proporţia mare a şomerilor care nu au avut de lucru timp de peste şase luni, cu efect negativ asupra viitoarei lor eligibilităţi în ochii angajatorilor.

  • Morala perlelor de la bac

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie.

    ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. Calitatea şi relevanţa învăţământului pentru mediul de afaceri sunt mai slabe inclusiv decât în alte ţări din est: în top 500 universităţi la nivel mondial din punctul de vedere al relevanţei învăţământului pentru mediul de afaceri, Polonia are două universităţi, România nu are niciuna.

    Aşa a ajuns să se deplaseze centrul de greutate în diversele rapoarte şi studii cu liste de priorităţi pe care instituţiile externe le recomandă periodic guvernelor din România, de la simpla flexibilizare a pieţei muncii, văzută ca garanţie a succesului în atragerea de investitori, cum era în primii ani după criză, spre strategii de ameliorare a ofertei de educaţie şi calificare a forţei de muncă, sau de la investiţiile în infrastructură spre investiţiile în educaţie. Această tendinţă e legată de faptul că guvernele europene, analiştii, investitorii şi-au dat seama că ambiţioasele obiective de competitivitate europeană sau măcar de reducere a şomajului nu pot fi atinse numai cu ieftiniri ale forţei de muncă.

    Raportul de recomandări ale Comisiei Europene 2014 pentru programul de convergenţă arată că România ”are un procent ridicat şi în creştere de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (17,3% în 2013)„ şi acuză insuficienţa resurselor financiare şi umane pentru ameliorarea calităţii învăţământului, declinul puternic al învăţământului profesional şi tehnic, rata crescândă şi printre cele mai ridicate din UE de părăsire timpurie a şcolii, necorelările între competenţele absolvenţilor de învăţământ superior cu cerinţele pieţei, legătura slabă între companii şi mediul universitar şi participarea printre cele mai scăzute din UE la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

    Reacţia aproape reflexă ar fi aici, pe lângă reamintirea mersului chinuit şi păgubos a ceea ce s-a numit la noi reformă a educaţiei, şi blamarea guvernelor pentru că nu au respectat ţinta de cheltuieli de 6% din PIB pentru învăţământ, fixată prin Legea educaţiei, iar alocarea de fonduri de la buget rămâne sub media UE (4,13% în 2011, faţă de media UE de 5,34%). ”Aş vrea să atrag însă atenţia asupra ipocriziei foarte multor discuţii care au loc în spaţiul public când este vorba despre cheltuielile statului cu educaţia„, afirmă Radu Crăciun. ”Noi ne uităm la ponderea cheltuielilor raportată la PIB şi o comparăm cu cât cheltuiesc alte ţări raportat la PIB, dar nu poţi să te compari la cheltuieli cu fruntaşii Europei când este vorba de alocările pentru educaţie, sănătate sau apărare, iar când e vorba de veniturile raportate la PIB să fim printre ultimii în Europa. Deci dacă ne dorim să avem cheltuieli pentru educaţie raportate la PIB similare cu ale altor ţări, trebuie să avem şi venituri raportate la PIB comparabile cu ale altor ţări. Până atunci, nu avem cum, matematic, să avem cheltuieli mai mari.„

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    39% din PIB
    datoria publică la finele primului trimestru (247,9 mld. lei), a cincea cea mai redusă din UE, conform Eurostat, şi în uşoară creştere de la 38,7% din PIB (230 mld. lei) la sfârşitul primului trimestru din 2013

    2.721
    numărul sinuciderilor din România în 2013, mai mic decât în 2012, când s-au înregistrat 2.753 de cazuri, în timp ce maximul după 1996 a fost consemnat în 2000 (3.967 cazuri)

    612 mil. lei
    profiturile cumulate în primul semestru ale celor cinci SIF, aproape cât profitul cumulat de 626 mil. lei din tot anul 2013

    5,5 mld. euro
    fondurile europene absorbite de România în 2013, în timp ce contribuţia sa la bugetul UE a fost de 1,5 mld. euro

    25,1 mld. euro
    excedentul comercial înregistrat UE în relaţia cu SUA în primul trimestru, în timp ce faţă de China a înregistrat un deficit de 26,9 mld. euro, iar faţă de Rusia un deficit de 16,3 mld. euro

    0,5%
    inflaţia din zona euro în luna iunie, la acelaşi nivel înregistrat în mai, un minim istoric, în timp ce în UE inflaţia a crescut la 0,7%, faţă de 0,6% în mai

     

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.