Condus de un fost militar si de un reprezentant al organizatiei
nonguvernamentale Physicians for Human Rights, acest studiu a fost
publicat in revista de specialitate PloS Medecine. Studiul are la
baza marturii si examinarea dosarelor medicale a noua detinuti,
care au dat asigurari ca au fost supusi torturii in inchisoarea
militara americana de la baza navala din Cuba. “Personalul medical
si psihiatric detasat la Guantanamo a neglijat sau ascuns probe
medicale ale durerilor” suferite de pacientii lor, afirma autorii
studiului. “In trei cazuri din noua, dosarul medical raporteaza
rani fizice corespunzand (aplicarii) unor rele tratamente”, ca
hematoame, oase fracturate, laceratii sau (dureri) sciatice,
exemplifica ei.
Tag: medici
-
Medicii si psihologii militari de la Guantanamo au trecut cu vederea tortura
-
Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente
De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
valoare.
De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
“improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
cel mai vandut produs este destinat tratamentului
schizofreniei.
“Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
investigatiei interne.
Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
discretia autoritatilor locale.
Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
(art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).
Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
“costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
beneficiul pacientilor”. -
Cseke Attila: salariile rezidentilor vor creste, vom avea spitale la standarde UE (VIDEO)
Pentru aceasta va fi nevoie insa de rectificarea bugetului
sanatatii. Bugetul pentru 2011 este de 4,417 miliarde de lei, mai
mic cu 2,7 miliarde lei fata de executia bugetara pentru anul
trecut, iar banii pentru unele programele nationale de sanatate se
termina deja in a doua parte a anului curent, a spus
ministrul.Legat de reforma spitalelor, ministrul s-a referit la cazul
pacientei de la Centrul de Sanatate Baneasa, prezentat de el intr-o
conferinta de presa, cu acordul fiului ei. Desi locul ei nu era la
sectia de psihiatrie, pacienta era tinuta acolo ca sursa de
venituri, ca sa primeasca spitalul bani de la Casa de Asigurari,
sustine Cseke. “Managementul a vrut sa aiba un caz. Managementul
vrea ca pacientii sa stea cat mai mult ca sa primeasca bani. Suntem
pe locul 2 in Europa ca numar de internari”, a declarat
Cseke.“In Romania nu exista spitale care sa se poata clasifica la clasa
I”, afirma ministrul, estimand insa ca in 4-5, ani aproximativ 6
spitale din Romania vor functiona la standarde europene. Cseke a
precizat ca, in prezent, un singur spital se apropie de primul loc,
respectiv Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures, caruia ii
lipsesc insa trei specialitati.Mai mult pe stirileprotv.ro.
-
J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari
J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
J&J. -
Ce sanse de succes are modelul romanesc de consultatii la distanta?
“Vara trecuta, intr-o zi, Charlie Martin a simtit o durere acuta
in spate. Dar n-avea cum sa se urce in masina si sa mearga la
medicul sau sau la camera de urgenta: Martin, macaragiu, lucreaza
pe o platforma petroliera din Marea Chinei de Sud, dincolo de
coastele Malaieziei.
A putut insa sa intre in legatura cu un doctor aflat la mii de
kilometri departare prin intermediul unei videoconferinte.”
Articolul din New York Times, preluat de BUSINESS Magazin in vara
anului trecut, prezenta noile tendinte in materie de medicina si,
mai mult, transformarea telemedicinei intr-o industrie de larg
consum. Iar daca ne uitam la cifre, putem observa cu usurinta
faptul ca afacerea cu medicina interactiva la distanta a crescut in
medie cu 10% anual, pana la venituri de peste 500 de milioane de
dolari in America de Nord in 2009. In total, vorbim despre o ramura
a businessului telemedicinei care a ajuns la o valoare de 3,9
miliarde de dolari la nivel mondial, care include si dispozitive de
monitorizare instalate acasa si sute de aplicatii medicale pentru
telefoanele inteligente.
In luna decembrie s-au pus bazele sistemului de telemedicina din
Romania. Desi tanti Maria nu locuieste pe un vas petrolier, ci
intr-o comuna din Subcarpati, accesul ei la medic poate fi mai
dificil decat in cazul lui Charlie. Iar daca e vorba de o urgenta,
spitalul din Mizil nu o ajuta cu prea multe. Cei 410.000 de euro
cheltuiti pentru echipamente de videoconferinta si de monitorizare
a functiilor vitale s-au indreptat catre 16 centre din intreaga
tara, aflate sub comanda Spitalului de Urgenta Floreasca din
Bucuresti si a celui din Targu- Mures. Banii au fost pusi la
dispozitie de OMV Petrom, iar Ministerul Sanatatii suporta
costurile de telecomunicatii. Mai exact, echipamentele vor
functiona in 17 orase, printre care localitatile Lehliu, Urziceni,
Titu si Fetesti, avand in vedere traficul mare si riscurile de
accidente pe A1, A2 si DN1.“Telemedicina ajuta, in primul rand, la degrevarea sistemului de
urgenta. Vom gestiona mai bine cazurile grave, vom sti ce pacienti
au nevoie de transport catre un centru din tara si vom reduce,
astfel, erorile medicale”, spune Raed Arafat, subsecretar de stat
in cadrul Ministerului Sanatatii. In plus, medicii din centrul de
comanda pot da recomandari colegilor din teritoriu pentru
stabilizarea pacientului, pe baza unei experiente mult mai bogate.
Telemedicina, spune Arafat, are un rol educativ: “Prin transfer de
cunostinte catre spitalele din tara vom ajuta la dezvoltarea
competentelor cadrelor medicale”.Tehnologizarea nu inseamna doar consultatii video, ci, si prin
telefon. Sistemul e deja functional, 120 de medici de familie au
semnat acordul pentru a intra in CallMed. Doctorilor li s-au alocat
niste coduri, iar pacientii ii suna pentru consultatie prin telefon
contra cost. Totul a venit la solicitarea Patronatului Medicilor de
Familie.”Tot ce inseamna consultatie inseamna costuri, iar daca se
consuma din timpul liber al medicului in afara programului de
serviciu, cu atat mai mult”, spune Dan Boabes, fondatorul Simplus,
compania care s-a ocupat de conceperea mecanismului.El ia in calcul si consultatiile care nu necesita neaparat o
intalnire directa intre medic si pacient. Practic, pacientul poate
apela 1363, din orice retea, mai putin RDS, iar tariful pentru un
minut de convorbire este de 0,95 eurocenti/minut, plus TVA. Fiecare
pacient care suna trebuie sa stie codul unic al medicului sau de
familie. De regula, codul coincide cu seria de pe parafa sa,
asadar, fiecare doctor va avea un cod unic din sase cifre. La al
doilea apel sistemul va inregistra care e medicul, iar pacientul va
fi directionat catre el. Iar doctorii nu vor mai raspunde pe
telefonul personal la apelurile directe din partea pacientilor, ci
doar la acest numar scurt.“E uman sa intelegi ca medicul nu poate raspunde 24 de ore din
24 la telefon, iar tendinta de a-l suna e tot mai mare tocmai
pentru a scuti deplasarea la spital”, explica Dan Boabes. Oricum,
odata cu introducerea mecanismului de coplata, vizita la medic
costa, asa ca apelul taxabil e mai ieftin decat vizita la doctor.
Pe asta mizeaza si fondatorii sistemului.Tinta e segmentul
populatiei de varsta a doua, oameni ocupati care nu au timp sa
ajunga la doctor. E clar ca pensionarii vor continua sa mearga la
medicul de familie, asa cum se intampla pana acum, dar cat timp se
deplaseaza cu dificultate, si ei ar putea putea pune mana pe
telefon. -
Cum sa te faci medic chiar daca nu ai luat rezidentiatul
Conform proiectului de act normativ, absolventii facultatilor de
medicina, incepand cu promotia 2005, vor primi competente de
practica limitate chiar daca nu au promovat concursul de
Rezidentiat.In prezent, medicul care finalizeaza cursurile universitare nu
poate fi angajat in sistemul sanitar, decat cel mult de catre una
dintre firmele care activeaza in industrie, in vederea promovarii
produselor medicale.
Proiectul Ministerului Sanatatii va da posibilitatea tinerilor
absolventi sa fie incadrati in unitatile sanitare publice sau
private, inclusiv in cabinetele medicilor de familie, pentru a
sprijini activitatea de asistenta medicala din aceste unitati.“Atentia noastra se indreapta catre medicii tineri si cautam
diverse solutii pentru a-i aduce mai repede in sistem si pentru a-i
pastra aici. Propunerea noastra va da posibilitatea absolventilor
de medicina sa lucreze, sub indrumare, fara drept de parafa sau
semnatura, in anumite sectii, la UPU sau cabinetele medicilor de
familie”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sanatatii.Ministrul Sanatatii a mai subliniat ca noile reglementari vor
aduce beneficii atat unitatilor sanitare care vor putea angaja
personal calificat, cat si viitorilor specialisti care isi vor
exercita meseria pentru care s-au pregatit, pana la urmatorul
concurs de Rezidentiat, fara a pierde cunostintele acumulate in
timpul facultatii.Proiectul de act normativ mai prevede ca, incepand cu anul III
de pregatire in specialitate, rezidentii sa fie inclusi in linia de
garda (alta decat linia I de garda), in afara programului normal de
lucru. De asemenea, incepand cu anul IV de pregatire in
specialitate, acestia vor putea trece in linia I de garda, sub
supravegherea unui medic specialist sau primar care se afla de
garda la domiciliu. -
Serban Huidu se simte mai bine, s-a ridicat pe pat si a vorbit cu familia si cu medicii
“E minunat sa Il vad ca poate vorbi. Se poarte ridica, vorbeste,
comunica bine cu doctorii si cu personalul medical. A Intrebat de
copii”, a declarat Cristina Huidu, sotia realizatorului TV, Intr-un
material difuzat sambata, la ora 18.00, de postul de televiziune
Prima TV.“Situatia medicala (a lui Serban Huidu, n.r.) este foarte buna.
Asteptam rezultatele unor noi analize. Totul trebuie luat treptat”,
a precizat, sambata, unul dintre medicii care Il trateaza pe
Huidu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Sanatatea, la cota de avarie in 2010, cu un buget mult sub limita suportabila
Aceasta situatie din Sanatate a fost anticipata de ministrul
Cseke Attila, care imediat ce a fost validat de catre Parlament, in
22 decembrie 2009, anunta ca 2010 va fi un an foarte greu. ” Poate
va fi nevoie sa luam niste masuri nepopulare. Voi milita pentru ca
bugetul pe 2010 sa fie cel putin egal cu cel din 2009, respectiv
3,6% din PIB” , spunea ministrul Sanatatii.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cursa medicilor spre taramul fagaduintei
Ca au fost doua mii sau trei mii de medici, asa cum sustin
organizatorii, nici nu mai conteaza. Targul, organizat intr-un
hotel din sudul Bucurestiului, a fost luat cu asalt de halatele
albe. Liftul urca pana la etajul al 13-lea, cel unde are loc
evenimentul, iar la coborare constati ca n-ai cum sa mai iesi. Zeci
de oameni isi dau coate pentru un loc in ascensor.Ies cu greu, imi trag sufletul si deja aud doua tinere cu
planuri pentru tari mai insorite: “Eu zic ca mai bine invatam
impreuna franceza. Ne e si mai usor si sigur ne recruteaza la
targul urmator”. Tinerele tocmai au inceput deja rezidentiatul si
se gandesc sa plece la absolvire, de aceea si-au predat inca de
acum CV-ul si celelalte documente. Ne intoarcem si ne lovim de
Dragos, proaspat student la medicina si probabil cel mai tanar
doctor dintre sutele prezenti la targ. Pana sa duc pana la capat
intrebarea, Dragos spune ca toata lumea vrea sa plece in Vest ca sa
faca bani. “Nu se mai poate aici. Mi se pare normal ca aceia care
au prins deja experienta cu spitalele noastre sa plece.” Si el vrea
sa plece, iar cat timp acolo tara unde va ajunge ii va permite sa
aiba o viata decenta, nici nu mai conteaza locul: “Vreau sa nu am
grija zilei de maine, sa am o masina si in timp sa-mi cumpar o
locuinta. Nu mi se pare ca cer mult dupa ce o sa am zece ani de
studii”.
Daca Dragos e mai pragmatic, Andreea Munteanu, endocrinolog
rezident, e mai cumpatata. Inca din primii ani de studentie o batea
gandul sa plece. O deranjeaza conditiile din Romania. Standardul
profesional pe care il apreciaza ca destul de scazut, lipsa
sanselor de a se remarca si in plus mereu invocata parte
financiara. “Ma retin familia si speranta inceputului ca poate va
fi mai bine si poate daca muncesti mult si poate daca arati ca esti
bun si poate daca…” Andreea se opreste si reformuleaza: “As vrea
sa plec in Franta pentru ca sunt endocrinolog si acolo stiu ca sunt
sanse mari de avansare”.
Intrebat ce argumente i-ar da unui medic sa nu paraseasca tara,
presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae,
raspunde franc: “Nu am niciun argument”. Totusi, medicul vorbeste
despre dificultatile pe care le intampina cei plecati la munca in
Occident: perioada de adaptare dificila, lipsa prietenilor si a
cunostintelor, problemele cu necunoasterea limbii. Am reformulat
intrebarea si, incercand sa aflu ce-i determina pe ceilalti doctori
sa ramana in tara, am primit mai multe ipoteze de lucru: pe de-o
parte, dificultatea de a se desparti de familie, apoi comoditatea
si frica de concurenta, mai ales dupa o anumita varsta. Exista insa
medici cu ani buni de experienta care raman nu de teama concurentei
din afara, ci pur si simplu pentru ca au reusit sa-si creeze o
situatie materiala si sociala care sa le permita sa duca o viata
decenta. Cel mai greu ramane insa pentru cei la inceput de
drum.
Nu doar tinerii vor sa plece. Doar ca pentru cei trecuti de
30-40 de ani, lucrurile se complica. Sau, dupa cum se exprima un
medic, e mai mult decat atat, e o “aventura”. Mihaela Axente este
specialist in neurologie pediatrica si are deja bagajele facute. In
scurt timp va ingriji bolnavi din Marea Britanie. Cand o intreb ce
motive are ca sa plece, medicul nu se plange atat de bani, cat mai
ales de viitorul tot mai incert. “Am o pozitie destul de buna aici
si as pleca pur si simplu pentru lipsa de perspectiva si de orizont
pe plan profesional.” Axente nu se vede mutata definitiv in insula,
ci doar provizoriu. Pentru multi dintre medici, o problema e si
limba, de aceea singura optiune pentru o pondere ridicata a
halatelor albe este Marea Britanie, unde pot sa vorbeasca limba la
un nivel corespunzator. -
Medici: Adrian Paunescu, in stare extrem de grava. Nu stim cum mai putem face fata situatiei
“Nu stiu cum mai putem face fata in continuare situatiei”, a
afirmat Bradisteanu.Seful Clinicii de chirurgie cardiovasculara a
Spitalului Floreasca, informa joi dimineata ca Adrian Paunescu a
trecut cu bine noaptea, starea lui fiind atunci stationara, iar
pacientul era in continuare conectat la aparate pentru sustinerea
functiilor cardiace si respiratorii.Medicul adauga ca poetul primeste transfuzii de sange.Poetul
este internat din 26 octombrie la Spitalul de Urgenta Floreasca,
avand probleme cardiace, renale si hepatice.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro