BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Petrolul Brent ajunge la 94 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie 2014

    Preţul petrolului a crescut luni, inversând pierderile anterioare, deoarece investitorii şi-au păstrat un sentiment optimist pe fondul aşteptărilor că oferta globală va rămâne restrânsă în timp ce cererea se va intensifica, relatează Reuters.

    “Investitorii au obţinut profituri pe termen scurt în urma ştirilor care sugerau progrese în negocierile nucleare dintre SUA şi Iran, dar după corecţiile tehnice s-au reluat noile achiziţii, deoarece se aşteaptă ca oferta globală să rămână restrânsă”, a declarat Tatsufumi Okoshi, economist senior la Nomura Securities.

    Administraţia preşedintelui american Joe Biden a restabilit vineri derogările de sancţiuni acordate Iranului pentru a permite proiecte internaţionale de cooperare nucleară, în timp ce discuţiile privind acordul nuclear internaţional din 2015 intră în ultima linie dreaptă.

    În cazul în care Statele Unite ridică sancţiunile impuse Iranului, ţara ar putea spori livrările de petrol, contribuind la oferta globală.

    Ţiţeiul Brent a crescut cu 60 de cenţi, sau 0,6%,la 93,87 dolari pe baril la ora 0152 GMT, după ce anterior a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2014, de 94,00 dolari. Ţiţeiul american West Texas Intermediate a urcat cu 25 de cenţi, sau 0,3%, la 92,56 dolari pe baril, aproape de maximul ultimilor 7 ani atins vineri, după ce mai devreme în cursul şedinţei a coborât până la 91,36 dolari.

    Ambele referinţe au crescut vineri cu peste 2 dolari, într-o majorare timp de şapte săptămâni, din cauza îngrijorărilor continue legate de întreruperile de aprovizionare alimentate de tulburările politice din rândul marilor producători mondiali.

    Preţul petrolului, care a crescut deja cu aproximativ 20% în acest an, este posibil să depăşească 100 de dolari pe baril din cauza cererii globale puternice, au declarat analiştii.

  • Gigantul japonez Mitsui lansează o criptomonedă legată de valoarea aurului, pe care o va vinde către investitorii de retail. O monedă ZPG echivalează cu un gram de aur

    Compania de trading Mitsui & Co, parte a gigantului japonez Mitsui, plănuieşte lansarea unei criptomonede a cărei valoare va fi legată de valoarea aurului, potrivit informaţiilor publicate pe Nikkei Asia.

    Moneda ar putea fi lansată chiar şi luna aceasta şi se va numi ZipangCoin (ZPG). Aceasta va fi vândută către investitorii de retail, iar preţul ei va fi legată de preţul aurului exprimat în yeni japonezi, procurat de Mitsui de pe bursa metalelor din Londra.

    Preţul unei monede ZPG va fi echivalent cu preţul unui gram de aur şi va fi garantat de Sumitomo Mitsui Banking Corporation, un gigant financiar cu active de peste 1.800 de miliarde de dolari, care face parte tot din grupul Mitsui.

    ZPG ar putea fi prima monedă digitală corelată cu aurul în Japonia, însă nu şi prima din lume. Corelarea cu aurul ar putea face ca ZPG să fie mai mult o criptomonedă stabilă.

    Iniţial, moneda va fi oferită printr-o platformă de exchange construită de grupul Mitsui împreună cu Seven Bank şi alţi jucători. Mai mult, Mitsui plănuieşte să utilizeze moneda ZPG ca instrument e plată care ar putea fi folosit la retailerii afiliaţi grupului prin intermediul unei aplicaţii mobile.

    Trebuie menţionat că moneda va funcţiona pe un blockchain privat, spre deosebire de monede precum BTC sau ETH. Blockchainurile private pot controla cine participă la reţea.

  • România, de la grânar la exportator de crypto? Predicţii pentru 2022 de la Marius Morra, Florin Cojocaru, Răzvan Munteanu, Sergiu Drăgănuş şi Paul Achim

    Criptomonedele au devenit din ce în ce mai populare în ultimii doi ani, iar etapa de viaţă a tehnologiei pare că a trecut deja de nivelul de „early adopters”, cu aproape 300 de milioane de persoane implicate măcar o dată până acum în achiziţia unei monede digitale.

    Valul de popularitate al industriei în formare a generat o nevoie pentru informaţie relevantă, iar investitori începători la rândul lor ajung prea des să dea sfaturi urmăritorilor din social media.

    În acest context, Business MAGAZIN a discutat cu cinci investitori, antreprenori şi traderi români care activează în spaţiul crypto despre direcţiile pe care le văd ei în 2022 pentru piaţă, atât la nivel global, cât şi la nivel local.Totuşi, ar trebui să începem prin a înţelege contextul 2021-2022.

    Dacă anul 2021 a fost anul în care bitcoin a atins un nivel record de peste 61.000 de dolari, anul 2022 ar putea fi un an cu mai multe fluctuaţii, în contextul în care băncile centrale şi autorităţile de reglementare din întreaga lume par să dea semnale care au potenţialul de a mişca pieţele, sau piaţa crypto în special.

    Dacă anul 2021 a adus o tranzacţie de răsunet în piaţa NFT-urilor (non-fungible tokens), urmată de un val de creştere pentru acest segment, anul 2022 ar putea fi cel în care NFT-urile decid dacă următoarea lor etapă va fi de „artă digitală”, „viitorul industriei de gaming” sau doar colecţii simpatice de cartonaşe virtuale.

    Dacă anul 2021 a fost cel în care cuvântul „metavers” a căpătat popularitate, în care cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate la monedele proiectelor care promit metaversuri, în care companiile au început să îşi deschidă sedii în metavers, iar arhitecţii să proiecteze clădirile lumilor virtuale, anul 2022 ar putea fi cel în care conceptul în sine se poate defini mai bine sau mai simplu.

    Dacă anul 2021 a fost cel în care El Salvador a devenit primul stat care introduce plăţile cu Bitcoin, anul 2022 ar putea arăta efectele acestei decizii şi ar putea aduce chiar şi alte ţări în linie cu ţara din America Centrală. O altă mutare a El Salvador care ar putea avea noi adepţi sau care s-ar putea dovedi dezastruoasă ţine de plasarea unei mici părţi din finanţele statului în bitcoin.

    Dacă anul 2021 a fost cel în care populaţia crypto – definită prin oameni care au investit cel puţin o dată în monede digitale – a ajuns la 295 de milioane după o creştere de 178%, conform unui raport de cercetare al platformei de tranzacţionare Crypto.com, anul 2022 ar putea fi cel în care populaţia crypto ajunge la 1 miliard de persoane, aşa cum arată o estimare optimistă din acelaşi raport.

    Dacă anul 2021 a adus noi reglementări sau chiar interdicţii importante pentru criptomonede din partea unor ţări, anul 2022 ar putea fi cel în care SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Rusia sau Singapore vin cu măsuri noi de reglementare, atât pentru a proteja populaţia vulnerabilă în faţa ţepelor, cât şi pentru a crea un cadru cu mecanisme de supraveghere pentru acestea şi pentru cei care investesc în ele. Ce spun însă oamenii din această industrie, încă insuficient înţeleasă?

    Marius Morra este CEO şi cofondator al fintech-ului Tokero, cunoscut anterior drept LDV Exchange.

    Tokero este unul dintre cele mai populare exchange-uri cu criptomonede din România, iar în 2021 a anunţat atragerea unor investitori strategici precum Răzvan Munteanu, cofondator al Humans şi Stakeborg, antreprenorul Cristian Oneţiu şi Avi Cicirean, fondator al Brand Minds. Totodată, Marius Morra a organizat anul trecut un eveniment, alături de compania Crypto Compare, prin care l-a adus în România pe Vitalik Buterin, omul de facto din spatele proiectului Ethereum.

    Antreprenorul a răspuns la provocarea Business MAGAZIN printr-o paralelă cu predicţiile publicate pe blogul companiei sale la începutul anului 2018, în contextul în care spune că unele s-au adeverit, iar celelalte sunt pe drumul cel bun. Astfel, o primă predicţie este legată de continuarea „legalizării şi reglementării” pieţei.

    „În cele mai multe ţări însă, în loc să interzică crypto, guvernele vor prefera să legalizeze dacă este cazul, să reglementeze şi să taxeze. Iar odată cu reglementarea va creşte şi încrederea în acest domeniu, lucru care îi va face şi pe cei mai sceptici să utilizeze, crescând astfel cel mai important indicator – adopţia”.

    El pune şi în 2022 pe masă predicţia conform căreia marile companii vor continua să intre în piaţa crypto, indiferent de verticala pe care o vor alege, fie că este pe calea monedelor şi a plăţilor sau pe cea a NFT-urilor şi a metaversului.

    „Facebook, prin cofondatorul şi CEO-ul Mark Zuckerberg, a anunţat două lucruri legate de crypto: iniţiative de a crea o criptomonedă numită iniţial Libra apoi Diem, proiect pus în aşteptare din cauza aspectelor legale; rebrandingul companiei-mamă în Meta şi dorinţa de implicare în cea mai tânără ramură a crypto – metaversul. Apple, prin vocea lui Tim Cook, îşi manifestă interesul de a integra crypto în Apple Pay. Extrem de multe alte companii mari testează terenul la nivel artistic prin lansarea de colecţii de NFT-uri şi prin prezenţa în diverse proiecte de metavers”.

    În contextul în care piaţa criptomonedelor a atins pentru scurt timp o capitalizare totală de circa 3.000 de miliarde de dolari în noiembrie 2021, Marius Morra consideră că următorul prag psihologic este cel de 5.000 de miliarde de dolari, „care după evenimentele recente pare mai tangibil ca oricând pe termen mediu”.

    Trebuie menţionat că o predicţie din 2018 pe care nu o mai consideră de actualitate în 2022 ţine de faptul că piaţa nu va mai da randamente de 5-10x pe an pentru o investiţie. „Aici este singurul punct în care crypto a ţinut să mă contrazică destul de tare, în ideea în care proiectele încă dau randamente foarte mari, în special cele la început de drum. Chiar recent pe platforma noastră un proiect listat în septembrie a făcut deja 10x. Aşadar aici, în urma experienţelor recente pot spune că vom vedea mult timp de acum încolo randamente foarte atractive la proiectele noi şi inovative şi randamente bune pe activele deja consacrate, precum BTC, ETH şi, de ce nu, EGLD”.

    El consideră că este nevoie de apariţia unor furnizori de servicii financiar-bancare care să fie prietenoase cu spaţiul crypto, în contextul în care băncile tradiţionale încă sunt reticente în acest sens.

    Sergiu Drăgănuş este cofondator al CryptoCoin.PRO, unul dintre cele mai mari platforme de exchange pornite din România, care declara în 2021 aproape 60.000 de utilizatori.

    Acum, antreprenorul a povestit că atât volumele cât şi numărul de utilizatori au crescut semnificativ anul trecut. De la volume de sub 5 milioane de dolari tranzacţionate prin platformă în 2020, la volume de peste 20 de milioane de dolari în 2021.

    „2022 va fi anul noilor jocuri Play2Earn şi al ascensiunii metaversului odată cu lansarea Oculus Pro Cambria. Utilizatorii vor fi dornici să exploreze această lume nouă prin prisma NFT-urilor. Pe lângă Play2Earn, metavers şi NFT-uri, anul acesta se vor dezvolta proiectele de DID (descentralised identities) necesare în procesul de adopţie a tehnologiei blockchain la nivel de mase şi cele ce permit acces descentralizat pe bază de «verifiable claims»”.

    Florin Cojocaru este investitor, trader şi antreprenor în piaţa crypto, în contextul în care a înfiinţat una dintre cele mai mari agenţii de staking din ecosistemul Elrond.

    Primul interviu cu el a fost publicat în noiembrie 2021, moment în care portofoliul lui era format majoritar din 280.000 de monede EGLD (echivalentul a circa 39 mil. dolari la momentul redactării acestui articol). El este investitor în proiecte la început de drum, iar cel mai recent pariu anunţat de el a însemnat o investiţie de jumătate de milion de dolari în proiectul proiectul Black Hat Network, care se lansează în ecosistemul Elrond Network.

    „Suntem într-o perioadă în care se vehiculează, ba chiar se accentuează foarte tare ideea unei inevitabile crize financiare. Din puntul meu de vedere, chiar şi în acest context, 2022 va fi anul în care piaţa crypto se va bucura de o popularitate necunoscută până acum. Consider că acesta va fi anul în care blockchainul va avea o adopţie foarte mare, foarte mulţi utilizatori noi ce vor avea pentru prima oară contact cu crypto şi că va fi, de asemenea, anul în care proiectele cu adevărat bune se vor bucura de un real succes şi de o bună dezvoltare”.

    La nivel internaţional, Cojocaru consideră că anul 2022 nu va fi unul al schimbărilor la vârf şi că supremaţia în piaţă va fi deţinută în continuare de BTC, ETH, USDT, BNB şi USDC.

    „Ca notă finală aş vrea să subliniez importanţa documentării personale în vederea investiţiilor. Considerând entuziasmul generat de crypto în perioada recentă şi a dorinţei de câştig financiar, 2022 se conturează ca un an prielnic proiectelor de tip scam care, fără a livra cel puţin un prototip, promit multe, dar atât, deci atenţie foarte mare!”.

    Răzvan Munteanu este un antreprenor în serie şi unul dintre primii români care au investit în criptomonede şi au discutat despre această categorie de active.

    El este prim investitor şi cofondator al Humans.ai, un start-up românesc de deep tech care dezvoltă cu ajutorul inteligenţei artificiale o platformă ce permite manipularea vocii, imaginilor şi gesturilor unei persoane.Munteanu este şi cofondator al Stakeborg, precum şi unul dintre investitorii iniţiali în proiectul Elrond.

    „În primul rând, fondurile de investiţii se vor implica din ce în ce mai mult în spaţiul crypto. Va creşte implicarea instituţională, deci se vor pompa mai mulţi bani în crypto. De asemenea, vom asista la adopţie la nivelul maselor, din ce în ce mai multe persoane vor fi interesate să achiziţioneze sau să investească în criptomonede”. 

    Munteanu crede că 2022 este anul în care primele aplicaţii descentralizate (dApps) vor începe să aibă succes. Totodată, antreprenorul consideră că este anul în care cel mai puternic trend din piaţă va fi reprezentat de organizaţiile descentralizate autonome (DAO).

    „Dacă 2020 a fost anul DeFi, iar 2021 anul NFT-urilor, anul 2022 va fi anul DAO (Descentralized Autonomous Organizations). Cred în DAO şi cred că folosirea inteligenţei artificiale în blockchain va fi un trend foarte important la nivel global”.

    Cofondatorul Humans.ai susţine că la intersecţia dintre inteligenţa artificială şi tehnologia blockchain se află „un univers enorm de oportunităţi şi aplicaţii”, iar munca făcută de start-up-ul de inteligenţă artificială va permite dezvoltatorilor de aplicaţii din întreaga lume să utilizeze modele de inteligenţă artificială. „

    De asemenea, Humans.ai a dezvoltat tehnologia unică în lume, numită Proof-of-Human, care validează faptul că se află un om în spatele fiecărei decizii a inteligenţei artificiale, folosind tehnologia blockchain ca să încapsuleze fiecare inteligenţă artificială într-un NFT. Această soluţie de managerizare şi control al inteligenţei artificiale va ajuta la adopţia tehnologiei de către aplicaţii extrem de diverse”.

    Paul Achim este un analist financiar, trader crypto şi investitor în proiecte de blockchain aflate în stadiu de seed sau private sale. El a lucrat şi la proiectul Elrond, unde a oferit consultanţă din perspectiva de analist financiar. Ziarul Financiar a discutat cu el în premieră în 2021, când Achim a cumpărat ediţia unică a NFT-ului lansat de artista Delia.

    Prima previziune a lui Paul Achim este legată de monedele stabile, aşa-numitele „stablecoins”, întrucât el crede că vor depăşi graniţele sferei crypto şi vor deveni un fenomen de masă în anul 2022.

    „De la începutul anului trecut, autoritatea de reglementare OCC din SUA le permite băncilor comerciale să ruleze noduri – parte importantă din infrastructura unui blockchain – pentru monede stabile şi să efectueze tranzacţii cu ajutorul acestora. Acesta a fost un pas înainte foarte important pentru domeniul crypto şi, chiar dacă nu vedem încă bănci angrenate în acest demers Facebook, actualul Meta, pare să facă totuşi primul pas spre utilizarea şi popularizarea monedelor stabile. Noul lor portofel digital numit „Novi” va permite stocarea şi transferul între utilizatori a monedei stabile Paxos (USDP). Astfel, criptomonedele stabile devin un competitor direct şi mult mai eficient al sistemului SWIFT”.

    Anul 2022 ar putea fi cel în care se va contura cu adevărat imaginea metaversului, spune Paul Achim, întrucât acesta reprezintă evoluţia „naturală” a reţelelor sociale.

    „Tehnologia blockchain, împreună cu standardul NFT, va sta la baza oricărei încercări de creare a unui metavers, deoarece e singura tehnologie care permite crearea de obiecte unice în spaţiul digital, o caracteristică indispensabilă a acestui nou univers”.

    Pe fondul unei nevoi în creştere pentru „privacy” pe internet, el crede că browserul Brave va deveni foarte popular în acest an, în contextul în care are deja 50 de milioane de utilizatori unici lunar în doar cinci ani. Brave are integrat un portofel virtual nativ de criptomonede, iar utilizatorii sunt recompensaţi cu o monedă a sistemului atunci când vizionează reclame nonintruzive.

    „La sfârşitul lui 2022 mă aştept să existe cel puţin 100 de milioane de utilizatori unici lunar, devenind astfel principala poartă de acces în ecosistemul crypto şi Web 3. Una dintre temele centrale din 2022 va fi tranziţia spre Web 3. Acest concept face referire la o variantă mai descentralzată şi mai puţin cenzurabilă a internetului, bazată pe blockchain. Portofelul virtual reprezintă elementul central şi facilitează stocare de criptomonede, accesul la serviciile financiare descentralizate (DeFi), NFT-uri, precum şi orice altă interacţiune cu aşa-numitele contracte inteligente. De asmenea, identitatea digitală poate fi păstrată tot pe portofel”.

    PREVIZIUNI PENTRU PIAŢA CRYPTO DIN ROMÂNIA

    Marius Morra, CEO, Tokero Crypto Exchange:

    „Am militat şi militez pentru ideea ca România să devină un hub regional de crypto şi blockchain aşa cum sunt Lituania, Estonia sau Malta. La nivel de marketing de ţară, personal, mi se pare că au un câştig enorm de capital de imagine statele crypto şi tech friendy, astfel că am avea de câştigat atât la nivel macro, cât şi micro, la la nivel de investitori, dacă ar exista o deschidere mai mare către zona de crypto.“

     

    Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO:

    „Există un vid pe zona de NFT-uri şi metavers şi estimez că suntem la o distanţă scurtă de timp până când un jucător se va afirma şi la nivel local.“

    Florin Cojocaru, investitor, trader şi cofondator, Staking Agency:

    „Dacă ar fi să vorbesc despre un top sau predicţii privind piaţa crypto la nivelul României cu siguranţă, pe primul loc aş poziţiona Elrond, deja lider pe piaţa din România, proiect ce a fost constant în a-şi atinge ţintele şi în a livra conform planului. Acesta ar fi urmat pe un loc doi de MEX, poziţie dată de utilitatea în sine a monedei. Pe locul trei aş poziţiona Black Hat Network, monedă ce urmează să fie listată pe multe şi cunoscute platforme crypto şi care, în urma research-ului personal – acesta fiind unul dintre proiectele în care am ales să investesc – pot spune că are o echipă foarte bună.“

     

    Paul Achim, analist financiar, trader şi investitor:

    „Elrond va continua să domine spaţiul crypto românesc şi, cel mai probabil, vom vedea un trend în creştere al sectorului NFT. Standardul NFT nu a fost lansat de mult timp în ecosistemul Elrond şi de aceea cred că doar acum va începe cu adevărat febra NFT-urilor create pe blockchainul Elrond.“

    „Vom vedea o accelerare a acceptării criptomonedelor ca metodă de plată pentru diferite servicii şi produse în România. Observ o creştere accelerată în ultimele luni a numărului companiilor care acceptă plata cu criptomonede.“

     

    Răzvan Munteanu, cofondator, Humans.ai şi Stakeborg:

    „Vom vedea în România din ce în ce mai mulţi programatori specializaţi în blockchain şi crypto, din ce în ce mai mulţi profesionişti de calitate şi mai multe companii în acest spaţiu, cu aplicaţii care vor depăşi graniţele României. Astfel, vom asista la mai multe proiecte crypto importante pe piaţă, pe lângă Elrond, care a spart gheaţa şi deschide acum drumul către alte proiecte, să apară şi să se afirme.“

    „Cred că asta este o mare şansă ca România să exporte crypto şi să devină unul din liderii mondiali, nu europeni, de export crypto. Asta va produce foarte multă valoare multor români la nivel individual şi s-ar putea să creăm o altă situaţie, aceea în care oamenii, prin profitul pe care îl vor face şi prin impozitele pe care le vor plăti, să ajute mai mult populaţia şi dezvoltarea ţării.“

    „Dacă în anii ‘30 eram cel mai mare exportator de grâne din Europa, acum avem şansa, potenţialul de a fi cel mai mare exportator de crypto.“

  • Profil de investitor: Despre bani şi Bursă. Simplu

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, vor pune pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile vor fi adunate într-o serie de materiale, găzduită de Business Magazin. Faceţi cunoştinţă cu Sebastian Ardelean, economist, primul la linia de start.

    Am început să investesc abia în decembrie 2020. Criza de sănătate a fost motivul principal pentru care am amânat acest pas cu cel puţin şase luni, având în vedere că am observat starea generală de panică din managementul unor firme”, povesteşte Sebastian Ardelean despre primul moment de interacţiune cu ecosistemul investiţiilor.

    La scurt timp după ce a intrat în piaţa de capital, Sebastian a reuşit să întâlnească persoane active pe Bursă de mai mult timp decât el şi să înveţe din experienţa şi cunoştinţele lor.

    „Pentru mine investitul este o pasiune. Este incredibil ce poţi realiza când faci parte dintr-o comunitate cu aceleasi pasiuni.”

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Sebastian Ardelean

    VÂRSTĂ: 35 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: director general

    INVESTEŞTE: activ, din pasiune

    Dacă la început a căutat momentul ideal pentru a face primele investiţii, acum spune că „dacă elimini ziua de ieri ca fiind cel mai bun moment pentru a începe investiţiile, rămâi cu ziua de astăzi, care din punctul meu de vedere este perfectă”.

    Recent, el a marcat un an de prezenţă la Bursă. Da la primul salariu încasat, Sebastian susţine că a trăit relativ modest şi a reuşit să păstreze mereu cheltuielile sub venituri. A continuat să facă asta şi împreună cu soţia, reuşind astfel să-şi cumpere un apartament cu un împrumut bancar de 50% din valoare, pe care l-au plătit anticipat în următorii doi ani.

    Era convins că va veni momentul în care va învăţa să investească economiile, iar acel moment a fost debutul pandemiei. Totuşi, a amânat pasul până la sfârşitul anului 2020 pentru a vedea cum evoluează situaţia de sănătate şi cea din pieţe.

    Sebastian Ardelean a urmat cursurile Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad – Contabilitate şi informatică de gestiune, iar din 2015 deţine certificare de auditor ISO 9001. Ca o performanţă profesională, spune că a reuşit să schimbe doar trei locuri de muncă în 13 ani, de la recepţioner la o sala de PC-uri la top management în două firme. La actualul job, GVB International Stone Gallery Arad, activează de un an şi trei luni.

    Primele achiziţii le-a făcut ca să înceapă de undeva, să „spargă gheaţa”, aşa cum spune, lăsând pentru mai târziu studierea companiilor, abordare pe care însă nu o recomandă.

    A investit în Romgaz, Transgaz, Farmaceutica Remedia, Nuclearelectrica, ETF BET-TradeVille (acum ETF BET-Patria-TradeVille) şi MedLife.

    „Eu şi soţia mea investim pentru că nu ducem o viaţă concentrată pe consum şi suntem convinşi că pe termen lung venitul extra ne va permite să avem acelaşi stil de viaţă pe care l-am avut până acum, adică lipsit de orice stres financiar”, explică el.

    Astăzi, portofoliul lui Sebastian este concentrat strict pe Bursa de Valori Bucureşti, exclusiv acţiuni, atât piaţa principală, cât şi piaţa secundară, iar soţia mai are unele fonduri investite într-un ETF (exchange traded fund – fond tranzacţionabil) denominat în euro de pe Bursa londoneză care replică structura indicelui american S&P 500.

    „Îmi place să am un portofoliu concentrat pe companii pe care le pot înţelege, respectiv urmări.”

    La BVB, sectoarele predominante sunt servicii medicale, comerţ, financiar-bancar, petrol/gaze şi altele. Cele mai mari deţineri din portofoliu le are la MedLife (29%), One United Properties (23%), Banca Transilvania (12%), Purcari Wineries (8,2%), Romgaz (7,9%) şi altele (20%).

    „Valoarea portofoliului este de peste 100.000 de lei. Am început treptat, cu sume economisite lunar, iar în funcţie de cum am învăţat şi am acumulat cunoştinţe, am suplimentat cu cash”, afirmă Sebastian, care adaugă că, pe termen lung, în faţa banilor primează totuşi cunoştinţele.

    „Se poate investi cu orice sumă, important este să vrei să acumulezi cunoştinte minime despre cum să o faci pasiv. Un adolescent de 16 ani are aptitudinile necesare pentru economisit şi investit pasiv, urmează doar să înveţe disciplina şi rutina pe care, teoretic, un adult le are. Dar dacă doreşti să o faci activ trebuie să fii dispus să depui efort, astfel încât riscul să fie cât mai mic, iar randamentul cât mai mare.”

    Portofoliul lui Sebastian Ardelean a înregistrat un randament de 39,5% în 2021, dar spune că adevăratul randament este dezvoltarea cunoştinţelor.

    „Portofoliul este unul «tânăr» şi suplimentat constant bilunar. Când eşti investitor activ şi consideri că ai un orizont pe termen lung, dezvoltarea cunoştinţelor este adevăratul randament pe care ar trebui să-l doreşti. Valoarea portofoliului va creşte ca şi consecinţă”, consideră Sebastian Ardelean.

    L-am întrebat în ce categorie de investitori se regăseşte cel mai bine şi a răspus, cu modestie, că se vede în categoria de investitori care încă are foarte mult de învăţat.

    „Strategia pe care încerc să o aplic poate sună simplu, dar este greu de aplicat – să studiez cât pot de bine înainte să cumpăr acţiuni la o companie, să înţeleg perspectivele de creştere ale companiei şi să înţeleg cum aş putea obţine un randament pozitiv pe o perioadă de 2-3 ani”, este obiectivul lui.

    În ceea ce priveşte investiţiile pe Bursă, există două abordări mari – pasiv sau activ.

    „Am ales să investesc activ pentru că lucrez în business şi îmi place să studiez companiile şi oamenii care fac parte din acestea. Poţi să-ţi dedici o oră pe săptămână şi să ajungi la acelaşi randament ca şi cineva cu 40 de ore pe săptămână. Decât timpul petrecut, contează mai mult cum procesezi informaţia, cum te educi şi cum aplici ce ai învăţat.”

    De la o acţiune, Sebastian încearcă să aibă aşteptări realiste, de un randament mediu minim de aproximativ 8%-10% pe an, pe o durată de 2-3 ani. „Pentru mine, o companie ideală este una predictibilă şi pe care o pot înţelege. Trebuie să înţeleg cum funcţionează, care îi sunt veniturile, cheltuielile, marja şi altele. Ulterior îmi e mai uşor să înţeleg evaluarea actuală şi viitoare, aşa încât, consider eu, riscul pe care mi-l asum este unul mic”, spune el.

    În ce ar vrea să investească la Bursa de Valori Bucureşti?

    „Vreau să văd listate firma ciobanului cu 96 de oi, alimentara de la colţ, eMag şi multe altele, astfel încât să existe oportunităţi pentru toată lumea, de la un investitor mic până la fonduri, de la angajaţi până la acţionarul fondator, pentru speculatori, brokeri şi alte persoane implicate direct sau indirect. Dacă Bursa românească creşte şi reprezintă cât mai mult din tot ce avem de oferit, implicit economia românească se va dezvolta mai mult şi mai sănătos.”

  • Bitcoin îşi găseşte punctul de sprijin la 36.000 de dolari, după ce criptomoneda a efectuat ieri o revenire puternică, asemenea marilor indici bursieri din SUA. Investitorii aşteaptă următoarea şedinţă Fed

    Preţul unui Bitcoin a crescut cu 1.834 de dolari în patru ore, după ce ajunsese ieri la circa 33.000 de dolari. Per total, piaţa crypto s-a stabilizat în urma corecţiei generale de săptămâna trecută, relatează CoinDesk.

    Bitcoin se tranzacţionează în prezent la 36.600 de dolari, în creştere cu 8% în ultimele 24 de ore. La ora publicării ştirii, preţul unui Ether, a doua cea mai valoroasă monedă digitală din lume, era de circa 2.450 de dolari.

    Piaţa americană de capital şi-a revenit de asemenea spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, indicii bursieri scăzând pe fondul estimărilor privind politica monetară a băncii centrale americane şi tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia. Totuşi, S&P 500 şi Nasdaq Composite au efectuat luni cea mai mare revenire în teritorii pozitive din 2008.

    Deşi Bitcoin şi piaţa criptomonedelor au părut să urmeze dinamica pieţei americane de capital, aşa cum scriau recent publicaţiile internaţionale de specialitate, relaţia dintre Bitcoin şi indicele Nasdaq 100, reprezentativ pentru sectorul tech, rămâne slabă – fapt ce aminteşte că există factori mai importanţi care pot afecta Bitcoin şi piaţa activelor virtuale.

    „Cel puţin pentru moment, putem spune că preţul Bitcoin este o combinaţie între apetitul pentru risc la nivel global şi o bună parte a dinamicii pieţei din China (şi urmările restricţiilor de acolo). Influenţa exercitată de aceşti factori nu este statică, însă explică mult mai mult decât monitorizarea fiecărei mişcări a Rezervei Federale”, spune Lawrence Lewitinn, editor al CoinDesk.

    Conform furnizorului de date crypto Kaiko, în pofida abruptului selloff de zilele trecute, volumul de tranzacţionare al Bitcoin de săptămâna trecută a fost mai mic decât cel din timpul scăderilor din luna decembrie.

    Volumul mediu zilnic de tranzacţionare al Bitcoin pe marile exchange-uri cu expunere pe criptomonede a rămas sub 5 miliarde de dolari în ultima lună, în scădere semnificativă prin comparaţie cu datele înregistrate la începutul toamnei, scrie Kaiko.

    Parţial, schimbarea a fost influenţată de faptul că exchange-urile chineze OKEx şi Huobi  au suferit scăderi considerabile ale volumelor din cauza interdicţiilor de tranzacţionare a criptomonedelor din Republica Populară Chineză.

    Bitcoin se află cu aproape 50% sub recordul stabilit în luna noiembrie.

     

  • S&P 500 a avut cea mai slabă săptămână din martie 2020, adică de la declararea pandemiei de Covid-19. Astăzi, contractele futures din SUA oferă semne de creştere

    Contractele futures pe acţiuni din Statele Unite erau pe plus luni, 24 ianuarie 2022 la 11:35 (ora României), după ce indicele bursier S&P 500 a încheiat cea mai slabă săptămână din martie 2020, într-o perioadă în care investitorii aşteaptă rezultatele financiare la T4/2021 şi decizia Rezervei Federale cu privire la politica monetară a instituţiei.

    La ora publicării ştirii, contractele futures pe Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq creşteau cu 0,24%, 0,35%, respectiv 0,43%, conform MarketWatch.

    Evoluţia din premarket vine în urma unei săptămâni marcate de rezultate financiare mixte şi temeri privind majorarea ratelor dobânzilor. S&P 500 a pierdut 5,7% săptămâna trecută şi a închis şedinţa de tranzacţionare de vineri sub media mobilă (moving average – MA) pe 200 de zile pentru prima dată din iunie 2020. Dow Jones a raportat un minus de 4,6%, cel mai mare declin din octombrie 2020.

    Selloff-ul din indicele tech Nasdaq Composite a fost mai sever, cu o scădere de 7,6% săptămâna trecută, înregistrând a patra săptămână consecutivă de pierderi. Indicele se află acum la 14% sub recordul stabilit în luna noiembrie.

    În ceea ce priveşte sezonul raportărilor la T4/2021, deşi peste 70% din companiile incluse în S&P 500 au raportat rezultate peste estimările analiştilor de pe Wall Street,  mai multe societăţi au dezamăgit investitorii săptămâna trecută, precum gigantul bancar Goldman Sachs şi liderul industriei de streaming Netflix.

    „Declinul, alimentat iniţial de retragerea stimulentelor, s-a combinat săptămâna trecută cu temerile asociate rezultatelor financiare. Aşa că investitorilor le este frică acum atât de multipli, ci şi se estimările EPS (venit net per acţiune – n.r.), spune Adam Crisafulli, fondator al furnizorului de date Vital Knowledge, conform MarketWatch.

     

     

  • Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă

    Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA) propune ca reclamele de promovare din industria crypto să se adreseze doar cetăţenilor înstăriţi şi investitorilor cu experienţă, în contextul în care britanicii încearcă să creeze un cadru pentru a proteja consumatorii în faţa investiţiilor cu grad de risc ridicat, potrivit Bloomberg.

    FCA a transmis miercuri că plănuieşte să încadreze criptomonedele drept „investiţii cu acces restricţionat”. Asta înseamnă că un client „poate acţiona în urma unei reclame care promovează active crypto doar dacă se încadrează în rândul investitorilor sofisticaţi sau a celor cu averi ridicate”.

    Propunerea a venit după ce autorităţile britanie au anunţat marţi că plănuieşte să aducă reguli mai stricte în ceea ce priveşte campaniile de promovare pentru criptomonede, pentru a se asigura că acestea sunt „corecte, clare şi nu induc în eroare”.

    Piaţa crypto atrage atenţia autorităţilor de reglemetare la nivel global, ca urmare a volatilităţii ridicate din piaţă. Totodată, produsele din piaţă devin din ce în ce mai complexe, iar între acestea şi consumatori nu există niciun strat de protecţie.

    FCA aşteaptă recomandări şi opinii referitoare la propunerile sale până în data de 23 martie şi intenţionează să implementeze noile reguli în timpul verii.

  • Preţul Bitcoin ar putea scădea sub 30.000 de dolari în 2022. Marketingul agresiv din piaţa crypto le aminteşte investitorilor de anii dinaintea crahului din 1929

    Preţul Bitcoin ar putea scădea sub 30.000 de dolari în 2022 dacă bula din piaţa crypto începe să se dezumfle, conform predicţiilor listate de firma americană de investiţii Invesco în topul evenimentelor „improbabile dar posibile” pentru 2022, citate de Business Insider.

    „Marketingul din jurul Bitcoin ne aminteşte de activitatea brokerilor de acţiuni în anii de dinaintea crahului din anul 1929. (…) Credem că nu este exagerată ideea că am putea vedea Bitcoin sub pragul de 30.000 de dolari în acest an”, a explicat Paul Jackson, head of asset allocation la nivel global pentru firma americană de investiţii Invesco.

    Preţul Bitcoin a crescut puternic în 2021 de la circa 33.000 de dolari la începutul anului la 69.000 de dolari în noiembrie, înainte de a intra pe o pantă descendentă din cauza căreia finalul de an a prins Bitcoin la preţul de circa 46.000 de dolari.

    Prima şi cea mai mare criptomonedă din piaţă a continuat să scadă, iar preţul pentru un Bitcoin a ajuns sub 42.000 de dolari, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap la momentul realizării acestui articol.

    Paul Jackson susţine că Bitcoin ca fenomen a alunecat într-o categorie de „manie financiară” (în original: financial mania), ceea ce înseamnă că ar putea urma pierderi pentru mai mulţi investitori.

    „O pierdere de 45% se produce de obicei în următoarele 12 luni după ce o manie financiară atinge vârful”, a notat Jackson.

    Dacă Bitcoin se aliniază acestei caracterizări, evoluţia sugerată de Jackson ar însemna că preţul va scădea până în octombrie la un nivel cuprins între 34.000 de dolari şi 37.000 de dolari. Totuşi, reprezentantul Invesco susţine că există şi posibilitatea unei scăderi mai puternice, care ar duce preţul sub pragul de 30.000 de dolari.

    Cu toate acestea, nu este nimic sigur în scenariul propus de Invesco, aşa cum subliniză chiar strategul companiei.

    „Anul trecut discutam despre posibilitatea ca Bicoin să scadă sub 10.000 de dolari, însă a crescut până la un vârf de peste 68.000 de dolari”, a punctat Jackson.

  • Scandalul care naşte întrebări despre influenţa celebrităţilor în crypto: Kim Kardashian şi Floyd Mayweather sunt daţi în judecată pentru că ar fi înşelat publicul larg promovând o nouă criptomonedă care le-a adus pierderi investitorilor

    Kim Kardashian şi Floyd Mayweather sunt daţi în judecată de un grup de investitori care îi acuză că ar fi indus în eroare publicul larg cu bună ştiinţă, prin promovarea unei noi criptomonede numită EthereumMax, potrivit FT.

    În vara anului 2021, Kim Kardashian le-a atras atenţia celor 250 de milioane de urmăritori ai ei asupra unei noi criptomonede numită EthereumMax. Potrivit Quartz, nu există o legătură directă între aceste monede noi şi Ethereum (ETH), al doilea cel mai mare proiect din piaţa crypto.

    Postarea lansată de Kim Kardashian a fost un succes din punctul de vedere al unei campanii de promovare, în contextul în care a depăşit acoperirea de care s-au bucurat alte celebrităţi care au promovat proiecte din această industrie.

    Cu toate acestea, moneda şi-a pierdut 70% din valoare la o săptămână distanţă de la mesajul vedetei, iar preţul nu şi-a mai revenit niciodată.

    Cum a evoluat preţul EthereumMax înainte şi după campaniile celebrităţilor/ sursa: Financial Times

    Investitorii au suferit pierderi de fiecare dată când o celebritate a promovat proiectul EthereumMax, aşa cum o arată şi graficul de mai sus, realizat de FT.

    Furia acestor investitori s-a concretizat într-un proces, iar Kim Kardashian, Floyd Mayweather şi celebrităţi precum fostul jucător de baschet Paul Pierce sunt daţi în judecată. Vedetele sunt acuzate că ar fi participat la o schemă gândită pentru a îmbogăţi câţiva oameni în detrimentul publicului larg.

    „Sectorul emergent al criptomonedelor este inundat din păcate de aceşti aşa-numiţi influenceri, care promovează investiţii incredibil de riscante de tipul <<îmbogăţeşte-te rapid>> către audienţele şi către fanii lor”, a declarat avocatul John Jasnoch, care reprezintă partea reclamantă.

    Investitorii păgubiţi susţin că oamenii din spatele EthereumMax s-au folosit de impactul urmăritorilor unei vedete precum Kim Kardashian pentru a le vinde acestora monede cât mai rapid, ca un mod de a face profituri înainte ca preţul să se prăbuşească din nou.

    Avocaţii angajaţi de Kardashian nu au comentat pe marginea acuzaţiilor. EthereumMax a transmis că respinge acuzaţiile.

    Procesul vine într-un moment în care segmentul investitorilor de retail a explodat, într-un trend alimentat şi de contextul pandemiei, iar influenţa celebrităţilor a crescut în ceea ce priveşte pieţele financiare.

    Charles Whitehead, profesor în cadrul Cornell Law School, a declarat pentru FT că din ce în ce ai mulţi investitori de retail tranzacţonează în baza unor informaţii obţinute din surse mai puţin obişnuite, cum ar fi postările de Reddit sau de Instagram.

    Un sondaj realizat în luna octombrie de firm de cercetare Cardify a descoperit că pentru utilizatorii de criptomonede principalele surse de informare sunt celebrităţile şi executivii de companii. Aproape 60% dintre respondenţi au apelat la una din aceste două variante în jumătate din ocaziile în care s-au informat pentru a investi.

  • EY: În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare

    Trei sferturi dintre directorii financiari ai companiilor din întreaga lume susţin impunerea unor standarde globale pentru raportarea de mediu, socială şi de guvernanţă (ESG), acelaşi procent remarcând o îmbunătăţire a raportărilor nefinanciare, accelerată de pandemie, potrivit unui sondaj EY.

    Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare şi 26 de ţări.

    Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susţin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG, iar 74% dintre aceştia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.

    “În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare, ceea ce duce la un decalaj în ceea ce priveşte comparabilitatea şi transparenţa, care nu ajută investitorii şi alte părţi cheie interesate să ia decizii pe deplin informate. În plus, chiar şi în cazul companiilor care aleg să facă publice datele şi performanţele ESG, observăm o tendinţă de a raporta numai informaţii pozitive, de foarte multe ori fără o verificare independentă a terţilor, ridicând întrebări legitime cu privire la corectitudinea informaţiilor furnizate”, spune Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.

    În acelaşi timp, 70% dintre respondenţi sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuţiilor lor, un procent în creştere faţă de 63% anul trecut.

    Totuşi, studiul evidenţiază şi o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile.

    Patru din zece respondenţi au declarat că există o discrepanţă între raportarea ESG şi principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante şi acelaşi procentaj a observat că nu există informaţii privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenţi (33%), lipsa informaţiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menţionat absenţa oricăror rapoarte anticipative.

    Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obţinerea unor direcţii clare din partea investitorilor cu privire la ce îşi doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanţă între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor şi perspectiva investitorilor, care utilizează informaţiile obţinute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.

    De exemplu, jumătate dintre investitorii sondaţi în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijoraţi de lipsa de atenţie acordată aspectelor importante, iar 51% de nivelul de informaţii disponibile privind valoarea pe termen lung.

    În acelaşi timp, investitorii par că îşi doresc mai mult decât corporaţiile existenţa unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiaşi studiu.

    „Relaţiile cu investitorii din România (prin raportare în cea mai mare parte) sunt încă puternic neautomatizate şi nu întotdeauna în conformitate cu standardele Europei de Vest, cu excepţia cazului în care sunt susţinute de grup pentru companiile inbound. Raportarea pare astfel o listă de verificare a conformităţii, de cele mai multe ori lipsită de perspectivă, fără a se valorifica oportunitatea de comunicare pe care o generează acest document. Efectuarea unei analize a aşteptărilor părţilor interesate, fie ei acţionari, potenţiali investitori, clienţi, angajaţi, este o necesitate. Raportarea financiară şi ESG ar trebui să vină să sprijine o strategie, o viziune a afacerii în viitor, un set de valori demonstrate de date exacte.”, comentează Guillaume Macczak, Partener Asociat, Consultanţă, CFO & GBS Services, EY România.

    Concluziile acestui raport au fost formulate după anunţul făcut cu ocazia COP26, privind înfiinţarea noului Consiliu pentru Standarde Internaţionale de Durabilitate (ISSB), care va elabora un set de cerinţe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.

    Studiul „Global Corporate Reporting” evidenţiază, de asemenea, o nevoie urgentă ca departamentele financiare ale companiilor să surmonteze obstacolele majore pentru ameliorarea raportării.