Profesorul universitar Tudorel Andrei, 47 de ani, doctor în economie specializat în statistică, este noul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică (INS), după ce la începutul anului premierul Victor Ponta l-a demis pe Vergil Voineagu de la conducerea instituţiei. Tudorel Andrei a început studiile superioare în 1985 la Facultatea de Cibernetică şi Planificare Economică din ASE pe care a absolvit-o după patru ani. În 1992 el a început studiile de doctorat, specializarea statistică economică, la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE timp de patru ani. Din al doilea an de doctorat, s-a înscris şi la Facultatea de Matematică de la Universitea din Bucureşti, devenind licenţiat în matematică în 1997. Un an mai târziu, Tudorel Andrei a început studii aprofundate în econometrie şi economie matematică, la Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse, departamentul de economie matematică, pe care le-a finalizat în 1999.
Tag: INS
-
Profesorul universitar Andrei Tudorel numit de Ponta la şefia INS
Din octombrie 2007, Andrei Tudorel este şi cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Previziune Economică al Academiei Române.
În 1998 a fost statistician la Banca Mondială, pentru analiza unor aspecte legate de reforma finanţării sistemului de învăţământ, iar în 2006-2007 a lucrat la Comisia Naţională de Prognoză, ca membru în proiect Phare.
Premierul Victor Ponta a anunţat, pe 3 ianuarie, că o eroare de calcul a Institutului Naţional de Statistică privind Produsul Intern Brut (PIB), care a revizuit în scădere cu aproximativ 20 miliarde de lei PIB pentru 2011, va determina reducerea cheltuielilor bugetare prevăzute pentru 2013 cu aproape 1 miliard de lei pentru încadrarea în ţinta de deficit stabilită.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisia Europeană examinează demiterea preşedintelui INS şi revizuirea PIB pe 2011
“Statele membre şi Comisia au obligaţia de a asigura independenţa profesională a autorităţilor de statistică şi capacitatea lor de a produce statistici solide şi independente. Această obligaţie este subliniată ferm în legislaţia Uniunii, în particular în Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi Consiliului privind statisticile europene şi în Regulamentul (CE) Nr. 1466/97 al Parlamentului European şi Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi a supravegherii şi coordonării politicilor eonomice (amendat prin pachetul adoptat în 2012 privind guvernanţa economică). Ultimul regulament menţionat precizează clar că orice proces de demitere trebuie să fie bazat numai pe criterii profesionale. Comisia examinează în prezent această situaţie”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Eurostat, Tim Allen.
Allen notează că revizuirea de -3,7% adusă Produsului Intern Brut este mai mare decât cele obişnuite în UE, care nu depăşesc +/- 2%, precum şi decât alte revizuiri efectuate în cazul României în anii anteriori, de aproximativ 2%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rata inflaţiei nu s-a încadrat în decembrie în intervalul ţintit de BNR. Cu cât s-au scumpit produsele şi serviciile în 2012
Rata inflaţiei a fost, în decembrie, de 4,95% faţă de decembrie 2011, în afara intervalului ţintit de BNR, după ce în decembrie preţurile de consum au crescut cu 0,6% faţă de noiembrie, ca urmare a scumpirii produselor alimentare şi nealimentare şi a unei uşoare scăderi înregistrate la servicii, astfel că rata medie pe 12 luni (ianuarie-decembrie 2012), faţă de precedentele 12 luni a fost de 3,33%, scrie Mediafax. “În luna decembrie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,7%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,9%, iar tarifele serviciilor au scăzut cu 0,2%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
-
Salariul mediu a crescut în noiembrie cu 1,5%, la 1.575 lei. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri
“În luna noiembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna octombrie 2012 ca urmare a acordării de prime (inclusiv premii ocazionale), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cele mai mari creşteri au fost de 21,6%, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), de 7% – 9% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), respectiv de 4% – 7% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transporturi aeriene, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pierderile companiilor au dat peste cap calculele Statisticii privind PIB-ul
O ipoteză privind diferenţa între datele preliminare şi cele semidefinitive ale PIB-ului pe 2011 este majorarea pierderilor companiilor, care au cumpărat mai scump şi nu au avut cum să transmită în preţul final majorările de preţuri la achiziţie. “Este un fenomen pe care nu l-am mai întâlnit în 20 de ani de când fac conturile naţionale. Am stat o lună de zile şi am analizat iarăşi toate datele, din mai multe puncte de vedere. 2011 a fost unul special, ceva s-a întâmplat. Structura economiei a fost diferită faţă de cea din anii anteriori”, a mărturisit ieri pentru Ziarul Financiar unul din specialiştii Institutului de Statistică, responsabil cu calculul celui mai important indicator din România, produsul intern brut.
-
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen: Mi se pare periculos să punem la îndoială metodologia INS sau cifrele publicate de acesta
Invitatul emisiunii ZF Live de ieri a fost Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu care am vorbit despre previziunile economice pentru noul an. În prima parte a discuţiei, Dumitru s-a referit la scandalul revizuirii în scădere a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 miliarde de lei, care a dus la demiterea preşedintelui INS. “În ceea ce priveşte conturile naţionale, există un grad destul de ridicat de incertitudine, în sensul că măsurătorile statistice se bazează pe anumite eşantioane care pot fi o oglindă fidelă a realităţii sau o oglindă mai departe de realitate. Întotdeauna când publică datele de PIB, Statistica publică întâi o estimare numită semnal, care este destul de incertă la acel moment, deoarece se bazează pe foarte puţine date disponibile. Ulterior, pe măsură ce datele contabile devin disponibile, se actualizează cifrele şi, de regulă, doi ani cifrele de PIB sunt revizuibile. Chiar şi atunci când se publică ultima cifră, care rămâne bătută în cuie, ea este o estimare, pentru că nu poţi să măsori toate datele din economie. Ce trebuie spus însă este că metodologiile după care se fac aceste calcule sunt metodologii europene agreate şi auditate de către Eurostat, deci sunt aceleaşi la nivelul tuturor ţărilor din Europa. N-aş pune sub nicio formă la îndoială aceste metodologii sau cifrele publicate de Statistică, mi se pare chiar periculos să facem lucrul acesta.”
-
Noul PIB pe 2011 a încurcat socotelile guvernului pentru bugetul din 2013, iar preşedintele INS a fost sacrificat
Şi în anii 2008, 2009 şi 2010 au existat revizuiri ale PIB semidefinitiv faţă de PIB-ul provizoriu, cuprinse între 7 şi 10 mld. lei, însă aceste modificări au fost pozitive, în timp ce pentru 2011 revizuirea PIB a fost în scădere şi mult mai consistentă. Şi dacă atunci când rectificarea a fost pe plus nimeni nu a fost deranjat, ajustarea în jos a PIB-ului din 2011 a afectat de astă dată Guvernul. Şi nu este de mirare, având în vedere că ajustarea va determina reducerea cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit stabilită, după cum a declarat premierul Victor Ponta. Dominoul ajustărilor care urmează va duce la rectificarea cifrelor privind PIB-ul, veniturile şi cheltuielile bugetare, dar şi deficitul bugetar pentru 2012 şi 2013. Produsul Intern Brut pentru anul 2011 a fost estimat iniţial de Comisia Naţională de Prognoză la 547 mld. lei, această cifră fiind folosită la construcţia bugetului. Însă, primăvara anului 2012 a adus o surpriză plăcută, PIB-ul pe 2011 fiind calculat de INS la 578 mld. lei, astfel că au apărut 31 mld. lei în plus. Atunci nimeni nu a fost nemulţumit. Iar Ministerul Finanţelor a lucrat pentru 2012 pe un PIB majorat de la 580 mld. lei la circa 608 mld. lei.
-
INS: PIB-ul se calculează după metodologia UE. Diferenţele rezultate nu sunt erori de calcul
“În practica internaţională, în general, a Uniunii Europene, în special, precum şi în practica noastră naţională, datele cu privire la indicatorii statistici macroeconomici, în mod deosebit la Produsul Intern Brut, sunt supuse politicii de revizuire şi actualizare periodică (…) Potrivit Regulamentului de transmitere de către toate statele membre la Eurostat a agregatelor macroeconomice, conform Sistemului European de Conturi SEC 95, România calculează şi transmite pe parcursul a 21 de luni, pentru indicatorii anuali, trei versiuni de estimare: provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni). Fiecare dintre variante se bazează pe metode distincte, în funcţie de disponibilitatea la momentul dat a surselor de date pe baza cărora se calculează aceşti indicatori”, se arată într-un comunicat transmis de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ş-aide două, ş-aide trei, să-i dăm bătăi!
Astfel de ieşiri nu sunt fără tâlc şi ele probabil se vor înmulţi în perioada următoare, întrucât sunt o armă cu multiplu efect: arată electoratului că premierul lucrează intens şi are curaj, pregăteşte tăierile de cheltuieli şi concedierile inevitabile de personal bugetar ce vor urma după vizita FMI şi continuă pe alte paliere lupta politică împotriva vechiului regim, după ce palierul preşedinţiei a rămas inatacabil, iar pe cel al justiţiei o luptă deschisă ar fi pe moment periculoasă, ţinând cont de avertizările UE.
Ponta criticase şi cu altă ocazie CNSC, spunând că e “numit de fostul guvern ca să nu ne lase pe noi”, însă era nevoie într-adevăr de o abordare mai belicoasă, spre a nu lăsa impresia că guvernul USL e şi acum victima conspiraţiilor băsiste ori că dă vina pe ele pentru neputinţele proprii. Şi, cel mai important, un ton ridicat faţă de slujbaşi de lux precum cei din INS, CNSC sau alţii îi e de folos premierului cu atât mai mult cu cât din vechile aşteptări legate de o nouă suspendare a lui Traian Băsescu n-a mai rămas nimic, după cum corect şi-a povăţuit Ion Iliescu discipolii: premierul pregăteşte împreună cu preşedintele vizita delegaţiei FMI, iar atacurile reciproce dintre cei doi s-au cam dus, ceea ce înseamnă că frustrarea din tabăra USL are nevoie măcar de câteva mici noi debuşee, ca să nu şi-l fixeze la un moment dat tocmai pe Ponta drept ţintă.